22,626 matches
-
al XII-lea, tot în Italia, medicina se dezvoltă în special în centrele universitare din Bologna și Padova. Se exprimă primele critici asupra concepției lui Galenus și ale școlii arabe, considerate până atunci intangibile, și se redescoperă învățătura lui Hippocrate. Preocupările se îndreaptă în special în direcția anatomiei și în 1543 apare opera monumentală a lui Andreas Vesalius "De Humani Corporis Fabrica" (Cu privire la construcția corpului omenesc), moment crucial în istoria medicinei. Tot din această perioadă trebuiesc menționate lucrările lui Girolamo Fracastoro
Medicină () [Corola-website/Science/296546_a_297875]
-
și crescători de animale, continuă să îmbunătățire și rafinare a fost unul din factorii esențiali ai progresului generalizat. Astăzi există oameni de știință îngust specializați, inventatori, biologi moleculari, geneticieni, biochimiști, biofizicieni, ingineri mecanici, chimici, electrici și electroniști a caror unică preocupare este îmbunătățirea productivității și eficienței metodelor de creștere a plantelor și animalelor și a folosirii resurselor existente. Toți aceștia sunt "ocupați în agricultură". Se considera (conform unei estimări din anul 2002) că 42% din populația globului se ocupă cu agricultura
Agricultură () [Corola-website/Science/296553_a_297882]
-
pe când în Atena predomina un sistem democratic. Sistemul educațional al romanilor a cunoscut o organizare diferită, corespunzătoare principalelor etape ale dezvoltării statului. Astfel în perioada regalității educația se făcea în familie; în timpul republicii începe să se manifeste tot mai mult preocuparea pentru organizarea învățământului; pe când în timpul imperiului sistemul de instrucție și educație capătă un caracter de stat. Trecerea de la societatea sclavagistă la cea feudală a însemnat, totodată, și trecerea de la sistemul de educație sclavagist la altul care corespundea cerințelor vieții economice
Educație () [Corola-website/Science/296552_a_297881]
-
foarte exigente, și, prin urmare, a putut să se ocupe cu studiile sale particulare în timpul liber de la universitate și, în special, atunci când se întorcea acasă la Glenlair. Acolo, el experimenta cu aparatură chimică, electrică și magnetică improvizată, dar principala sa preocupare o constituiau proprietățile luminii polarizate. El a construit blocuri de gelatină cu anumite forme, le-a supus la diverse tensiuni mecanice, și cu o pereche de prisme de polarizare pe care i le dăduse , vizualiza franjele de culoare care se
James Clerk Maxwell () [Corola-website/Science/298405_a_299734]
-
august, cu 55 de voturi din 60. Încoronarea sa a avut loc în duminica următoare, la 9 august 1903. În prima sa enciclică a spus că motoul pontificatului său va fi ""instaurare omnia in Christo"" (Efeseni 1,10). Ca urmare, preocupările sale cele mai mari au fost îndreptate spre interesele precise ale Bisericii. Înainte de toate, eforturile sale s-au îndreptat spre promovarea pietății credincioșilor, și a permis primirea frecventă și, după posibilități, chiar zilnică a Sfintei Împărtășanii, scutindu-i pe bolnavi
Papa Pius al X-lea () [Corola-website/Science/298424_a_299753]
-
pioner a fost în România din anul 1953, culminând cu vizita prof. dr CRISTIAN BARNARD la Tg. Mureș.[1972}SUSȚINÂND O EMISIUNE ISTORICĂ" la televiziunea română, transmisă internațional "Inima mecanică sau biologică"{B pag 52-57 sipag 166-181} .Cunoscut fiind cu preocupări în domeniul transplantelor cardiace în anul 1968 face patrte din CMISIA INTERNAȚIONALĂ 'ciOMS' GENEVA întrunita pentru elaborarea primei legi a transplantului cardiac la om Astfel ROMÂNIA ESTE COAUTOARE A ACESTEI LEGI.[B pag 134-138} ACADEMICIAN ACADEMIA DE STIINTE MEDICALE ROMÂNIA
Ioan Pop de Popa () [Corola-website/Science/298426_a_299755]
-
