21,807 matches
-
al revistei Contimporanul, publică el însuși în 1924, împreună cu Victor Brauner și Stephan Roll, publicația de avangardă constructivistă 75 HP (din care apare un singur număr), colaborează la alte reviste similare precum Punct sau Integral. Ermetismul, expresia eliptică, selectarea vocabularului poetic din domeniul industrial și tehnic probează orientarea poetului în această etapă. În 1927, apare la Paris poemul "Colomba", cu două portrete de Robert Delaunay, care marchează o nouă tendință în scrisul lui Voronca. Poetul părăsește constructivismul și intră în sfera
Ilarie Voronca () [Corola-website/Science/297718_a_299047]
-
satirizează elementele negative ale unui caracter omenesc, ale unei situații etc. și se termină printr-o poantă ironică, mușcătoare, la adresa unui personaj, a unui fapt etc. Epigrama este o formă fixă de poezie, cu un conținut satiric, umoristic, aforistic sau poetic, ce ține de ascuțime și de arta ingeniozității, având o structură binară ce-i conferă simetrie și opoziție între argument și contrargument. Printr-un mecanism epigramatic, această structură naște o tensiune numită „epigramatică”, descărcată printr-o „scânteie”, o surpriză ce
Epigramă () [Corola-website/Science/296599_a_297928]
-
(născut Mihail Eminovici; ) a fost un poet, prozator și jurnalist român, socotit de cititorii români și de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română. Receptiv la romantismele europene de secol XVIII și XIX, a asimilat viziunile poetice occidentale, creația sa aparținând unui romantism literar relativ întârziat. În momentul în care a recuperat temele tradiționale ale Romantismului european, gustul pentru trecut și
Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/296567_a_297896]
-
Mihail Eminovici; ) a fost un poet, prozator și jurnalist român, socotit de cititorii români și de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română. Receptiv la romantismele europene de secol XVIII și XIX, a asimilat viziunile poetice occidentale, creația sa aparținând unui romantism literar relativ întârziat. În momentul în care a recuperat temele tradiționale ale Romantismului european, gustul pentru trecut și pasiunea pentru istoria națională, căreia a dorit chiar să-i construiască un Pantheon de voievozi, nostalgia
Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/296567_a_297896]
-
să-i construiască un Pantheon de voievozi, nostalgia regresivă pentru copilărie, melancolia și cultivarea stărilor depresive, întoarcerea în natură etc., poezia europeană descoperea paradigma modernismului, prin Charles Baudelaire sau Stéphane Mallarmé, bunăoară. Poetul avea o bună educație filosofică, opera sa poetică fiind influențată de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antică, de la Heraclit la Platon, de marile sisteme de gândire ale romantismului, de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant (de altfel Eminescu a lucrat o vreme la traducerea tratatului
Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/296567_a_297896]
-
Băncii Naționale, dările, inamovibilitatea magistraților, politica externă etc. Majoritatea articolelor scrise de Eminescu fac parte dintr-o polemică continuă dusă cu ziarele liberale și în principal cu "Românul" condus de C.A. Rosetti, liberalii aflându-se atunci la guvernare. Opera poetică eminesciană a fost divizată de destinul poetului în două secțiuni, prima, cea antumă a fost publicată în timpul vieții poetului de Titu Maiorescu la editura Socec, cu puțin timp înainte ca mintea acestuia să se întunece în 1880. Cea mai mare
Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/296567_a_297896]
-
