21,884 matches
-
comisar de românizare. Din punct de vedere al situațiunii capitalului întreprinderii, prin simplul fapt al numirii comisarului de românizare, toate acțiunile devin nominative și orice transfer sau gajare ulterioară de acțiuni nu se mai poate face, fără aprobarea și controlul comisarului de românizare. Acești comisari au fost numiți la toate întreprinderile evreești, precum și la unele întreprinderi românești sau minoritare. Ei au funcționat până la 18 Ianuarie 1941, provocând în multe cazuri critici cu privire la activitatea lor și au fost desființați prin: 2. Decretul-Lege
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
punct de vedere al situațiunii capitalului întreprinderii, prin simplul fapt al numirii comisarului de românizare, toate acțiunile devin nominative și orice transfer sau gajare ulterioară de acțiuni nu se mai poate face, fără aprobarea și controlul comisarului de românizare. Acești comisari au fost numiți la toate întreprinderile evreești, precum și la unele întreprinderi românești sau minoritare. Ei au funcționat până la 18 Ianuarie 1941, provocând în multe cazuri critici cu privire la activitatea lor și au fost desființați prin: 2. Decretul-Lege pentru abrogarea Decretului-Lege din
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
abrogarea Decretului-Lege din 5 Octombrie 1940 și instituirea controlului Ministerului Economiei Naționale asupra întreprinderilor comerciale și industriale din 19 Ianuarie 1941 (Monitorul Oficial No. 16)578. În expunerea de motive Domnii Miniștri de Justiție și Economie Națională arată că "instituirea comisarilor de românizare avusese ca scop organizarea unui regim economic stăpânit de interesul național și de primatul nostru etnic, într'un anumit moment, împiedicând astfel menținerea sub nume românești simulate a întreprinderilor evreești sau străine de interesele noastre; de asemenea a
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
a pregăti viitoarea reformă de reconstrucție a vieții economice; în același timp el este chemat să înlăture primejdia unui marasm economic în producția națională și în exercițiul comerțului, datorit unei desordonate transferări de fonduri comerciale și industriale. De aceea, în locul comisarilor de românizare am socotit că este indispensabil constituirea unui organism central de cenzură a tuturor faptelor și actelor în legătură cu funcționarea normală a întreprinderilor de comerț și industrie ...". Legea prevede că în viitor întreprinderilor care au avut comisari de românizare le
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
De aceea, în locul comisarilor de românizare am socotit că este indispensabil constituirea unui organism central de cenzură a tuturor faptelor și actelor în legătură cu funcționarea normală a întreprinderilor de comerț și industrie ...". Legea prevede că în viitor întreprinderilor care au avut comisari de românizare le este interzis: cumpărări sau vânzări de imobile și nici constituiri de drepturi reale; continuarea sub alte nume sau desființarea întreprinderii; contractarea de obligațiuni ce depășesc drepturile de administrație etc., fără autorizația prealabilă a Ministerului Economiei Naționale. Acest
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
drept de preemțiune în favoarea Statului din 4 Martie 1941 (Monitorul Oficial No. 53)579. În realitate, acest Decret-Lege reorganizează regimul autorizației prealabile dată de Ministerul Economiei Naționale pentru toate actele de dispoziție ale întreprinderilor comerciale și industriale care au avut comisari de românizare și mai dispune nominalizarea acțiunilor, atunci când aceste întreprinderi sunt societăți pe acțiuni. Transferul sau gajarea acțiunilor este supusă controlului și autorizării Statului. Când Ministerul Economiei Naționale refuză cererea de transfer, el poate exercita dreptul de preemțiune în favoarea unei
