21,884 matches
-
în continuare a ISD anuale. Acest semnal de redresare modestă a ISD în anul 2011 față de anul 2010 nu a fost însă suficient pentru a asigura o creștere economică adecvată în țările respective, care și în prezent se află sub amenințarea fenomenelor de recesiune și criză. Având în vedere că structura investițiilor străine directe pe sectoare și ramuri reprezintă un indicator ale cărui modificări vizează în special termenele mediu și lung (schimbări structurale fundamentale legate de o serie de factori inerțiali
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
lumea de după Războiul Rece și Îi aduc aminte Statele Unite ale Americii ca așa numitul „dividend al păcii” - reducerea așteptată În cheltuielile militare care trebuia să rezulte din căderea Zidului Berlinului și sfârșitul Războiului Rece - nu s-a materializat Încă. Dacă amenințarea terorismului mondial pune noi probleme de securitate care nu au fost anticipate cu un decenniu În urmă, europenii argumentează că aceste probleme sunt cel mai bine tratate cu o combinație de acțiuni polițienești, diplomatice și fonduri pentru dezvoltare mai generoase
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
moderne. Dar În secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, ideea regimului proprietății private era Încă nouă și subiect de dezbatere publică intensă. Regi și regine, nobilimea și aristocrația tuturor regatelor europene, domneau Încă În virtutea dreptului divin, Întărit de amenințarea forței și a constrângerii. Însăși ideea că singură funcție legitimă a statului este de a proteja proprietatea fiecăruia, În mod egal și imparțial, conform legii, era revoluționară. Thomas Paine și Alexis de Tocqueville au mers până Într-acolo Încât să
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
unor piețe mult mai mari. Instituțiile de guvernământ feudale erau prea mici și mult prea limitate, pentru a administra noua rază de acțiune potențială a activității umane. De fapt, majoritatea acestor instituții au privit piețele mai mari drept o posibilă amenințare și au acționat pentru a le Împiedica. Spre sfârșitul epocii medievale, apăruseră mai mult de o mie de orașe În toată Europa. Orașele aveau hambare, ateliere și hanuri și erau deservite de meșteșugari locali. Aceștia produceau o varietate de bunuri
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
umane ca pe o modalitate de a obține un avantaj suficient pentru a pretinde și obține o măsură de independență economică. Ambele părți aveau de câștigat din crearea unei piețe comune europene. O economie vest europeană puternică ar putea opri amenințarea comunistă și ar crea o piață pentru investițiile americane. O piață europeană comună ar oferi națiunilor europene securitatea și libertatea de care aveau nevoie, pentru a reînvia economiile naționale În suferință și a asigura supraviețuirea acestora. Aceste considerații economice cu
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
pieței sunt mai independente de (și mai puțin răspunzătoare față de) guvernele locale, iar acestea din urmă au devenit atât prea mici pentru a trata chestiuni transfrontaliere care afectează lumea Întreagă - cum ar fi Încălzirea globală, imigrația ilegală, virușii electronici și amenințările teroriste -, cât și prea mari pentru a gestiona nevoile vecinătăților și ale comunităților locale. Organizațiile societății civile Împuternicesc oamenii să lupte pentru interesele lor Într-o lume În care corporațiile și guvernele este mai puțin probabil ca o vor face
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Într-o lume globalizată, a frontierelor În dispariție rapidă și a mobilității crescute, subculturile legate de un teritoriu se simt adeseori asediate. Teama și furia lor sunt adesea direcționate către imigranți și azilanți, pe care Îi văd ca pe o amenințare la abilitatea lor de a-și menține identitatea culturală. Sentimentul de a fi „invadați” duce adeseori la xenofobie și mișcări politice de extremă dreaptă. Totuși, subculturile locale, În special cele care există ca minorități În interiorul unei culturi mai mari, care
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
dintre Uniunea Europeană și OSC se va dovedi dificil de administrat. Trebuie să ne reamintim că OSC-urile se află adesea În conflict cu guvernul din cauza politicii oficiale. Guvernele, la rândul lor, privesc de multe ori OSC-urile ca pe o amenințare la propria autoritate, cautând să le submineze credibilitatea și să le discrediteze legitimitatea. Nu este surprinzător deci că Uniunea Europeană nu a Întâmpinat Întotdeauna cu brațele deschise participarea celui de-al treilea sector. Combinația dintre presiunea publică neîntreruptă și mobilizarea suportului
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
decât erau În trecut. În al doilea rând, aspectele vulnerabilității rasei umane s-au schimbat În mod radical. În Antichitate, când viața era trăită Într-un spațiu și un timp local, vulnerabilitatea În diversele ei manifestări era de asemenea locală. Amenințările la supraviețuirea și securitatea unei persoane erau prezente la tot pasul. Împrejurimile sălbatice, potentații locali În conflict, boala și mizeria aveau rareori un efect dincolo de regiunea imediată. Din acest motiv, instituțiile politice necesare pentru a da un sens securității aveau
