21,727 matches
-
unor posibile cauze care stau la baza acestor deficiențe; stabilirea unor obiective care să orienteze activitatea de intervenție; alegerea unei strategii de intervenție. Caracterizarea subiectului Date despre mediul familial: născută la 12.02.1997, În mun. Iași, tatăl necunoscut, mama căsătorită; locuiește În prezent Împreună cu părinții, doi frați vitregi și o soră, mai mari decât ea; starea materială a familiei este precară, părinții fiind muncitori necalificați și neavând Întotdeauna de lucru; copiii au cameră separată, dar mediul este impropriu, cu igrasie
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Carmen CANĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2171]
-
căpătat, e ales membru al Comisiei Dicționarului Academiei de Științe din Cracovia și i se acordă Medalia de Argint a Academiei Poloneze pentru Literatură din Varșovia. În 1940 e deputat de Suceava în gruparea liberală a lui Gh. I. Brătianu. Căsătorit în 1937 cu Mabel W. Farley, fiica reverendului W. J. Farley, profesor la Colegiul Universitar din Londonderry (Irlanda), N. este trimis în mai 1940 în misiune oficială, pentru a înființa un consulat român la Dublin. Blocat aici de război, lucrează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288351_a_289680]
-
Bibliografie: - http://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin Cioprag a; - Dan Manuca, Constantin Ciopraga, nonagenar. Eseu lexicografic; - Constantin Ciopraga (coordonator),”Pașcani, Municipiul și zona. Monografie”, Editura Polirom, Iași, 2000 Ancuța Gh. Eugen N. 18.12.1926, Pașcani D. 1993, Pașcani Starea civilă: căsătorit, 1 copil Ultimile studii absolvite: Facultatea de Istorie-Geografie, Specialitatea Geografie din cadrul Universității “Al. I. Cuza” Iași, 1950 Vechimea în învățământ: 36 ani Profesia și locul de muncă: * profesor de istorie-geografie la Școala Generală de 7 ani Socrojeni, jud. Botoșani (01
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107364]
-
dispus pentru dezvoltarea dragostei elevilor pentru a învăța, pentru a iubi natura și a o ocroti prin orice mijloace. Prof. gr. I Viorica Pasat, specialitatea biologie Ciopraga D. Romeo N:23.01.1931, Pașcani D: 28.08.1987 Starea civilă: căsătorit, 1 copil Studii: Facultatea de Matematică-Fizică din cadrul Universității “Al. I. Cuza” Iași, 1955 Gradul didactic: I , 1974 Vechimea în învățământ: 32 de ani Funcția: * profesor de fizică; * metodist al ISJ Iași, specialitatea fizică; * responsabil cerc pedagogic; * director Școala Generală nr.
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107364]
-
de elevi care îi poartă un respect, o frumoasă și vie amintire. Comunitatea locală a regretat profund trecerea prematură în eternitate. Prof. gr. I Vasile Hârțan, specialitatea fizică Herghelegiu N. Gheorghe N: 23. 01. 1926, Cișmichioi, Republica Moldova D: Starea civilă: căsătorit, 2 copii Studii: Facultatea de Matematică Fizică din cadrul Universității “Al. I. Cuza” Iași Gradul didactic: I, 1975 Vechimea în învățământ: 34 de ani Funcția: * profesor de matematică; * metodist al ISJ Iași, specialitatea matematică; * responsabil cerc pedagogic zona Pașcani. Performanțe
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107364]
-
nivel de pregătire și, nu în ultimul rând, grad de onorabilitate. Pe de altă parte, în intervalul de timp studiat au operat și numeroase restricționări legate de apartenența religioasă/confesională sau etnică. În mediul urban al vechiului Regat, fetele se căsătoreau la vârsta de 19-21 de ani, iar băieții la 24-30 de ani. În cazul persoanelor tinere, căsătoria era precedată de logodnă, care, la rândul ei, era precedată de discuțiile dintre părinți cu privire la contribuția fiecăruia „pentru ca tinerii să pornească în viață
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
din cadrul garnizoanelor militare ale vechiului Regat - inclusiv pentru cei din Regimentul 27 infanterie sau Regimentul 5 Artilerie grea din Bacău -, „standardele” materiale ale viitoarelor doamne au fost reglementate prin lege. Astfel, dacă în anul 1892 băcăuanca Natalia Manoliu se putea căsători cu un sublocotenent de flotilă din Galați având o dotă evaluată la 25.000 lei (bunuri imobiliare), în anul 1927, conform unui ordin al Ministerului de Război, ofițerii - de la sublocotenent la maior - nu se puteau căsători decât cu fete a
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Natalia Manoliu se putea căsători cu un sublocotenent de flotilă din Galați având o dotă evaluată la 25.000 lei (bunuri imobiliare), în anul 1927, conform unui ordin al Ministerului de Război, ofițerii - de la sublocotenent la maior - nu se puteau căsători decât cu fete a căror dotă era de minim un milion de lei. Ulterior, prin legea pentru căsătoria militarilor (aprilie 1931), condiționările au devenit mult mai aspre, fiind nevoie de consimțământul scris al autorității militare superioare, un minim al veniturilor