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
controla activitatea întreprinderilor și poate supraveghea dirijarea acțiunilor în mâini românești, cu prilejul fiecărei vânzări. Ceea ce este foarte important în acest Decret-Lege este art. 7 care dă dreptul Ministerului Economiei Naționale să controleze orice întreprinderi chiar dacă n-au avut numiți comisari de românizare sau să scoată de sub aplicarea controlului legal, întreprinderi care au avut comisari de românizare. Statul are deci dreptul să controleze pe evrei, pe străini cât și pe români persoane fizice și juridice după cum își rezervă dreptul de a
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
vânzări. Ceea ce este foarte important în acest Decret-Lege este art. 7 care dă dreptul Ministerului Economiei Naționale să controleze orice întreprinderi chiar dacă n-au avut numiți comisari de românizare sau să scoată de sub aplicarea controlului legal, întreprinderi care au avut comisari de românizare. Statul are deci dreptul să controleze pe evrei, pe străini cât și pe români persoane fizice și juridice după cum își rezervă dreptul de a reduce sau desființa acest control al activității întreprinderilor comerciale și industriale cât și a
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
economică, pentru unele întreprinderi speciale și anume: 1. Decretul-Lege pentru românizarea caselor de filme, sălilor de cinematograf și birourilor de voiaj și turism din 20 Noembrie 1940 (Monitorul Oficial No. 274). Acest Decret-Lege prevede suspendarea autorizațiilor de funcționare, numirea de comisari de românizare și nominalizarea acțiunilor acestor întreprinderi, dacă sunt evreești; această măsură este transformată mai târziu în naționalizare totală, prin: 2. Decretul-Lege pentru trecerea în proprietatea și posesia Statului a acțiunilor pe care evreii le au în societățile de voiaj
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
patrimoniu fiind ridicat din proprietatea și din posesiunea foștilor proprietari evrei, care cu ajutorul acestui patrimoniu îndepliniseră funcțiuni și servicii economice în cadrul Statului român pe diferite sectoare și în raport cu mărirea și varietatea acestui patrimoniu, era nevoie, îndeosebi după experiențele făcute cu comisarii de românizare și cu primele serii de deținători de bunuri agricole, să se organizeze administrarea patrimoniului expropriat de către Stat. Era de asemenea nevoie să se fixeze, cel puțin în linii generale, categoriile de beneficiari sau de deținători ai acestor bunuri
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
din cauza timpului scurt de care s'a dispus până în prezent. b. Industriile agricole au fost expropriate în întregime și luate din posesiunea evreilor. c. Toate întreprinderile comerciale și industriale evreești au fost puse sub control de Stat, mai întâi prin comisarii de românizare și apoi direct prin Ministerul Economiei Naționale. d. S'a interzis în practică orice înființare de întreprindere evreească nouă cât și extinderea, transformarea sau strămutarea celor existente. e. Unele întreprinderi: cinematografe, case de filme, birouri de voiaj au
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
târziu la 31 Decembrie 1941. b. S'a interzis reînnoirea cărților de maeștri pentru meseriașii evrei. c. S'a interzis evreilor, în total, anumite îndeletniciri (farmacie, film, birouri de voiaj, etc.). III. În ceea ce privește românizarea economiei naționale: a. S'au înființat comisarii de românizare (desființați în urmă). b. S'a înființat Centrul Național de Românizare. c. S'a creat pentru Statul român, reprezentat prin Ministerul Economiei Naționale, dreptul de a controla actele de dispoziție ale tuturor întreprinderilor economice și de a exercita
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