ca un țăran necivilizat care-și întrerupea partenerii de discuție pentru a-i insulta. De-a lungul anilor când s-a aflat la putere, Hrușciov a încercat să ducă la bun sfârșit reforme în diverse domenii. Problemele agriculturii sovietice, o preocupare majoră a lui Hrușciov, se bucurase de atenția conducerii colective care introdusese inovații importante în această ramură a economiei sovietice. Statul a încurajat țăranii să cultive mai mult pe loturile în folosință, a îmbunătățit plata pentru recoltele obținute de colhozuri
Istoria Uniunii Sovietice (1953-1985) () [Corola-website/Science/298433_a_299762]
-
depășește cu mult cadrul strict al obediențelor masonice, indiferent că persoanele care au această mentalitate, sunt conștiente sau nu de izvoarele ei. Această mișcare, pentru care persoana umană, viața și nevoile sale (materiale și sufletești) sunt centrul și prioritatea tuturor preocupărilor omenești, nu este nouă în istoria omenirii și apare încă din Antichitate. Dar în cursul Renașterii se înmulțesc în Europa tot felul de societăți și grupuri care caută să creeze noi forme de relații sociale și de orânduiri politice al
Francmasonerie () [Corola-website/Science/298443_a_299772]
-
Evangelical Adventists"). Alte ramuri adventiste s-au reunit mai târziu, cum ar fi cazul asociațiilor "Life and Advent Union" și "Advent Christian Association", care se numesc astăzi "Advent Christian Church"). Confesiunile de tradiție adventistă, care au supraviețuit, au în comun preocuparea pentru escatologia apocaliptică, care culminează cu apropiata venire a lui Iisus; moralitate conservatoare; pietate intensă; "separarea" de lume și de bisericile populare; nonconformism religios; predispoziția pentru un studiu al Bibliei mai aprofundat și revizionist, care poate duce ușor la adoptarea
Adventism () [Corola-website/Science/298480_a_299809]
-
ziua a șaptea se deosebesc de adventiștii „de ziua întâi” prin adoptarea Sâmbetei ca sabat, după Cele Zece Porunci. Spre deosebire de adventiștii „de ziua întâi”, aceștia nu condamnă, dar nici nu apără sărbătorile calendaristice (creștine sau iudaice), au renunțat la orice preocupare pentru datarea Adventului, au păstrat calculul profetic millerit, care ducea la anul 1844, dându-i o nouă interpretare (începutul fazei premileniale a Judecății, numită și „curățirea Sanctuarului”), au dezvoltat teologia apocaliptică și escatologia millerită, păstrând credința în revenirea iminentă a
Adventism () [Corola-website/Science/298480_a_299809]
-
al Academiei Române. Este fiul lui Gheorghe Colan (1896-1963) și al Elenei (născută Rafiroiu) (1899-1991), iar Episcopul Nicolae Colan a fost unchiul lui. S-a ocupat mai ales de metalurgia pulberilor. Are studii și în domeniul istoriei științei și tehnicii, cu preocupări de valorificare a unor tradiții și priorități românești. a urmat cursurile Liceului Moise Nicoară din Arad în perioada 1936-1944, cu o perioadă de 2 ani (1938-1940) în care a fost elev al Colegiului Național „Emil Racoviță” din Cluj-Napoca. La bacalaureatul
Horia Colan () [Corola-website/Science/298499_a_299828]
-
menirea de a colabora cu guvernul și parlamentul în elaborarea legilor,de a aviză constituționalitatea lor și de a dirija procesul de unificare legislativă. Ionescu-Dolj este numit în 1925 președinte al Secției de Drept Public a Consiliului. Până în 1937, centrul preocupărilor sale este întocmirea și desăvârșirea noilor codurilor penale și de procedură penală. Aceste coduri cuprindeau elemente noi față de cele prebelice: deși bazează noțiunea de culpă morală pe libertatea de voință a persoanei, acorda un rol crescut personalității infractorului; ca urmare
Ioan Ionescu-Dolj () [Corola-website/Science/306995_a_308324]
-
și a adus contribuții la precizarea dreptului penal internațional (delictul de abandon de familie) În amintirea celor care l-au cunoscut, a fost o persoană cu o putere de lucru impresionantă, cuplata cu o calitate umană deosebită, manifestată și în preocupările lui permanente de a stavili caracterul definitiv al pedepsei și de a ajuta pe cei în culpă.