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
imediată. Din acest motiv, instituțiile politice necesare pentru a da un sens securității aveau o dimensiune locală și regională. În era modernă, când Îmbunătățirile În comunicații și transport au mărit raza de acțiune a oamenilor și densitatea tiparelor de activitate, amenințările la supraviețuire și securitate au crescut de asemenea. Activitatea comercială s-a extins la piețe geografice mai largi, mobilitatea umană a crescut semnificativ pe distanțe mult mai mari, iar rata și fluxul activității umane s-a accelerat. Vulnerabilitatea, la rândul
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
o sferă de acțiune mult prea redusă pentru a-și proteja supușii. Rezultatul a fost formarea statelor-națiune. Astăzi, comprimarea spațiului și a timpului dă naștere la fluxuri globale de activitate umană. Creșterea semnificativă În densitate a schimburilor umane creează noi amenințări asupra securității, ale căror efecte sunt adesea imediate și la scara globală. Atât terorismul, amenințarea războiului nuclear, Încălzirea planetei, virușii electronici, clonarea ființelor umane, moartea oceanelor, scăderea biodiversității, mărirea rupturii În stratul de ozon, dimensiunea de pe piețele comerciale regionale, cât
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
formarea statelor-națiune. Astăzi, comprimarea spațiului și a timpului dă naștere la fluxuri globale de activitate umană. Creșterea semnificativă În densitate a schimburilor umane creează noi amenințări asupra securității, ale căror efecte sunt adesea imediate și la scara globală. Atât terorismul, amenințarea războiului nuclear, Încălzirea planetei, virușii electronici, clonarea ființelor umane, moartea oceanelor, scăderea biodiversității, mărirea rupturii În stratul de ozon, dimensiunea de pe piețele comerciale regionale, cât și o serie Întreagă de alte evenimente pot să arunce lumea În haos. Statele-națiune sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
moartea oceanelor, scăderea biodiversității, mărirea rupturii În stratul de ozon, dimensiunea de pe piețele comerciale regionale, cât și o serie Întreagă de alte evenimente pot să arunce lumea În haos. Statele-națiune sunt prea restrânse geografic pentru a răspunde În mod efectiv amenințărilor și riscurilor globale. În plus, rolul statelor-națiune este protejarea proprietății și apărarea teritoriului. Sunt instituții de guvernare exclusive și nu inclusive. Nu au fost concepute ca mijloace pentru administrarea riscurilor și amenințărilor globale. Ce s-ar Întâmpla totuși dacă milioane
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
restrânse geografic pentru a răspunde În mod efectiv amenințărilor și riscurilor globale. În plus, rolul statelor-națiune este protejarea proprietății și apărarea teritoriului. Sunt instituții de guvernare exclusive și nu inclusive. Nu au fost concepute ca mijloace pentru administrarea riscurilor și amenințărilor globale. Ce s-ar Întâmpla totuși dacă milioane - chiar miliarde - de ființe umane ar crede cu adevărat că amenințările globale la propria securitate sunt cel puțin la fel de reale și periculoase ca amenințările mai restrânse cărora le fac față zilnic. Contracararea
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
și apărarea teritoriului. Sunt instituții de guvernare exclusive și nu inclusive. Nu au fost concepute ca mijloace pentru administrarea riscurilor și amenințărilor globale. Ce s-ar Întâmpla totuși dacă milioane - chiar miliarde - de ființe umane ar crede cu adevărat că amenințările globale la propria securitate sunt cel puțin la fel de reale și periculoase ca amenințările mai restrânse cărora le fac față zilnic. Contracararea acestor amenințări va necesita un nou legământ Între ființele umane, care să extindă atât obligațiile și loialitățile, cât și
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
fost concepute ca mijloace pentru administrarea riscurilor și amenințărilor globale. Ce s-ar Întâmpla totuși dacă milioane - chiar miliarde - de ființe umane ar crede cu adevărat că amenințările globale la propria securitate sunt cel puțin la fel de reale și periculoase ca amenințările mai restrânse cărora le fac față zilnic. Contracararea acestor amenințări va necesita un nou legământ Între ființele umane, care să extindă atât obligațiile și loialitățile, cât și sentimentul de securitate, dincolo de limitele Înguste ale teritoriului și de protecția mai limitată
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Ce s-ar Întâmpla totuși dacă milioane - chiar miliarde - de ființe umane ar crede cu adevărat că amenințările globale la propria securitate sunt cel puțin la fel de reale și periculoase ca amenințările mai restrânse cărora le fac față zilnic. Contracararea acestor amenințări va necesita un nou legământ Între ființele umane, care să extindă atât obligațiile și loialitățile, cât și sentimentul de securitate, dincolo de limitele Înguste ale teritoriului și de protecția mai limitată pe care o oferă drepturile de proprietate și cele umane