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Richard Tauber, în ecranizarea „Drumul spre glorie” (1931), Ivan Petrovici, în filme precum „Cartierul latin” (1931), „Victoria și al ei husar” (1932) și „Orlow” (1933), Stan Laurel și Oliver Hardy, în comediile „Auleu, nevastă-mea” (1931), „Stan și Bran se căsătoresc” (1932) sau „Stan și Bran la Hollywood” (1938), divina Greta Garbo, în „Grand Hotel” (1933) - alături de Joan Crawford și John și Lionel Barrymore - sau „Susan Lennox - Curtezana” (Susan Lennox - Her Fall and Rise) (1933), cât și pe Clark Gable, în
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
juridic al cetăților, repartizate în trei categorii. Prima, cetatea *peregrină, se referă la popoarele ținute la distanță de dreptul roman sau latin. Supuse fiscalității imperiale și legii provinciale, ele nu au decît cetățenia locală: acești oameni nu pot să se căsătorească decît cu persoane de același statut și nu pot face comerț decît prin intermediul unui cetățean roman sau latin. La început, acesta a fost statutul majorității cetăților galice, dar, începînd din secolul I d.i.C., un mare număr dintre ele au
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
I (1060-1108) nu au o reputație bună în ochii istoricilor. Celui dintîi, celebru pe vremea sa pentru certurile conjugale, un călugăr contemporan i-a făcut un portret de credincios perfect; cel de-al doilea este cunoscut doar pentru că s-a căsătorit cu o prințesă rusoaică, Anna de Kiev, care a introdus în familia capețiană prenumele grec de Filip; cel de-al treilea a fost *excomunicat de trei ori pentru că a vrut să se căsătorească cu amanta lui și să-și legitimeze
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
doilea este cunoscut doar pentru că s-a căsătorit cu o prințesă rusoaică, Anna de Kiev, care a introdus în familia capețiană prenumele grec de Filip; cel de-al treilea a fost *excomunicat de trei ori pentru că a vrut să se căsătorească cu amanta lui și să-și legitimeze bastarzii. Aceștia nu sînt decît figuri palide în comparație cu marii prinți ai secolului al XI-lea: un Wilhelm "cel Mare", duce de Aquitania (către 990-1030), care era cît pe ce să devină împărat; un
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
se stinge descendența directă a lui Wilhelm Cuceritorul. Asistăm atunci la ascensiunea fulgerătoare a unui senior de rangul al doilea, Henric Plantagenet. El moștenește în 1151 comitatul de Anjou și de Normandia, unite de tatăl său; în 1152 el se căsătorește cu ultima moștenitoare a ducilor de Aquitania, Aliénor, divorțată doar cu cîteva săptămîni mai înainte de Ludovic al VII-lea, după 6 ani de căsnicie; el devine rege al Angliei în 1154 și pune stăpînire apoi pe comitatele de Nantes și
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Acest act dă o descriere precisă a sarcinilor care apasă pe țăranii șerbi, numiți oamenii domeniului sau mananți, depinzînd de o mare abație: formariaj, șevaj, mînă-moartă. Actul descrie și anumite consecințe ale acestei stări de dependență: interdicția de a se căsători în afara grupului de șerbi sub pedeapsa cu excomunicarea. În legătură cu eliberarea însăși se pot face două constatări: pe de o parte, libertatea acordată nu este totală și cei eliberați rămîn din multe puncte de vedere sub tutela seniorului; pe de altă
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de împăratul Othon de Brunswick, pe care Filip August, în fruntea cavaleriei sale și a infanteriei din orașele sale, îl învinge la Bouvines, în apropiere de Lille, la 27 iulie 1214. Scurta domnie a lui Ludovic al VIII-lea (1223-1226), căsătorit cu Blanche de Castille, care va asigura regența în timpul minoratului fiului lor Ludovic al IX-lea, este perioada pătrunderii capețiene în sudul regatului: Ludovic al VIII-lea face un mare turneu în regiunea Languedoc pentru a afirma drepturile regelui asupra
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de situație pentru a lua Burgundia, pentru a lua înapoi Picardia și Artois și caută să impună protecția sa fiicei unice a lui Carol, fina sa, Maria de Burgundia. Decît să accepte această protecție, Maria de Burgundia preferă să se căsătorească cu fiul împăratului Maximilian de Austria: problema Casei de Austria era pusă. O societate în criză Ciuma. Timp de aproape 150 de ani, Franța a cunoscut ravagiile războiului: cele ale cavalcadelor engleze și al războaielor civile, dar și cele ale
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