poloneză: Plac Teatralny ) a fost centrul cultural al țării și casa multor teatre. Clădirea principală a găzduit Marele Teatru din 1833 până în 1834, Tatrul Rozmaitości din 1836 până în 1924 și Teatrul Nowy, 1928-1939, ce a găzduit producții contemporane de dramă poetică, inclusiv cele regizate de Leon Schiller. În apropiere, Grădina Saxonă (Ogród Saski în poloneză), Teatrul de Vară a funcționat între anii 1870-1939, și în perioada interbelică, complexul teatral includea și primul cabaret al Varșoviei, Momus, și teatrul muzical melodramatic al
Varșovia () [Corola-website/Science/296628_a_297957]
-
de galbeni la trei fete sărace înainte de a se mărita pentru ca acestea să nu ajungă să se prostitueze. Moș Crăciun a fost asemănat cu Odin, un zeu important la popoarele germanice. În două cărți scrise în secolul XIII în Islanda, „Poetic Edda” și „Prose Edda”, acesta este prezentat zburând pe un cal cu opt picioare numit Sleipnir ce putea călători pe distanțe lungi, astfel fiind comparat cu renii lui Moș Crăciun. Sărbătoarea închinată lui, Yule, avea loc anual pe 21 decembrie
Moș Crăciun () [Corola-website/Science/296840_a_298169]
-
sa fie întrebuințate și în literatură. Aceste sunt dialectul ionic, atic, doric și eolic. Dialectul ionic este vorbit în Ionia, în Ciclade, pe insula Eubea și în coloniile ionice. În acest dialect sunt scrise epopeile homerice, poemele lui Hesiod, operele poetice ale acelora care i-au imitat, poezia elegiacă și cea iambică, opera istorică a lui Herodot și scrierile despre <medicină ale lui Hippocrate. Strâns înrudit cu dialectul ionic este dialectul atic, ai cărui scriitori principali sunt tragicii Eschil, Sofocle și
Limba greacă () [Corola-website/Science/296850_a_298179]
-
1734, el a fugit în Lorena. Din 1734 până în 1748, a trăit cu prietena să Émilie du Châtelet la Castelul Cirey în Champagne. Aici și-a scris memoriile, tratatele de stiinte naturiste, istorie și politică, dar și opere dramatice și poetice. Prin mijlocirea Madamei de Pompadour la curțile regale, Voltaire a fost numit istoriograf și acceptat în Academia Franceză. Frederic cel Mare, care aparținea el însuși spiritelor iluminate ale secolului XVIII, l-a luat cu el în 1750 la Potsdam, unde
Voltaire () [Corola-website/Science/296879_a_298208]
-
pentru admiterea la Universitatea București, dar el a petrecut tot acest timp într-un mod boem cu numeroase petreceri și escapade romantice. Publică prima poezie "Dorința poetului" în "Telegraful român" din Sibiu. În acest an a început perfecționarea propriului stil poetic, influențat profund de romantism și de către predecesorii săi Dimitrie Bolintineanu și Ion Heliade Rădulescu. Anul următor vizitează Pisa, Florența, Veneția, unde, după spusele poetului, ar fi urmat anumite cursuri, în special la Universitatea din Pisa, dar acest fapt nu a
Alexandru Macedonski () [Corola-website/Science/296854_a_298183]
-
loc premiera piesei "Saul", scrisă în colaborare cu Cincinat Pavelescu. Piesa are succes datorită talentului lui Constantin Nottara, care pune în valoare versurile poemei. Scoate, la 5 aprilie 1894, ziarul "Lumina" în care republică o mare parte a operei sale poetice și din care aflăm că la 18 mai 1894 ia parte la manifestările politice, adresându-se studențimii adunate în jurul statuii lui Mihai Viteazul, din Piața Universității. Întreprinde alături de Cincinat Pavelescu, Constantin Castilli și alți discipoli un maraton al bicicliștilor pe
Alexandru Macedonski () [Corola-website/Science/296854_a_298183]
-
la "închistarea unei limbi oficiale"; istoric vorbind, ea e multiplă, autorii admițând o diglosie de facto generată de acel koiné militaro-urban in perioada cuceririlor postislamice din care au derivat dialectele contemporane, dar și o diglosie de facto datorată unui koiné poetic vis à vis de dialectele care existau chiar în perioada preislamică, deci înaintea unei standardizari operate și posibil de impus doar ulterior. Araba coranică, se află în opinia lingviștilor, la jumătate de drum între acest "koiné poetic" și dialectul higiazian