Ioan Ionescu-Dolj () [Corola-website/Science/306995_a_308324]
-
este vicepreședintele Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România. În 1995 înființează și este directorul Festivalului Cluj Modern. Este profesor de compoziție al Academiei de Muzică "Gheorghe Dima" din Cluj-Napoca și a susținut cursuri în Germania, Israel, Elveția, Statele Unite ale Americii. Preocupările pentru creația lui George Enescu s-au concretizat în teza de doctorat, publicată cu titlul "Enescu în conștiința prezentului" (1969, Editura pentru Literatură; traducere în franceză: "Enesco dans la conscience du présent", 1981, Editura Științifică și Enciclopedică), precum și prin finalizarea
Cornel Țăranu () [Corola-website/Science/307087_a_308416]
-
Universității din București, Ioan Tomescu se ocupă în articolele sale în special de probleme privind funcțiile booleene, automatele finite, optimizări în grafuri și rețele, dar în timp, mai ales după ce obține titlul de doctor în matematică, centrul de greutate al preocupărilor sale se deplasează treptat spre zona combinatoricii, a teoriei grafurilor și a informaticii teoretice. Fiind implicat în multiplele activități ale profesorilor conducători de doctorat (Paul Constantinescu și apoi Grigore C. Moisil), în anul 1971, Ioan Tomescu își susține teza cu
Ioan Tomescu () [Corola-website/Science/307098_a_308427]
-
Muzeului Limbii Române, întemeiat și condus de Sextil Pușcariu, unde colaborează la elaborarea "Dicționarului limbii române". Participă la lucrările "Atlasului lingvistic român", partea a II-a, realizat de Emil Petrovici, prin conceperea unor chestionare și efectuarea anchetei dialectale la istroromâni. Preocupările sale științifice se vor axa, în principal, pe două direcții: onomastica și filologia.
Ștefan Pașca () [Corola-website/Science/307104_a_308433]
-
acestor studii, a făcut practică bancară la sediul central al Băncii Românești, precum și la două sucursale ale acesteia. În același timp, a urmat cursurile Conservatorului de Muzică din București. Însă, se simțea atras de problemele financiare și bancare, orientându-și preocupările și eforturile în mod sistematic în acest sens. În toamna anului 1930 s-a hotărât să plece la Berlin, capitala Germaniei, unul dintre cele mai mari centre financiare ale Europei din acel timp, pentru a obtine doctoratul în economie. Era
Costin Kirițescu () [Corola-website/Science/307118_a_308447]
-
1 octombrie 1916. În 1926 devine profesor titular la cursurile Măsuri și Tracțiune electrică. A fost membru în primul birou de conducere al Comitetul Electrotehnic Român (1927). A participat activ la adoptarea sistemului internațional de unități SI și a avut preocupări legate de metrologie. Pe lângă apartenența la Academia Română, a fost activ în multe societăți științifice internaționale precum Société Française d`Electriciens și Conférence Internationale des Grands Réseaux Electrique (CIGRE). A introdus noțiunile de putere reactivă și deformantă. A introdus o unitate
Constantin Budeanu () [Corola-website/Science/307126_a_308455]
-
fost ales membru corespondent al Academiei Române. Activitatea sa profesională a avut o desfășurare remarcabilă, în 1965 fiind promovat conferențiar și apoi profesor (1966), la Catedra de Chimie Generală a Politehnicii, respectiv șef de laborator la Institutul de Fizică Atomică. Din cauza preocupărilor sale de radiochimie, a fost propus și a acceptat să lucreze (1967-1970) la Agenția Internațională pentru Energie Atomică (A.I.E.A.) de la Viena ca cercetător principal în secția de chimie a diviziei de cercetare și laboratoare. Era o activitate de coordonare
Alexandru T. Balaban () [Corola-website/Science/307131_a_308460]
-