f. 10+verso. Documentul nr. 407 COMANDAMENTUL DE CĂPETENIE AL ARMATEI DEPARTAMENTUL GUVERNATORULUI CIVIL AL TRANSNISTRIEI DIRECȚIA MUNCII 157.483*11 NOE.19431538 PREȘEDINȚIA CONSILIULUI DE MINIȘTRI CABINETUL B.B.T. BUCUREȘTI La adresa Dvs. Nr. 10.991/9431539, referitoare la propunerile Domnului Comisar General pentru problemele evreiești 1540, avem onoare a vă face următoarele propuneri în ordinea cerută: 1 și 2 Conform aprobării Domnului Vice Președinte al Consiliului de Miniștri 1541 am luat măsuri de revizuirea lor prin Prefecturile de Județ de o
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
în vedere să chemăm de îndată și jumătate din posesorii acestor carnete, spre a fi de asemenea încadrați în echipe de lucru. Domnule General Comandant, Ne permitem a aduce la cunoștința Domniei-Voastre că, aceste carnete au fost acordate de către Dl. Comisar General pentru Problemele Evreiești 1612, în baza hotărârii Onor Consiliului de Miniștri, numai acelor evrei, cari sunt absolut necesari în cadrul Economiei Naționale; acordarea făcându-se de către o Comisiune Interministerială, constituită în acest scop. Întrucât, nu s'a revenit asupra valabilității
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Economiei Naționale; acordarea făcându-se de către o Comisiune Interministerială, constituită în acest scop. Întrucât, nu s'a revenit asupra valabilității lor și nici asupra termenului (30 Iunie 1944), de către Onor Guvernul Țării, Onor Marele Stat Major și nici de Dl. Comisar General pentru Problemele Evreiești, aceste scutiri credem că rămân valabile, astfel că, respectuos vă rugăm să binevoiți a dispune ca acești posesori de carnete să fie lăsați liberi, să-și poată continua exercitarea profesiunei și implicit scutirea lor de muncă
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
evreești, făcându-se astfel ca acei evrei cari cad în lotul muncii obligatorii, să facă un număr egal de zile în detașament exterior cu numărul de zile de muncă prestată în detașament local, detașament pe care-l preferă mai toți. COMISARUL GENERAL PENTRU PROBLEMELE EVREEȘTI ss. R. Lecca Radu D. Lecca *) Adnotări: +)"a-5/5 anexat"; "10 IUNIE 1944 Pascu 1643"; "12/6-17.10". AMR, fond 5416-Marele Stat Major, Secția I-a Organizare-Mobilizare, dosar nr. 4575, f. 200-201. Documentul nr. 439
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
printre documentele cercetate. 323 Iosif Vissarionovici Stalin (Djugașvili) (1879-1953), revoluționar bolșevic, om politic sovietic de origine gruzină. Membru în Comitetul Central al Partidului Bolșevic (din 1912); membru al Biroului Politic (din 1917); secretar general al PCUS (1922-1953); președinte al Consiliului Comisarilor Poporului (din 06.05.1941); comisar al poporului pentru Apărare și comandant suprem al Armatei Roșii (1941-1945). După moartea lui Lenin (1924), a câștigat în anii următori lupta pentru putere cu Lev Troțki. Și-a consolidat pe deplin autoritatea în
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Stalin (Djugașvili) (1879-1953), revoluționar bolșevic, om politic sovietic de origine gruzină. Membru în Comitetul Central al Partidului Bolșevic (din 1912); membru al Biroului Politic (din 1917); secretar general al PCUS (1922-1953); președinte al Consiliului Comisarilor Poporului (din 06.05.1941); comisar al poporului pentru Apărare și comandant suprem al Armatei Roșii (1941-1945). După moartea lui Lenin (1924), a câștigat în anii următori lupta pentru putere cu Lev Troțki. Și-a consolidat pe deplin autoritatea în funtea statului și al Partidului comunist
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