materiale, mai mult sau mai puțin importante, după situația viitorilor soți: crearea unui cămin, transmiterea unui patrimoniu. Afacere de interese și care îi privește în primul rînd pe părinții tinerilor, căsătoria trebuie să fie de asemenea o uniune potrivită: te căsătorești cu cineva din mediul tău socio- profesional și, cel puțin în clasele populare, din parohia ta sau dintr-una sau alta din parohiile vecine. În sfîrșit, în secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, oamenii se căsătoresc tîrziu, 28-29
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
potrivită: te căsătorești cu cineva din mediul tău socio- profesional și, cel puțin în clasele populare, din parohia ta sau dintr-una sau alta din parohiile vecine. În sfîrșit, în secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, oamenii se căsătoresc tîrziu, 28-29 de ani în medie pentru băieți, 25-26 de ani pentru fete. În absența limitării voluntare a nașterilor, vîrsta tardivă a fetelor la prima căsătorie constituie într-adevăr "marea armă contraceptivă a Franței clasice". Natalitate și mortalitate. Căsătorite tîrziu
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
se căsătoresc tîrziu, 28-29 de ani în medie pentru băieți, 25-26 de ani pentru fete. În absența limitării voluntare a nașterilor, vîrsta tardivă a fetelor la prima căsătorie constituie într-adevăr "marea armă contraceptivă a Franței clasice". Natalitate și mortalitate. Căsătorite tîrziu, alăptînd majoritatea copiilor (ceea ce antrenează o sterilitate temporară), născînd în medie o dată la doi ani, adesea de timpuriu sterile ca urmare a nașterilor dificile, murind adesea tinere, în special la naștere, femeile au mai puțini copii decît s-a
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Regim Louis Simon, născut în 1741, în La Fontaine-Saint-Martin, mică parohie rurală din Maine (astăzi comună a departamentului Sarthe, între Le Mans și La Flèche), consemnează în 1809 principalele evenimente din tinerețea sa. Iată primele pagini: "1809. Eu, Louis Simon căsătorindu-mă cu Anne Chapeau, nepoată mai mică a domnului Ory, am moștenit această carte în care am scris principalele evenimente întîmplate în timpul vieții mele. Începînd cu strămoșul familiei Simon, care este Marin cel mai vechi pe care l-am putut
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
mică genealogie după aceea [...]. Marin Simon, croitor de haine, născut la Brou, oraș din provincia Beauce, a plecat de acolo pentru a face turul Franței și, după ce a parcurs mai multe provincii, își fixă rostul în La Fontaine-Saint-Martin și se căsători acolo în 1589 cu Louise Maloyer, avu un fiu în 1590 pe care-l numi Pierre care a fost tot croitor. Și Pierre se căsători cu Agathe Pousse; ei avură un fiu născut în 1638 care avu numele de André
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și, după ce a parcurs mai multe provincii, își fixă rostul în La Fontaine-Saint-Martin și se căsători acolo în 1589 cu Louise Maloyer, avu un fiu în 1590 pe care-l numi Pierre care a fost tot croitor. Și Pierre se căsători cu Agathe Pousse; ei avură un fiu născut în 1638 care avu numele de André, care era țesător. André căsătorindu-se, avu un fiu în 1669 pe care îl numi Michel; el fu tot țesător. Michel Simon se căsători cu
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Louise Maloyer, avu un fiu în 1590 pe care-l numi Pierre care a fost tot croitor. Și Pierre se căsători cu Agathe Pousse; ei avură un fiu născut în 1638 care avu numele de André, care era țesător. André căsătorindu-se, avu un fiu în 1669 pe care îl numi Michel; el fu tot țesător. Michel Simon se căsători cu Françoise Coutant și avură un fiu în 1689 care fu numit Pierre. El era etaminier. Era un fel de stofă
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
se căsători cu Agathe Pousse; ei avură un fiu născut în 1638 care avu numele de André, care era țesător. André căsătorindu-se, avu un fiu în 1669 pe care îl numi Michel; el fu tot țesător. Michel Simon se căsători cu Françoise Coutant și avură un fiu în 1689 care fu numit Pierre. El era etaminier. Era un fel de stofă fină care se fabrica în regiunea Maine și cu care se făcea un mare comerț în toate țările străine
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
se fabrica în regiunea Maine și cu care se făcea un mare comerț în toate țările străine pentru a îmbrăca pe călugări și pe preoți; se vopsea în negru. Pierre avu o soră care se numea Marie; ea s-a căsătorit cu Jean Houdayer; descendenții săi sînt în Le Mans. Acești doi bieți copii au devenit orfani în 1693, Pierre avea 18 ani, iar Marie șase săptămîni. Tatăl și mama lor au murit în aceeași lună și bunica lor Coutant îi
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]