superficial al îmbrăcăminților rutiere. A redactat norme și instrucțiuni și a construit șosele-laborator pentru încercarea diferitelor tipuri de șosele moderne (pavaje de clincher, asfalt coloidal, asfalt de pământ, covoare asfaltice). A contribuit la elaborarea legii drumurilor din 1929. A avut preocupări de mecanică aplicată la rezistența construcțiilor: calculul deformațiilor sistemelor static nedeterminate, calculul momentelor de inerție ale secțiunilor plane, degradării construcțiilor fundate pe argile cu contracții mari etc. În perioada 1 decembrie 1946 - 6 aprilie 1951, prof. Nicolae Profiri a îndeplinit
Nicolae Profiri () [Corola-website/Science/307143_a_308472]
-
01 lux). În condiții de iluminare continuă timp de mai multe luni, el a observat că excitabilitatea, metabolismul și viteza de regenerare cresc. Lucrarea a apărut în volumul omagial dedicat memoriei Prof. Ion Cantacuzino, în anul 1934. Paralel cu aceste preocupări, Dimitrie Călugăreanu a fost atras de activitatea de popularizare a științei, pentru care avea aptitudini deosebite, reușind să facă înțelese publicului larg cele mai complicate probleme științifice. A ținut o serie de conferințe la radio, între anii 1934-1937. Conferințele ținute
Dimitrie Călugăreanu () [Corola-website/Science/307147_a_308476]
-
sensul lui Borel, Valiron și Nevanlinna. A obținut astfel o extindere a teoremelor asupra valorilor excepționale, care constituie și definiția unei noi specii de valori excepționale (pe care Valiron le numește valori excepționale C). Studiul funcțiilor univalente constituie una dintre preocupările centrale ale cercetărilor actuale din Teoria geometrica a funcțiilor analitice. În acest domeniu, Gh. Călugăreanu a abordat o problemă fundamentală, căutând prin variate metode condiții necesare și suficiente pentru univalenta unei funcții analitice în interiorul sau exteriorul discului unitate. Un prim
Gheorghe Călugăreanu () [Corola-website/Science/307148_a_308477]
-
într-un grup dat prin generatori și relații (1970-1971). În 1975 da o demonstrație geometrica a unei teoreme a lui M.H. Zieschang. În ultimul său memoriu (1976, 48 de pagini!) întreprinde un studiu amplu al unor invarianți atașați grupurilor numărabile. Preocuparea pentru descoperirea unor invarianți, care străbate că un fir roșu întreaga să opera, izvorește din năzuința să permanentă de a surprinde ceea ce este durabil și caracterizează o anumita entitate matematică. De altfel această profesiune de credință a sa a fost
Gheorghe Călugăreanu () [Corola-website/Science/307148_a_308477]
-
generală a dreptului (Enciclopedia Juridică)" 1930; "Drept rațional, izvoare și drept pozitiv" 1934; "Precis de filosofie juridică" 1941. Semnificativă pentru personalitatea lui din perspectiva filosofiei dreptului sunt aprecierile lui Giorgio del Vecchio care în contextul prezentării scurte dar dense a preocupării privind filosofia dreptului în România, scrie despre Mircea Djuvara că este: "mai presus de toți... care prin vastitatea și profunzimea încercărilor sale trebuie să fie recunoscut nu numai că cel mai mare gânditor român, dar și că unul dintre cei
Mircea Djuvara () [Corola-website/Science/307185_a_308514]
-
februarie 1990, București), matematician, profesor, membru corespondent al Academiei Române (secretar general al acestui for între anii 1974-1990), Rector al Universității din București între anii 1972-1981. Acesta fost un fruntaș printre elevii lui Octav Onicescu și Gheorghe Mihoc și a avut preocupări în domenii precum teoria probabilităților, statistică matematică sau teoria jocurilor și teoria așteptării. În anul 1946 a absolvit liceul „Andrei Șaguna” din Brașov, în toamna aceluiași an a intrat student la Facultatea de Științe din București (facultate care devine Facultatea
George Ciucu () [Corola-website/Science/307172_a_308501]