22,190 matches
-
al Academiei), începând, sub îndrumarea directă a lui G. Călinescu, cercetările asupra literaturii italiene și a receptării ei în cultura română, cărora le va consacra mai bine de patru decenii de activitate. În 1979 își susține doctoratul cu teza Neorealismul italian, tipărită parțial în „Revista de istorie și teorie literară” (1980). Debutează în „Studii și cercetări de istorie literară și folclor” în 1963, iar editorial cu monografia Boccaccio, apărută în 1969. Colaborează cu studii și articole în reviste din țară („Studii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289557_a_290886]
-
a personajelor, filiația motivelor și a temelor, depășirea erudiției surselor prin integrarea lor într-un discurs umanist dominat de armonie și frumos, de noblețe spirituală, ilustrând varietatea infinită a vieții în zorile Renașterii. Bazându-se pe tradiția și autoritatea criticii italiene, autoarea discută raportul dintre realism și ficțiune în opera lui Boccaccio, viziunea sa artistică subsumată unei filosofii aparte: descoperirea universului comic în deplinătatea manifestărilor sale. În completarea aceleiași preocupări, Ș. a realizat traduceri din scriitori italieni contemporani (Guido Piovene, Sebastiano
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289557_a_290886]
-
tradiția și autoritatea criticii italiene, autoarea discută raportul dintre realism și ficțiune în opera lui Boccaccio, viziunea sa artistică subsumată unei filosofii aparte: descoperirea universului comic în deplinătatea manifestărilor sale. În completarea aceleiași preocupări, Ș. a realizat traduceri din scriitori italieni contemporani (Guido Piovene, Sebastiano Vassalli, Alessandro Baricco, Umberto Eco, Guido Ceronetti ș.a.) sau a tălmăcit cărți de interes cultural major, a editat (și transpus în românește) Istoria literaturii române de Mircea Popescu. O contribuție importantă a lui Ș. o constituie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289557_a_290886]
-
de datorează rapidei urbanizări, pe de o parte, cât mai ales marii diversități etnice a populației. Unele cartiere au căpătat chiar un aspect specific: Harlem a rămas cartierul negrilor, Westside (fost Bloomingdale) este majoritar ebraic, Little Italy cuprinde în principal italieni, iar Yorkville are componență majoritară engleză. Cel mai populat cartier este astăzi Brooklyn, urmat de Queens, unde creșterea spectaculoasă a populației va plasa acest cartier pe primul loc în privința numărului de locuitori în viitorul foarte apropiat. În linii mari, New York
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
Pedro de la Roca, înscrisă în lista Patrimoniului mondial UNESCO în anul 1997, a fost construită într-un mic golf, bine apărat natural. Este considerată cel mai complet și bine păstrat exemplu de arhitectură militară spaniolo americană, proiectat în stilul renascentist italian); Parcul Baconao (inclus în lista UNESCO a rezervațiilor biosferei din 1987). Camagüey este unul din orașele mari ale Cubei, cu o populație de cca.325.000 locuitori. Orașul își are originile într-o așezare de pe coasta de nord, Santa Maria
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
compacte, o adevărată bijuterie a arhitecturii gotice venețiene. Koper este o altă stațiune de pe coasta adriatică slovenă, cu rădăcini în orașul roman Caprea, care în 1278 s-a alăturat voluntar Veneției, mai târziu fiind numit Capo d’Istria. Majoritatea locuitorilor italieni au fugit din oraș după al doilea Război Mondial. Cu un farmec aparte, orășelul de pescari Izola atrage turiștii mai ales prin tradițiile pescărești bine păstrate. Spre nord-est, un alt centru de polarizare a fluxurilor turistice este Rogaška Slatina, o
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
ales dotările din jurul lacurilor din zonă, sau o serie de centre urbane din apropiere: Klagenfurt, Villach. Spre vest, pe valea Rhinului, stațiunea Vorarlberg este renumită pentru tradițiile culturale și artizanale bine păstrate, ce au favorizat dezvoltarea unui agroturism înfloritor. Alpii Italieni sunt favorizați de marea extindere spațială (cca.600km), de orientarea sudică și un climat ceva mai blând care prelungește mult sezonul turistic estival. Prezența lacurilor glaciare din acest sector alpin a contribuit la dezvoltarea unor centre turistice balneo-climaterice, cu tradiții
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
a păstra o deschidere internațională și interculturală este evidentă și s-a manifestat chiar și în perioada de severe constrângeri ideologice impuse de regimul comunist, cănd schimburile de idei și informații deveniseră din ce in ce mai dificile. Redactate în franceză, engleză, spaniolă, germană, italiană, rusă, textele din S. aparțin nu numai unor autori români, ci, adesea, și unor cercetători străini - Pierre Brunel, Yves Chevrel, Marco Cugno, Christel Meier, Leonard Marș, Marco Bussagli ș.a. - sau unor specialiști de origine română, aflați în străinătate - Virgil Nemoianu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290028_a_291357]
