22,240 matches
-
Perrone și Nannini (1996) diferențiază între formele de violență domestică punitivă, în care se conturează rolul agresorului, de regulă bărbatul, și al victimei, de regulă femeia, și violență domestică agresivă, în care ambii parteneri inițiază sau au reacții violente în interacțiunea cu partenerul. Diferențierea este importantă din punctul de vedere al strategiei de intervenție, dar și al speranței de „vindecare”. în cazul violenței agresive, șansele celor doi parteneri, simultan victime și agresori, de a deprinde un mod pașnic de relaționare și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
unul dintre cele mai frapante aspecte specifice violenței domestice este amestecul de violență și intimitate „sub același acoperiș”(Mayseless, 1991). în vreme ce intimitatea presupune căldură, protejarea celuilalt, acceptarea lui, căutarea apropierii, violența are corolare opuse: distanțarea, respingerea, mânia sau furia în interacțiune, animozitatea, impredictabilitatea. în situații de violență, în general, ținta atacurilor dezvoltă așa cum am menționat în capitolul anterior, comportamente de autoapărare. în cazul violenței domestice, nu doar că ținta nu dezvoltă în general astfel de comportamente, dar în ciuda faptului că în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
încă, 30% dintre comportamentele violente sunt interpretate ca acte și dovezi de dragoste (Mayseless, 1991). O interesantă analiză realizată de Flynn (1987, p. 295) arată că: a) „relațiile premaritale și maritale au caracteristici comune care contribuie la apariția violenței în interacțiune; b) formele și frecvența manifestărilor violente în relația maritală rămân similare cu cele din relațiile premaritale; c) violența etalată în relația premaritală poate servi ca training pentru comportamentele și manifestările violente din cadrul relației maritale”. Din această situație demonstrată de cercetări
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Flinn, England, 1995). Flinn și England (1995, p. 863) arată că relația dintre răspunsul la stres prin degajarea de cortizon la copilul trăind în mediul familiei violente este mediată de o combinație de factori printre care: frecvența evenimentelor traumatice; frecvența interacțiunilor pozitive „afectuoase”; frecvența interacțiunilor negative cum ar fi pedepse nemotivate, iraționale; frecvența mutărilor, a schimbării locuinței; securitatea atașamentului; dezvoltarea abilităților de coping; disponibilitatea sau intensitatea atenției acordate copilului de către cel care îl îngrijește (mama). Dar îngrijirea maternală, spun autorii menționați
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și England (1995, p. 863) arată că relația dintre răspunsul la stres prin degajarea de cortizon la copilul trăind în mediul familiei violente este mediată de o combinație de factori printre care: frecvența evenimentelor traumatice; frecvența interacțiunilor pozitive „afectuoase”; frecvența interacțiunilor negative cum ar fi pedepse nemotivate, iraționale; frecvența mutărilor, a schimbării locuinței; securitatea atașamentului; dezvoltarea abilităților de coping; disponibilitatea sau intensitatea atenției acordate copilului de către cel care îl îngrijește (mama). Dar îngrijirea maternală, spun autorii menționați, este probabil cea mai
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a specialiștilor față de hărțuire constă în faptul că, în general, hărțuirea presupune forme de violență mai scăzută, mai puțin evidentă, mai subtilă. Așa cum am amintit mai sus, hărțuirea nu este rezervată doar mediului școlar, ci poate apărea oriunde au loc interacțiuni sociale în grupuri organizate. Hărțuirea este o formă de abuz a victimei, de către o altă persoană sau grup de persoane. între victimă și agresor (persoană sau grup) există un dezechilibru de putere emoțională, fizică, socială care vulnerabilizează victima și sporește
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
exprimăm în relația cu ceilalți. Relația cu celălalt influențează în cea mai mare măsură durerea și exprimarea ei. Durerea implică individul în totalitate, cu istoria lui personală, subiectivitatea și capacitatea sa de adaptare, cu memoria și celelalte procese psihice, precum și interacțiunile lui cu mediul, în primul rând social, în care trăiește. Nu există o proporționalitate precisă între amploarea atingerii (a leziunii organice sau a disfuncției) și intensitatea manifestării dureroase. Putem spune în consecință, că doar pacientul o cunoaște, o poate aprecia
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de comportamente asociate maltratării. Primele definiții în domeniul maltratării copilului au apărut din perspectiva psihiatriei și țineau de faptul că se consideră că doar părinții cu tulburări psihice își maltratează copiii (Wolfe, 1999). Definiția dată din perspectiva psihosocială accentuează importanta interacțiunii dintre copil și adult, ca teren de manifestare a violenței. Această viziune culpabilizează mai puțin și permite variate abordări preventive. Se vorbește tot mai mult în psihologie și științele conexe despre importanța interacțiunii sociale atât sub aspectul evaluării cât și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Definiția dată din perspectiva psihosocială accentuează importanta interacțiunii dintre copil și adult, ca teren de manifestare a violenței. Această viziune culpabilizează mai puțin și permite variate abordări preventive. Se vorbește tot mai mult în psihologie și științele conexe despre importanța interacțiunii sociale atât sub aspectul evaluării cât și al intervenției. O definiție larg cunoscută în rândurile specialiștilor din domeniul prevenirii maltratării copilului ne arată că prin abuzul și neglijarea copilului înțelegem: „”acte comise sau omise de către părintele sau îngrijitorul copilului care