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
datorată unui koiné poetic vis à vis de dialectele care existau chiar în perioada preislamică, deci înaintea unei standardizari operate și posibil de impus doar ulterior. Araba coranică, se află în opinia lingviștilor, la jumătate de drum între acest "koiné poetic" și dialectul higiazian. Observăm deci importanța poeziei în apariție timpurie a diglosiei. "Abundența lexicală și sinonimia" Diglosia limbii arabe se datorează, în opinia unor cercetători, vocabularului imens și morfologiei complexe a arabei clasice. Vocabularul foarte voluminos își are originea, în
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
importanța poeziei în apariție timpurie a diglosiei. "Abundența lexicală și sinonimia" Diglosia limbii arabe se datorează, în opinia unor cercetători, vocabularului imens și morfologiei complexe a arabei clasice. Vocabularul foarte voluminos își are originea, în opinia acelorași cercetători, în creația poetică din perioada preislamică: arabii epocii preislamice au manifestat un puternic gust pentru expresia poetică, aceștia percepând poezia ca având o forță de atracție aproape mistică; poeții erau considerați la curtea diverselor mici regate arabe ca fiind oaspeți de seamă, și
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
se datorează, în opinia unor cercetători, vocabularului imens și morfologiei complexe a arabei clasice. Vocabularul foarte voluminos își are originea, în opinia acelorași cercetători, în creația poetică din perioada preislamică: arabii epocii preislamice au manifestat un puternic gust pentru expresia poetică, aceștia percepând poezia ca având o forță de atracție aproape mistică; poeții erau considerați la curtea diverselor mici regate arabe ca fiind oaspeți de seamă, și chiar mai mulți dintre prinții arabi erau la rândul lor cunoscuți poeți, așa cum a
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
Faleza Nord, Coiciu, Palas, Medeea, Brătianu, Centru, Peninsula, Agigea sau Viile Noi, s-au adăugat cartiere sau subdiviziuni noi precum Tomis I, II, III și Nord, Abator, CET, Km 4, 4-5 și 5 ,Faleza Sud(Poarta 6) și alte nume poetice, moșteniri ale "epocii de aur". Cartierele nu au o autonomie administrativă, cum este cazul sectoarelor Bucureștiului, iar granițele lor nu sunt exact delimitate. O mare parte din suprafața municipiului este amplasată într-o arie lagunară, având lacul Siutghiol ("lacul lăptos
Constanța () [Corola-website/Science/296917_a_298246]
-
peste 40 de țări, între care și România. A fost alcătuită de medicul, folcloristul și filologul finlandez Elias Lönnrot. Străbătând Karelia, acesta a cules poemele transmise pe cale orală timp de mai multe secole, realizând apoi, în baza propriei sale viziuni poetice, "". Publicată pentru prima oară în 1835, cu aproape 23.000 de versete, Kalevala a devenit repede un simbol al naționalismului finlandez. Finlanda făcea la acea dată parte din Imperiul Rus, după ce făcuse înainte parte din Suedia (și controlul asupra acestei
Kalevala () [Corola-website/Science/298251_a_299580]
-
repede un simbol al naționalismului finlandez. Finlanda făcea la acea dată parte din Imperiul Rus, după ce făcuse înainte parte din Suedia (și controlul asupra acestei țări a fost schimbat între aceste state). Kalevala, reședința eroilor din poem, este un nume poetic pentru Finlanda, în traducere însemnând țara eroilor. Kalevala a fost prin urmare un factor important de afirmare a identității naționale finlandeze timpurii. Ea a avut un rol fundamental în închegarea și dezvoltarea sentimentului identității naționale, constituind o parte importantă a
