21,328 matches
-
și respirația urât mirositoare și lasă gura proaspătă și curată. Foto 64: După curățare, folosiți o sondă reflexă pentru stimularea punctelor de presiune de pe limbă. Foto 65: Pentru a crește nivelul energetic al partenerului, masați energic, cu mișcări circulare, degetele, palmele și brațele pentru a stimula circulația. Foto 66: Două surori își atenuează emoțiile puternice. Masați ușor degetele, apoi trageți puternic alunecând spre vârf, pentru a elimina stările de neliniște. Foto 67: Întindeți mâinile și transmiteți-le energia vindecătoare celor dragi
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
coxo-femurală ce va determina o orientare a genunchiului rapidă înainte și în sus pe direcția bună, gamba începe acțiunea de pendulare, cu laba piciorului în flexie dorsală. Brațul opus piciorului de atac este dus înainte și ușor în afară, cu palma în jos (nu spre atac); celălalt braț rămâne îndoit pe lângă corp. La terminarea fazei de impulsie (părăsirea solului) segmentele corpului sunt în poziții diferite : * genunchiul piciorului de atac a atins înălțimea maximă; * trunchiul se află pe aceeași linie cu piciorul
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
bățului din mâna stângă a aruncătorului în mâna dreaptă a primitorului (bățul odată preluat este trecut din mâna dreaptă în cea stângă). Predarea se face printr-o mișcare de jos în sus și dinapoi-înainte, primitorul ținând brațul întins înapoi cu palma orientată în jos (fig.45 ). Învățarea tehnicii alergării de ștafetă se face în trei etape: de pe loc, din mers, din alergare ușoară la început, apoi din ce în ce mai rapidă; cele trei etape nt precedate de exerciții pentru obișnuirea cu bățul de ștafetă
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
ultimelor înregistrări și studii biomecanice, că viteza optimă ela ti ain a nului trebuie a nsă în ultimii 15 m în tea cutiei. Priza pe ă are următoarele caracteristici (pentru dreptaci): prăjin * mâna dreaptă apucă prăjina de sus în jos (palma s); în su * mâna stângă apucă prăjina de sus în jos; * prăjina ridicată la nivelul șoldului, cu vârful orientat în sus, la ridicare; * prăjina se sprijină pe degetul mare al mâinii stângi; * palma mâinii drepte este orientată în jos, cu
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
dreaptă apucă prăjina de sus în jos (palma s); în su * mâna stângă apucă prăjina de sus în jos; * prăjina ridicată la nivelul șoldului, cu vârful orientat în sus, la ridicare; * prăjina se sprijină pe degetul mare al mâinii stângi; * palma mâinii drepte este orientată în jos, cu arătătorul în diagonală peste prăjină; * ambele brațe sunt îndoite ușor din cot, cu cotul mâinii drepte peste prăjină. În prima parte a elanului, prăjina este orientată ușor către stânga și purtată aproximativ la
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
piciorului drept se fixează pe diametrul cercului, cu vârful în apropierea ramei și călcâiul răsucit ușor dreapta piciorul este în ușoară flexie și suportă greutatea , brațul stâng este semiîntins și ținut înainte au ușor în sus) la înălțimea umărului, cu palma orientată în jos. II.Elanul este structurat tehnic pe trei faze distincte: faza de grupare, faza de impulsie, faza de săltare. aza de grupare se realizează după ce, în prealabil, aruncătorul execută o înălțare lentă pe piciorul drept, continuând cu balansarea
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
discului se realizează astfel: ția face degetul mare care nu ajunge sub muchia acestuia, el având rol * uchie), pe partea superioar, conferă aruncătorului: a) siguranță în ținerea discului în condițiile cerute de specificul mișcărilor care vor urma (mișcări circulare ample); * palma mâinii drepte (dreptaci) este aplicată relaxat pe suprafața discului într-o ușoară flexie palmară; * degetele sunt depărtate lejer între ele, prinzând muchia discului cu ultimele falange (excep echilibrator), degetul mijlociu (cel mai lung) se află în prelungirea antebrațului și pe
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
opusă brațului de aruncare orientată pe direcția de aruncare. ât obiectul standard (greutatea) și se execută urmă rinderii de a acționa pe o traiectorie cât mai lungă printr-o ionate se pot efectua următoarele variante ă în fața umărului, așezată pe palma , iar cel din corpului (baza de susținere). b) aruncări împinse cu un braț de la umăr. Se utilizează mingea medicinală sau un obiect mai ușor dec în toarele scopuri: * formarea sau, după caz, dezvoltarea deprinderii de aruncare împinsă; * formarea dep mișcare
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