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Copilăria durează generații la rând”(Killen, 2003). Copiii abuzați devin în mare măsură, în absența unor intervenții, părinți abuzivi; 10. experiența și istoricul maltratării vor conduce la învățarea, de către copilul-victimă a violenței, a comportamentelor violente ca monedă de schimb în interacțiunile cu ceilalți; 11. există o reziliență a copilului care face să difere de la un copil la altul modul în care acesta face față maltratării precum și măsura în care el este afectat în procesul de dezvoltare; 12.incidența maltratării copilului în cadrul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
dezvoltarea copiilor și funcționarea sănătoasă a ființei umane. Sărăcia afectează demnitatea umană (Chilton, 2006) și are consecințe severe asupra condiției de sănătate, a bolilor cronice, a nutriției și igienei precum și a funcționării psihologice a adulților, copiilor, familiilor. în familiile sărace, interacțiunile părinte copil au anumite aspecte specifice generate de stresul socioeconomic care face ca părinții să fie mai puțin disponibili pentru a veni în întâmpinarea nevoilor copiilor. Ann Masten (2001, p. 230), bazându-se pe un mare număr de cercetări arată
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
părinții să fie mai puțin disponibili pentru a veni în întâmpinarea nevoilor copiilor. Ann Masten (2001, p. 230), bazându-se pe un mare număr de cercetări arată că „efectul crizei economice asupra adolescenților este mediat de efectele stării și a interacțiunii cu părinții, [starea părinților perturbată de criza economică] subminând eficiența comportamentului parental”. Părinții săraci sunt mai înclinați să critice cu asprime copilul, să fie de o severitate extremă, să pedepsească și să disciplineze prin măsuri fizice copilul, într un mod
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
lui consecutivă oricărei forme de maltratare, inclusiv separarea de părinte. Adecvarea acompanierii copilului abandonat depinde în cea mai mare măsură de sensibilitatea celor din jur, de capacitatea lor de a se controla și a se manifesta preventiv și pozitiv în interacțiunile cu copilul, dar și de serviciile și tradiția existente la nivelul comunității în care trăiește copilul. Subiectivitatea intervenienților profesioniști, defensa lor în fața copilului-victimă a oricărei forme de maltratare, este cu atât mai pronunțată, cu cât: formarea lor inițială este mai
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
modul de conectare al neuronilor între ei. Se formează astfel circuite neuronale a căror funcționare naște procesele mentale. Dar care sunt „experiențele timpurii”ale copilului? Sursa și locul de desfășurare al acestor experiențe care „formatează”exprimarea genelor în fenotip, sunt interacțiunile copilului cu persoana de îngrijire. Diferențierea circuitelor neuronale în creier presupune procese complexe, cum ar fi (Siegel, 1999): dezvoltarea axonilor atât în arii imediate, apropiate cât și în arii foarte diferite; stabilirea de conexiuni noi și extinderea conexiunilor existente între
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
unor neuroni sau sinapse ca urmare a neutilizării lor, datorită unor boli sau condiții de viață toxice, cum ar fi condiții de stres cronic. De-a lungul întregii vieți, modul în care funcționează mintea noastră depinde de experiențele trăite în interacțiunile cu ceilalți, mai ales cu cei semnificativi. Dar interacțiunile primilor ani din viață, tiparele de comunicare mamă (persoană de îngrijire) copil, își pun amprenta asupra individului, uneori pentru întreaga viață. Aceste prime interacțiuni modelează structurile mari ale creierului, mai ales
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
datorită unor boli sau condiții de viață toxice, cum ar fi condiții de stres cronic. De-a lungul întregii vieți, modul în care funcționează mintea noastră depinde de experiențele trăite în interacțiunile cu ceilalți, mai ales cu cei semnificativi. Dar interacțiunile primilor ani din viață, tiparele de comunicare mamă (persoană de îngrijire) copil, își pun amprenta asupra individului, uneori pentru întreaga viață. Aceste prime interacțiuni modelează structurile mari ale creierului, mai ales structurile implicate în autocontrolul emoțional și memoria și învățarea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