identificat. 360 Nu a putut fi identificat. 361 Octavian Vizitiu (1912-?), polițist și avocat român, licențiat în Drept. Implicat în pogromul din Iași. A fost arestat de autoritățile comuniste la 05.02.1948 sub învinuirea de "crime de război (în calitate de comisar la Siguranța Iași a aplicat tratamente neomenoase pe cei anchetați)", fiind condamnat în 1950 la 10 ani muncă silnică pentru crime de război. A trecut prin închisorile Jilava, Făgăraș, Iași, Aiud, Târgșor, fiind eliberat la 12.07.1957. 362 Nicolae
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
condamnat în 1955 la 7 ani închisoare corecțională. A trecut prin închisorile Jilava, Gherla, Aiud, Craiova, fiind eliberat la 25.06.1964. 367 Nu a putut fi identificat. 368 Nu a putut fi identificat. 369 Dumitru Iancu (1888-1954), polițist român. Comisar în Chestura Poliției Iași, implicat în pogromul și deportarea evreilor din Iași. Arestat la 19.06.1948 de autoritățile comuniste, a fost acuzat de crime de război "a aplicat tratamente neomenoase evreilor" și condamnat în 1950 la 25 de ani
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
neomenoase evreilor" și condamnat în 1950 la 25 de ani muncă silnică. A trecut prin închisorile din Aiud, Jilava, Făgăraș. Moare în detenție la 11.01.1954, la penitenciarul Făgăraș. 370 Nicolae Varabiev (1907-1960), polițist român, licențiat al Academiei Comerciale. Comisar în cadrul Chesturii Poliției Iași, implicat în pogrom. Internat la Caracal între 18.03-06.10.1945, a fost arestat de autoritățile comuniste în 27.07.1948 și condamnat la 29.08.1955 la 4 ani și 6 luni închisoare sub învinuirea
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de "activitate intensă contra clasei muncitoare" la 15 ani detenție grea. Trece prin închisorile din Pitești, Târgșor, Saligny, Cernavodă, Capu Midia, Făgăraș și Gherla. Moare în detenție în penitenciarul Gherla la 29.07.1960. 371 Gheorghe Ordeanu (1921-?), polițist român. Comisar ajutor la Inspectoratul de Poliție Iași, implicat în pogrom. Arestat de autoritățile comuniste la 13.09.1948, a fost învinuit de crime de război și condamnat în 1949 la 12 ani muncă silnică. A trecut prin închisorile Văcărești, Aiud și
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
09.1948, a fost învinuit de crime de război și condamnat în 1949 la 12 ani muncă silnică. A trecut prin închisorile Văcărești, Aiud și Craiova, fiind eliberat în septembrie 1960. 372 Costea Haralambie (1914-?), polițist român, licențiat în Drept. Comisar ajutor în cadrul Inspectoratului de Poliție Iași, implicat în pogrom. Arestat de autoritățile comuniste în 1948, a fost învinuit de "activitate intensă contra clase muncitoare" și condamnat în 1954. A trecut prin închisorile Dorohoi, Pitești, Târgșor, Făgăraș, respectiv coloniile de muncă
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
muncitoare" și condamnat în 1954. A trecut prin închisorile Dorohoi, Pitești, Târgșor, Făgăraș, respectiv coloniile de muncă Saligny și Cernavodă, fiind eliberat la 16.06.1956. 373 Horia Hulubei (1915-?), medic și polițist român. Nepot al savantului cu același nume. Comisar ajutor în cadrul Inspectoratului de Poliție Iași, implicat în pogrom. Arestat de autoritățile comuniste în 25.12.1950, a fost eliberat la 03.07.1951. Rearestat la 29.09.1951, a fost acuzat de "crime contra umanității" și condamnat în 1954
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
1941. Decretul-Lege Nr. 180 din 31.01.1941, pentru administrarea excepțională a vaselor și plutitoarelor evreești trecute în patrimoniul statului. 577 Monitorul Oficial, partea I, nr. 233 din 05.10.1940. Decretul-Lege Nr. 3361 din 04.10.1940 pentru înființarea comisarilor de românizare. 578 Monitorul Oficial, partea I, nr. 16 din 19.01.1941. Decretul-Lege Nr. 121 din 18.01.1941, pentru abrogarea Decretului-Lege din 5 octombrie 1940 și instituirea controlului Ministerului Economiei Naționale asupra întreprinderilor comerciale și industriale. 579 Monitorul
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]