au la bază același tip de aplicare a forței supra obiectului de aruncat, doar obiectele diferă. Linia metodică cuprinde cele trei categorii de exerciții: introductive, ndamentale și suplimentare. Exerciții introductive (priza pe suliță și acomodarea cu sulița): * așezarea suliței în palma elevului / sportivului și poziționarea corectă a egetelor pe suliță și apoi pe manșonul acestuia, conform procedeului de priză entru care s-a optat; * ducerea suliței deasupra brațului aruncător prin acțiunea ambelor rațe în care brațul liber ajută la poziționarea corectă
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
trunchi: aplecări, îndoiri, răsuciri și de picioare: ndări laterale și înainte / înapoi, îndoiri de genunchi, etc., fără mișcarea reutății; * ridicarea repetată a greutății de pe sol și așezarea lângă gât, deasupra claviculei; din stând depărtat, picioarele ușor îndoite, coatele depărtate lateral, palmele orientate către înainte. c) Împingeri cu greutatea, exerciții ce vizează, în principal, formarea bazei mișcării: împingerea greutății de la umăr către în sus, exercițiu ce poate fi executat în următoarele variante: * cu angrenarea numai a brațului, apoi și cu a picioarelor
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
final din cerc regulamentar. Exercițiile auxiliare reprezintă pașii metodici ajutători pentru însușirea pașilor metodici stabiliți prin programarea liniară a învățării și se adresează celor ce nu pot parcurge programarea liniară din diferite motive Exerciții suplimentare * Imitarea aruncării de pe rezistență la palma execut * Aruncări din poziția fundamentală cu greutăți mai mari. * Efectuarea săltării (elanului) fără efort final, cu un partener ce ține executan * Săltări peste un spațiu marcat de linii, cu și fără obiect. * Săltări succesive, cu pauze între momentele s poziției
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
de tip lansare; piruetei specifice elanului acestei probe; elanului cu efortul final; Linia învățare a aceste că recomandată de noi în procesul instrucțional de predare - ncări de tip lansare cuprinde următoarele exerciții: prizei și acomodarea cu discul: * așezarea discului în palma * balansarea brațului cu discul spre partea lui (dreapta sau stânga) cu ecerea greutății corpului de pe un picior pe celălalt (stg - dr sau dr stg); * din stând depărtat în plan sagital se efectuează o mișcare de balans re partea opusă brațului
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
mereu în viitor. Din păcate, nu toate vor mai putea fi atinse, pentru că intervine oboseala, dar asta nu înseamnă că nu am viziuni ori pretenții asupra a ceea ce urmează să fac în viitor. Lucrurile nu se pot face bătând din palme. Ele presupun cheltuieli de viață, de ani, de zile. Trebuie să te împarți între atelier, școală, filială și alte preocupări. Acum mai există și această tendință de distrugere, de opresiune a noilor îmbogățiți să cucerească mereu mai mult, negândindu-se
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
în materie de familie, cu structură nucleică: bărbat, femeie, fiu-fiică, frate-soră, nepot(ă), socru(ă), cumnat(ă). Tehnica agrimensurală și instrumentele servind ca mijloace și unități de măsură folosite de romani și apoi de români până în epoca modernă precum: pasul, palma, parmacul, pentru lungimea ori curmezișul terenurilor, cotul, șchioapa, pentru lungimea țesăturilor sau pentru dimensiunea lemnului, folosit în construcții de case și biserici, toate sunt moșteniri din vremuri îndepărtate și se constituie în dovezi elocvente ale continuității și permanenței adaptate, cu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și unitate de măsură ulterioară pasului, multă vreme coexistând. Dovada că toate acestea au fost unități de măsură vechi și că au evoluat cu timpul, o găsim în faptul că documentele explică mărimile diferite și echivalența dintre ele prin mențiunea: palmă, pas sau stânjen prost, adică mic, de om de mijloc, palmă sau stânjen gospod, dar și domnesc. Spre exemplu, într-o hotarnică privind un teritoriu de pe cuprinsul comunei noastre se preciza că în „... ispisocul lui Constantin Voievod din 7196 (1687
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
toate acestea au fost unități de măsură vechi și că au evoluat cu timpul, o găsim în faptul că documentele explică mărimile diferite și echivalența dintre ele prin mențiunea: palmă, pas sau stânjen prost, adică mic, de om de mijloc, palmă sau stânjen gospod, dar și domnesc. Spre exemplu, într-o hotarnică privind un teritoriu de pe cuprinsul comunei noastre se preciza că în „... ispisocul lui Constantin Voievod din 7196 (1687) noiembrie 30“ se arăta că moșia Tămășenii, a Corpăceștilor, mergea pe
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