-
imbecili există într-o proporție oarecare mai peste tot. Un astfel de tip uman, răspândit la scară națională, face imposibilă integrarea europeană. Concluzia se impune de la sine. 2. Integrarea culturală a României în noua realitate europeană (Răspunsuri la un chestionar italian) Care este opinia Dvs. în această chestiune? Se suprapun în opiniile citate de Dvs. mai multe planuri și realități românești. Se confundă, în general, cadrul geografic cu cel istoric și cultural al problemei europene. Este evident, de pildă, că România
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
cu cel istoric și cultural al problemei europene. Este evident, de pildă, că România face parte (geografic) din continentul european, considerat mai mult sau mai puțin convențional, de la Atlantic la Urali (Charles de Gaulle). Aș aminti și de formula anticipativă italiană a lui Mazzini, din secolul trecut, de la Ebru la Neva. Tot atât de evident este și faptul că România, începând cu formațiile statale care au precedat formarea României Mari (1918), a participat, în limitele sale, și la istoria europeană (cruciade, rezistență împotriva
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
invocarea ideii de libertate, a drepturilor omului etc. I se pare, din punctul său de vedere (și așa și este), că se forțează de fapt uși deschise și în mod inutil. și totuși lucrurile nu stau deloc astfel. Un recenzent italian al cărții mele Etiemble ou le comparatisme militant, recenzie foarte elogioasă de altfel, are un singur... regret: influențele iluministe. El nu și-a dat seama că, în 1981-1982, deci în plin regim comunist restrictiv, a face elogiul comunicațiilor libere, a
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Autorul dovedește că recepția lui Eminescu în Franța este total inexistentă. Nici cu alți poeți români nu stăm deloc mai bine... A nu explora în perioada actuală și imensele posibilități pe care le oferă editura anglo saxonă, dar și cea italiană și germană, constituie, în primul rând, o gravă eroare managerială. Întreaga problemă trebuie pusă pe noi baze. Orice diletantism și spirit artizanal în acest domeniu este ineficient și anacronic. Schimbarea peisajului editorial este, într-un sens, radicală. A apărut, în
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
complete și definitive. Ne-am interesat totuși de începuturile ideii europene în cultura noastră, în speță de descoperirea sa de către Iluminismul românesc și de conținutul exact al ideii de literatură europeană. profitând și de o recentă, concisă și informată lucrare italiană, încercăm o primă sinteză aproximativă, strict introductivă. O spunem de la început: ea este susceptibilă de completări și nuanțări. Dar câteva repere precise ne par de pe acum bine lămurite și consolidate. Să plecăm deci de la datele elementare, esențiale și incontestabile ale
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
plină dezvoltare, consolidare și expansiune, pentru a ne limita doar la dimensiunea culturală și literară europeană. Încă de la începutul secolului, într-un articol celebru, F. BrunetiŁre (1900) înțelegea prin literatura europeană doar cele cinci mari literaturi occidentale: franceză, germană, engleză, italiană și spaniolă. Această concepție a dominat și de departe în istoria culturii, literaturii, inclusiv în literatura comparată, până prin deceniul al șaptelea, când Etiemble, într-o răsunătoare comunicare (1964), a contestat-o în mod radical. Noi înșine ne-am asociat polemic
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
și simplu de autism, grimasă și uneori chiar de cabotinism. O atitudine regretabilă. Oricum am privi lucrurile. Chiar dacă destule rezerve sunt, sau pot fi, adesea și din nefericire, îndreptățite, în legătură cu realitățile românești, multe negative. 3. O documentată și utilă teză italiană reactualizează în mod fericit conceptul de literatură europeană. Este un bun prilej de a reciti unele izvoare, de a le privi într-o nouă lumină și de a regândi întreaga problemă din perspectiva actuală. Ea nu mai este, nu mai
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Budai Deleanu sunt consacrate acestei limbi puțin cunoscute până acum în Europa, îndepărtată și ascunsă în străfundul Europei; la fel purcederea românilor și începutul și alcătuirea limbii românești, puțin până acum cunoscute la ceilalți europeni. petru Maior recomandă adoptarea ortografiei italiene fiindcă este cunoscută în întreaga Europă. Astfel de exemple sunt numeroase. Amintim doar câteva texte foarte explicite. M. Kogălniceanu publică Histoire de la Valachie, de la Moldavie et des Valaques transdanubiens (Berlin, 1837), carte destinată să înlăture adânca necunoștință în care se
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
University of Delaware press; London and Toronto, Associated University press, 1990), pp. 214 224. 7. H.R. patapievici, Anatomia unei catastrofe, in: 22, IV, 42, 19-25 octombrie 1994. 2. Integrarea culturală a României în noua realitate europeană (Răspunsuri la un chestionar italian). La chestionarul pe care mi l-a adresat prof. G. Caragiani (Roma) cu prilejul vizitei sale la Cluj (15 august 1994) în vederea unei anchete italiene în pregătire, pe această temă, n-am răspuns la primele 7 întrebări. 1. Adrian Marino