mintea noastră depinde de experiențele trăite în interacțiunile cu ceilalți, mai ales cu cei semnificativi. Dar interacțiunile primilor ani din viață, tiparele de comunicare mamă (persoană de îngrijire) copil, își pun amprenta asupra individului, uneori pentru întreaga viață. Aceste prime interacțiuni modelează structurile mari ale creierului, mai ales structurile implicate în autocontrolul emoțional și memoria și învățarea pe termen lung. Dar modificările structurale neuronale vor altera și echilibrul endocrin al persoanei. Astfel, copiii traumatizați în perioadele timpurii ale vieții lor pot
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
între creiere”și impregnarea cu emoțiile negative transmise de adult „otrăvește”creierul copilului. Căci creierul copilului nu se poate dezvolta decât conectat cu creierul adultului, adulților care-l îngrijesc, patronat de creierul adultului. El va funcționa conform „formatării”petrecute în interacțiunile precoce cu persoana care-l îngrijește. închei acest capitol cu un citat al unui cunoscut neurobiolog, îndemnând lumea adultă la a lua măsuri pentru ca prin creșterea oferită copiilor să nu-i destinăm nefericirii, pe ei precum și pe cei cu care
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
la persoanele cu risc de PTSD sau la care s-a instalat deja un asemenea sindrom, comparativ cu cei care, deși traumatizați nu vor dezvolta un PTSD sau cu cei care nu au avut parte de un episod traumatic. Datorită interacțiunii dintre sistemul nervos simpatic și axul hipotalamo-pituitar suprarenal, nivelul scăzut de cortizol se acompaniază, în sindromul de stres traumatic, cu o accelerare a ritmului cardiac. După opinia lui Pitman (apud Yehuda, 2000), PTSD-ul este corolarul unui răspuns supradimensionat al
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
având un rol întemeietor. ținând cont că, de fapt, ea semnifică o separare, evenimentul conține oricum un cuantum de traumatism, deoarece „învelișul”(Brazelton, Sparrow, 2007) cald și ospitalier care l-a protejat timp de 9 luni, ca urmare a unei interacțiuni fluide și securizante cu propria mamă, se destramă acum cu brutalitate și el trebuie rețesut prin iubirea parentală. Rezultă că orice copil pentru a se naște fără gena fericirii, trebuie să traverseze la naștere în pas alert stadiile corespunzătoare matricilor
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
psihică a persoanei, precum și capacitatea ei de a răspunde așteptărilor și rolului conturat în acord cu vârsta și genul, în contextul sociocultural dat. în această primă etapă, studiile se centrează fie pe persoană, fie pe variabilele ce se manifestau în interacțiunea persoanei cu mediul de viață. A doua etapă, numită de către autor etapa înțelegerii proceselor rezilienței, s-a bazat mai ales pe studii longitudinale ce reliefau procesele care au construit reziliența subiecților expuși la diferiți factori de risc și adversități. Copilul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
A doua etapă, numită de către autor etapa înțelegerii proceselor rezilienței, s-a bazat mai ales pe studii longitudinale ce reliefau procesele care au construit reziliența subiecților expuși la diferiți factori de risc și adversități. Copilul sau individul este studiat în interacțiunile sale în contextul dat. Au fost astfel evidențiate aspectele diferențiale ale rezilienței. Un individ se putea manifesta rezilient într-un anumit moment al vieții, dar nu și într-o altă etapă; poate fi rezilient într-un context dat, dar și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
De aceea conceptul de reziliență poate fi mai bine înțeles doar în contextul teoriei ecosistemice (Ionescu, 2007; Trudel, Puentes-Neuman și Ntebutse, 2002), multidimensionale. Numeroși factori, mai mult sau mai puțin apropiați și imediați în mediul de viață al persoanei, în interacțiune cu caracteristici permanente și de moment ale persoanei, contribuie la construirea rezilienței ei. Rutter (2007) atrage atenția asupra unei confiscări a termenului reziliență din perspectiva științelor psihologiei și a psihopatologiei. El spune că nu trebuie uitată contribuția potențialului genetic în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
se adaugă perspectiva temporală, a dezvoltării ființei umane, se petrece confruntarea ființei umane cu trauma. „Reziliența e văzută azi ca un fenomen multidimensional, dependent de context și orientat spre proces, care se bazează pe o multitudine de factori aflați în interacțiune și care de aceea poate fi înțeleasă doar ca un model de dezvoltare multicauzal.”(Wustmann, 2005, p. 16) „Reziliența este un concept multidimensional, cu multiple fațete, ce se exprimă diferit în funcție de context, vârstă, sex și cultură””și sensul cuvântului aplicabil
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
adversitate și de a se recupera după astfel de situații; 2. rezultat ce constă în absența tulburărilor mentale în timpul și în urma unor situații recunocute ca având o mare putere de a genera astfel de tulburări; 3. proces ce implică o interacțiune între subiect și mediul său de viață; proces ce implică factori de protecție (individuali, familiali și de mediu) care moderează riscul și adversitatea. Așadar, reziliența individului față de stresul ce poate avea intensitatea traumei e o construcție permanentă de-a lungul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]