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
derivă În principal din altruism și este motivat numai de bunăvoință. Dacă altruismul și bunele intenții joacă un rol, mai există Încă o latură a drepturilor omului - sentimentul de vulnerabilitate și nevoia de securitate. David Beetham scria că „expunerea la amenințări comune, cât și sentimentul de apartenență la umanitate, justifică În egală măsură prețentia că agenda drepturilor omului este universală”1. Prima evidență reală a vulnerabilității rasei umane a apărut odată cu folosirea bombei atomice asupra populațiilor din orașele japoneze Hiroshima și
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
intelectuală urgentă În viitoarea eră globală este de a crea o nouă sinteză care unește credința, rațiunea și empatia Într-un amestec puternic care permite fiecăruia dintre noi să fie o cale spre celălalt. Constrângere pentru observarea drepturilor omului universale Amenințările la nivel planetar fac necesară adoptarea drepturilor și obligațiilor universale. În timp ce comprimarea lumii ne face să extindem noțiunea de vulnerabilitate și empatie, cum vom crea un mijloc instituțional pentru a da drepturilor omului universale același statut de constrângere de care
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
dintr-un sentiment de bunăvoință, ci mai degrabă dintr-un sentiment al fragilității și vulnerabilității comune. Într-o lume complexă, stratificată, cu interacțiuni multiple, nimeni nu mai poate acționa singur. Ne place sau nu, toți suntem vulnerabili și expuși riscurilor. Amenințările sunt globale și nimeni nu este cu adevărat imun la consecințe. Într-o lume a riscurilor, cooperarea nu mai este un lux, ea devine o necesitate pentru a supraviețui. Așadar, guvernarea În rețea este o modalitate de a Împărtăși riscurile
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
concentrare, de la Auschwitz și până În Gulag. În 1983, Consiliul Europei a adoptat Protocolul nr. 6 la Convenția Europeană pentru Protejarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, care face ilegală pedeapsa cu moartea, cu excepția actelor comise pe timp de război sau când amenințarea războiului este iminentă. În anul 2002, Consiliul Europei a amendat acest protocol, interzicând În mod necondiționat pedeapsa cu moartea, chiar incluzând crime comise În timp de război sau când amenințarea războilui este iminentă 2. Protocolul astfel amendat a făcut subiectul
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
moartea, cu excepția actelor comise pe timp de război sau când amenințarea războiului este iminentă. În anul 2002, Consiliul Europei a amendat acest protocol, interzicând În mod necondiționat pedeapsa cu moartea, chiar incluzând crime comise În timp de război sau când amenințarea războilui este iminentă 2. Protocolul astfel amendat a făcut subiectul unei controverse În creștere. Temperamentele au răbufnit Între Statele Unite ale Americii și aliații săi europeni după atacurile de la World Trade Center și Pentagon, atunci când Franța, Marea Britanie, Spania și Finlanda au
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
politici americani sunt Îngrijorați ca acest gen de comentarii semnalează o nouă eră de confruntare Între Europa și America și atenționează că Statele Unite ale Americii trebuie să rămână vigilente, altfel că Europa ar putea deveni un nou hegemon și o amenințare pentru interesele vitale ale Americii. N-au Înțeles semnificația pe care domnul Prodi o dă cuvântului „superputere”. Europenii au o concepție foarte diferită despre cine trebuie să fie o superputere În societatea globalizată. Să vedem cum explică președintele Prodi succesul
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
a lumii și numai 33% sunt de acord ca Uniunea Europeană să devină o superputere 39. În timp ce europenii văd statutul lor de superputere ca pe o modalitate de a adânci cooperarea pe scena mondială, americanii văd această calitate ca pe o amenințare potențială la dominația Americii În lume. Robert Kagan, de la Carnegie Endowment for International Peace a rezumat diferența crescândă În modul În care europenii și americanii văd rolul lor În lume astfel: Referitor la chestiunea foarte importantă a puterii - eficiența, moralitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
un intimidator arogant, insensibil la alte voci și opinii și neinteresat Într-o serie de probleme care afectează restul lumii. După cum arată un sondaj Întreprins de TimeEurope.com, 87% dintre europeni cred că Statele Unite ale Americii „reprezintă cea mai mare amenințare pentru pacea mondială În 2003”46. Asemănător, un sondaj făcut de Gallup În treizeci și trei de țări În anul 2002 raportează că În douăzeci și trei dintre țările studiate „populația tinde să spună că politica externă americană are mai degrabă un
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]