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
octombrie 1994. 2. Integrarea culturală a României în noua realitate europeană (Răspunsuri la un chestionar italian). La chestionarul pe care mi l-a adresat prof. G. Caragiani (Roma) cu prilejul vizitei sale la Cluj (15 august 1994) în vederea unei anchete italiene în pregătire, pe această temă, n-am răspuns la primele 7 întrebări. 1. Adrian Marino, Marxist Ideology and East European Comparative Studies, in : Europa provincia Mundi. Essays in : Comparative Literature and European Studies Offered to Hugo Dyserinck on the Occasion
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Pe măsură ce burghezia, temându-se de clasa muncitoare În continuă ascensiune, devine tot mai retrogradă, la noi sunt tot mai mult Încurajate manifestările de cosmopolitism În știință. Lingviștii, mai nou, Își publică tot mai mult lucrările În limba franceză, germană sau italiană. Chiar teze de doctorat susținute În universitățile noastre sunt publicate În limbi străine. (E cazul să recunosc că Însăși teza mea de doctorat susținută la Cluj a apărut În limba franceză). Valul acesta de cosmopolitism În știința românească din ultimul
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de lingvistică și gnoseologie la filosofii epicurieni (1960), Zoe Petre, Teoria sofistă a egalității naturale (1963), Ion Banu, Modelul empiric, epicurian, al dialecticii (1974). Revistă de înaltă ținută, S.c. cuprinde numeroase studii în limbile franceză, germană, engleză, rusă și italiană, provenind de la profesori și cercetători români și străini. Alți colaboratori: Carmen Bordea, N. I. Barbu, Marta Guțu, Grigore Tănăsescu, D. Protase, Gabriella Bordenache, N. I. Ștefănescu, Fl. Demetrescu, Maria Iliescu, Traian Costa, N. Lascu, G. Brătescu, Liana Lupaș, M. Oprișan, Gh. Ciulei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289992_a_291321]
-
a fost legată de absența apei potabile, necesară atât pentru consum, cât și pentru construcția caselor. Cu ajutorul fondurilor proprii, ceferiștii au reușit să sape o fântână de 15 metri adâncime. Lucrările au fost executate de o echipă condusă de antreprenorul italian Paveglio Sante în intervalul septembrie noiembrie 1924. Practic, întregul cartier a fost construit cu apa de la această fântână. Ulterior, datorită debitului insuficient, dar și pentru faptul că „apa din acest puț periclita sănătatea tuturor locuitorilor”, Primăria Bacău a realizat în
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
trecute și alte categorii socioprofesionale precum birjarii, bragagiii, zugravii, simigiii, geamgiii, zarzavagiii ș.a. - ajungem la următoarea hartă etnică a economiei băcăuane din anul 1919: total - 387 de patentari, din care 264 etnici evrei (68,2%), 121 etnici români, armeni, greci, italieni (31,3%) și 2 societăți comerciale (0,5%). Fructificăm aceste date statistice în graficul de mai jos: Viața comercială citadină, în special ramura alimentară a acesteia, a cunoscut în perioada interbelică o spectaculoasă dezvoltare. Băcăniile te ademeneau la tot pasul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
administrației locale pe anul 1939, în Bacău erau înregistrate un număr de 1.603 firme comerciale (1939). Distribuția etnică a acestora era după cum urmează: 1.110 firme evreiești (69,25%), 451 firme românești (28,13%), 14 armenești, 5 cu patroni italieni, 3 firme germane, 5 sârbești, 2 cu patroni bulgari, 12 firme ungurești și 1 firmă condusă de un grec. Considerăm că exemplele prezentate sunt edificatoare în privința dominației pe care evreii au exercitat-o asupra comerțului băcăuan de-a lungul întregii
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
total - 49 persoane: 39 evrei (79%), 10 români, armeni și greci (21%) ș.a. funcționar - total - 620 persoane: 540 români (87%), 62 evrei (10%), 18 armeni (3%); profesor - total - 27 persoane: 21 români (78%), 4 armeni (14%), 1 evreu și 1 italian; institutor - total - 16 persoane: 12 români (75%), 3 evrei (19%) și 1 armean; agricultor - total - 75 persoane: 57 români (76%), 10 evrei (13%), 8 armeni, greci ș.a. (11%); inginer - total - 16 persoane: 7 români (44%), 4 armeni și greci, 3
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
cele mai gustate fiind creațiile lui Vasile Alecsandri precum „Păcală și Tândală”, „Iorgu de la Sadagura”, „Piatra din casă” sau „Coana Chirița”. Datele arhivistice locale indică faptul că, în anul 1872, la Bacău a evoluat și trupa condusă de reputata actriță italiană Fanny Tardini, la care a fost sufleor și Mihai Eminescu. Directorul acestei trupe își construise în oraș „o baracă mare de scânduri, în care intrau aproximativ 700 de persoane”. Tot în această perioadă a evoluat la Bacău și trupa condusă
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]