Kalevala () [Corola-website/Science/298251_a_299580]
-
compoziție de aproape patru metri, cu caracterul unei picturi murale, considerată ca fiind testamentul său artistic și spiritual. Gauguin adună și concentrează aici mare parte a repertoriului său, cu mai multă vigoare decât în tablourile mai vechi. Armonia artistică și poetică a ideilor sale nu a fost niciodată atât de impresionantă. În septembrie 1899 se mută în arhipelagul insulelor Marchize, la Atuona, pe insula Hiva-Oa. Aici își construiește celebra " Casă a plăcerilor", unde se mută cu noua sa "vahine". Aceasta a
Paul Gauguin () [Corola-website/Science/298258_a_299587]
-
pe Ruben Dario, de „nouă școală de la Atena“, reprezentată de Kostis Palamas. Parnasianismul nu s-a limitat doar la teritoriul european. Poate cel mai idiosincratic dintre autorii parnasieni, Olavo Bilac, e un autor brazilian care a prelucrat versurile și metrul poetic fără să elimine complet emoția poetica. În primul rând, parnasianismul a însemnat o întoarcere spre valorile clasice, obiectivitate față de nebulozitățile lirice ale romantismului, obiectivitate susținută și solicitată de formele prozodice fixe cultivate. Frumosul preferat de parnasieni era cel din picturile
Parnasianism () [Corola-website/Science/298290_a_299619]
-
unei realități autonome a limbajului literar, se confruntă cu problema conștiinței artistice și își mărturisește îngrijorarea cu privire la perenitatea civilizației, viitorul libertății spirituale și retroacțiunea progresului asupra omului. Renumele său literar provine totuși, în cea mai mare măsură, din opera sa poetică, în care - sub influența lui Stéphane Mallarmé - predomină măestria formală și mai puțin sensul inspirației artistice, folosind alegoria în exprimarea conflictului permanent dintre intelect și simțământ. Valéry dezvoltă teoria semnificației multiple a poeziei: ""Versurile mele au sensul care li se
Paul Valéry () [Corola-website/Science/298297_a_299626]
-
, cunoscut și sub denumirea de "Adam la Bossu" (Adam cel Cocoșat, n. cca.1245-50 d. ?1285-88, sau după 1306) a fost un truver de origine franceză, adică poet-muzician. Creația lui muzicală și literară include: "chanson"uri și diferite dezbateri poetice ("jeux-partis") în stilul truverilor, motete și rondeluri polifonice, în stilul polifoniei liturgice timpurii și o piesă de teatru cu cântece, "Jeu de Robin et Marion" (cca. 1282-83), considerată cea mai veche piesă de teatru franceză, în stil laic, interpretată pe
Adam de la Halle () [Corola-website/Science/298319_a_299648]
-
timp îl considerau epocă a luminii. Baza spirituală a Renașterii a constituit-o umanismul. Interesul enorm pentru cultura antichității a dus la căutarea și descoperirea manuscriselor clasice: "Dialogurile" lui Platon, operele istorice ale lui Herodot și Thucydide, creațiile dramatice și poetice ale grecilor și romanilor. Învățați din Bizanț, care după căderea Constantinopolului la turci (1453) s-au refugiat în Italia și predau acum în școli din Florența, Ferrara sau Milano, au adus cu ei cunoștința limbii grecești clasice. Deși adesea apăreau
Renașterea () [Corola-website/Science/298285_a_299614]
-
literaturii engleze. Wordsworth vedea salvarea de relele civilizației în întoarcerea la orânduirea patriarhală a țărănimii engleze și în autodesăvârșirea morală cu ajutorul religiei. După părerea lui, principiul divin i se revela omului prin apropierea acestuia de natură. O trăsătură importantă a poeticii lui Wordsworth o constituie refuzul său hotărât de a folosi convenționalismele stilistice ale secolului al XVIII-lea. Poezia trebuie să fie expresia nemijlocită a sentimentelor, înveșmântate în cuvinte simple. În anii care urmează, Wordsworth creează un mare număr de opere
William Wordsworth () [Corola-website/Science/298371_a_299700]