măsura în curmeziș, 523 stânjeni, „dar nerostiți în ispisoc dacă sunt proști, de mijloc sau gospod”. Hotarnicii de mai târziu îi consideră „proști” și îi transformă în stânjeni „de om de mijloc”, obținând din 523 stânjeni proști, 490 stânjeni 2 palme 4 palmace de om de mijloc, rezultând o diferență de aproximativ 33 unități între cele două tipuri de măsură. La fel, într-o anafora a Divanului Domnesc din 15 aprilie 1828, referitoare la o hotărnicie efectuată anterior de către spătarul Săndulache
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de practici străvechi moștenite, păstrate și folosite din generație în generație până de curând, cum ar fi: -umblatul pe bătrâni al moșiei și obștii umbrăreștene răzeșești; -întrebuințarea unor instrumente de măsură a terenurilor și de uz gospodăresc foarte vechi (pasul, palma, cotul, stânjenul etc.); -vânatul și pescuitul în colectiv, cu practica împărțirii în cote egale între participanți, indiferent de aportul personal prin ustensile sau muncă fizică, avându-se în vedere doar nevoile fiecăruia, iar cel care stabilea părțile respecta regula de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
moșie dăruită lor „pentru slujbă dreaptă și credincioasă”, se vede a fi stăpânit realmente atât ei, cât și urmașii lor. Revenind la împărțirea moșiei Umbrărești pe 34 bătrâni, trebuie observat că ei erau egali, fiecare bătrân măsurând 45 stânjeni 3 palme și 6 palmace (și parmace) la apa Bârladului, dar numai 14 stânjeni 1 palmă și 1 palmac la gârla Dimaciului, moșia îngustându-se, potrivit măsurătorii din 1817, pe măsură ce merge spre apus. Nu se confirmă părerea lui Tudor Pamfile, care a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
atât ei, cât și urmașii lor. Revenind la împărțirea moșiei Umbrărești pe 34 bătrâni, trebuie observat că ei erau egali, fiecare bătrân măsurând 45 stânjeni 3 palme și 6 palmace (și parmace) la apa Bârladului, dar numai 14 stânjeni 1 palmă și 1 palmac la gârla Dimaciului, moșia îngustându-se, potrivit măsurătorii din 1817, pe măsură ce merge spre apus. Nu se confirmă părerea lui Tudor Pamfile, care a scris că măsurarea pământului se făcea în vechime cu stânjeni de mărimi diferite, „de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
gârla Dimaciului, moșia îngustându-se, potrivit măsurătorii din 1817, pe măsură ce merge spre apus. Nu se confirmă părerea lui Tudor Pamfile, care a scris că măsurarea pământului se făcea în vechime cu stânjeni de mărimi diferite, „de șase, șapte și nouă palme”, pentru ca numărul lor să rămână același pe toate punctele de hotar măsurate. Ar fi fost și greu și nepractic. Prima diviziune în cele 34 părți egale e posibil să fi avut loc, după calculul de 30 de ani între generații
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
răzășilor din Umbrărești. În același timp, și Catrina Borș prezintă mărturie, zapise, porunci ale Isprăvniciei și privighetorului de ocolul Bârladului, pentru a-și susține cauza. Din fila ce cuprinde tratația pricinei în instanță notăm câteva elemente: „Catrina avea doar trei palme și trei palmace baștină a bărbatului ei, Dumitrache Borș, și 2 palme cumpărate în bătrânul Azimioară bez (fără) baștina și cumpărătura din bătrânul Borșu”, înțelegându-se că avea câte puțin în amândoi bătrânii și că aceștia se aflau alături, fie
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
porunci ale Isprăvniciei și privighetorului de ocolul Bârladului, pentru a-și susține cauza. Din fila ce cuprinde tratația pricinei în instanță notăm câteva elemente: „Catrina avea doar trei palme și trei palmace baștină a bărbatului ei, Dumitrache Borș, și 2 palme cumpărate în bătrânul Azimioară bez (fără) baștina și cumpărătura din bătrânul Borșu”, înțelegându-se că avea câte puțin în amândoi bătrânii și că aceștia se aflau alături, fie pe teren, fie în calculul ce se făcea cu ocazia împărțirii veniturilor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
lor să o împartă în patru părți. Avem aici o probă documentară cu privire la diviziunile urmate între răzeși și o explicație elocventă asupra insuficienței pământului la momentul dat. Pentru că, împărțind această jumătate de bătrân a Ioanei, adică cei 22 stânjeni, 5 palme și 5 palmace la cei 5 urmași ai săi, fiecăruia îi revine câte 4 stânjeni, 4 palme și 5 palmace; aceștia împărțiți în 4, cazul Stănilă, fiecare ia câte 1 stânjen, 1 palmă, 1 palmac și ceva. Dar măsura aceasta
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și o explicație elocventă asupra insuficienței pământului la momentul dat. Pentru că, împărțind această jumătate de bătrân a Ioanei, adică cei 22 stânjeni, 5 palme și 5 palmace la cei 5 urmași ai săi, fiecăruia îi revine câte 4 stânjeni, 4 palme și 5 palmace; aceștia împărțiți în 4, cazul Stănilă, fiecare ia câte 1 stânjen, 1 palmă, 1 palmac și ceva. Dar măsura aceasta este valabilă numai pentru „prima trăsură (măsurătoare) despre răsărit, la malul Bârladului”, deoarece, spre apus, moșia se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]