215,260 matches
-
Adamescu, au creat SC Medien - Holding SRL, societate în care cei doi acționari dețin fiecare câte 50%. WAZ este unul dintre cele mai influente trusturi media din Europa, având în portofoliu peste 180 de ziare și reviste, peste 120 de publicații comerciale și 17 tipografii. În mai 2008, a achiziționat grupul de presă Domus Magazin, care editeză o serie de reviste din domeniul "Home&Deco". În decembrie 2009, "Grupul de Presă Român", parte a Medien Holding, a lansat revista "„Tarom Skylady
Medien Holding () [Corola-website/Science/317927_a_319256]
-
neagră. Se presupune însă din cauza intervalului scurt în care a murit, moartea n-ar fi fost provocată de mușcătura șarpelui. Specia are trei subspecii recunoscute: Subspeciile "V. b. bosniensis" și "V. b. sachalinensis" au fost clasificate ca specii în unele publicații recente.
Vipera berus () [Corola-website/Science/317989_a_319318]
-
studii de agronomie la Universitatea din Nancy. În cei trei ani petrecuți în Franța Alterman s-a integrat în viața boemei locale. În martie 1931, cu ajutorul tatălui său,a publicat pentru prima dată o poezie "Beshetef Ha'ir" - într-o publicație literară cunoscută din Palestina: revista „Ketuvim” („Scrieri”). În cursul unei vacanțe în Palestina, el a publicat și prima sa schiță literară, în cotidianul „Haaretz” în 22-23 septembrie 1931. A continuat apoi să publice versuri în revistele „Ktuvim” și „Gazit”, iar
Nathan Alterman () [Corola-website/Science/323401_a_324730]
-
ca gazetar. A lucrat mai întâi pentru ziarul „Doar Hayom” (Posta zilei), apoi pentru câtva timp la săptămânalul „Hashaar” („Poarta”). În paralel, Alterman a continuat să colaboreze la „Ktuvim” , unde a publicat noi poezii sub pseudonimul „N.He'azati” , în publicațiile „Turim” (Coloane) și la „Haaretz”. În cursul anului 1933 a început să scrie cuplete pentru teatrul muzical „Hamataté” ("Mătura") În iulie ziarul sindical Davar a început să-i publice o rubrică de poezii pe teme de actualitate numită "Skitzot tel
Nathan Alterman () [Corola-website/Science/323401_a_324730]
-
Polonia - d. 5 sau 6 august 1942 ucis în lagărul de exterminare german de la Treblinka) - a fost un medic pediatru și pedagog polonez, evreu de naționalitate, scriitor publicist și activist social. Korczak a fost un pedagog inovator și autorul unor publicații despre teorie și practică în educație. A fost un precursor al drepturilor copiilor și un apărător al egalității între copii. În calitate de director al unui orfelinat, el a inițiat, printre altele, un tribunal al copiilor, în care ei înșiși să-și
Janusz Korczak () [Corola-website/Science/323431_a_324760]
-
Vară. În anii 1904, 1907 și 1908, a muncit în cadrul taberelor de vară organizate pentru copiii evrei și polonezi. În 1906 a publicat cartea „Copilul salonului”, foarte bine primită de cititori și critici. Din acest moment, mulțumită promovării câștigate din publicații, devine un pediatru de renume și foarte căutat în Varșovia. În anul 1909 s-a alăturat Societății Evreiești „Ajutor pentru Orfani”, care câțiva ani mai târziu avea să construiască „Casa Orfanilor”, al cărei director avea să devină chiar Korczak. În timpul
Janusz Korczak () [Corola-website/Science/323431_a_324760]
-
hotarele Republicii Moldova. Sub îndrumarea științifică a acestuia au fost susținute 5 teze de doctorat și peste 50 teze de masterat. Dl Bujor este un activ propagator al științei penale și criminologice peste hotarele Republicii Moldova prin participări la foruri științifice internaționale. Publicațiile sale științifice sunt editate în culegeri științifice internaționale și difuzate, în limba rusă în țările CSI. În activitatea sa dl Bujor s-a manifestat ca un bun organizator și manager cu experiență în domeniul învățământului și științei, fapt pentru care
Valeriu Bujor () [Corola-website/Science/323403_a_324732]
-
o detenție de 5 ani, sentință executată la Penitenciarul Gherla până la începutul anului 1964, când a beneficiat de amnistia generală. A publicat lucrări de geografie, geopolitică și demografie istorică, de istorie modernă a Transilvaniei și de istoria culturii. Colaborează la publicațiile „Revista istorică”, „Buletinul Societății Regale Române de Geografie”, „Anuarul Institutului de Istorie Națională din Cluj”, „Revue de Transylvanie”, „Transilvania”, „Cultura Creștină”, „Lucrările Institutului de Geografie al Universității din CIuj” ș.a.
Ștefan Manciulea () [Corola-website/Science/323470_a_324799]
-
noiembrie 2009 i se retrage titlul de jurnalist de către două entități media, datorită unui scandal în care Chirieac și jurnalistul Sorin Roșca Stănescu se presupune că l-ar fi șantajat pe șeful Agenției Naționale de Integritate. În mai 2010 înființează publicația online DCnews, alături de jurnalistul Răzvan Dumitrescu. A fost implicat într-un scandal alături de afaceristul Sorin Roșca Stănescu, în care s-a spus că l-a fi șantajat pe Cătălin Macovei, șeful Agenției Naționale de Integritate. Bun prieten cu Dorin Cocoș
Bogdan Chirieac () [Corola-website/Science/322894_a_324223]
-
de rezistență din Noul Crobuzon, reînviind ziarul de protest "Agitatorul Renegat". În același timp cu cele de mai sus se petrec și faptele lui Ori, un revoluționar nesatisfăcut ce nu poate suporta nesfârșitele discuții ale colegilor lui Renegați (după numele publicației menționate mai sus). Căutând acțiune, Ori este convins de Spiral Jacobs, un vagabond bătrân pe jumătate nebun, să se alăture unui grup militant condus de Toro. În afară de furturi, vandalism și crime, grupul lui Toro urmărește să asasineze primarul Noului Crobuzon
Consiliul de Fier () [Corola-website/Science/322905_a_324234]
-
Alexandru Hodoș (cunoscut și ca Alexandru A. Hodoș) (n. 20 iunie 1893, București - d. 16 decembrie 1967), a fost un ziarist radio și al presei scrise, director al publicațiilor "Renașterea Română", "" , "Biruința", "Linia Dreaptă", scriitor, traducător și om politic român de extrema dreaptă, subsecretar de stat în Guvernul Goga-Cuza (29 decembrie 1937 - 10 februarie 1938). Alexandru Hodoș a fost fiul scriitorului Alexandru I. Hodoș (cunoscut sub pseudonimul Ion Gorun
Alexandru Hodoș (ziarist) () [Corola-website/Science/322906_a_324235]
-
atât cu dinți drepți, cât și cu dinți curbați. Extrasul din această scrisoare publicat de revistă a fost singura scriere a lui Anning publicată în literatura științifică în timpul vieții ei. Tot în timpul vieții ei, au mai fost tipărite, în alte publicații, și câteva scrisori personale, cum ar fi corespondența ei cu Frances Augusta Bell. Ca femeie din clasa muncitoare, Anning era o outsideră a comunității științifice. La acea vreme, în Regatul Unit femeile nu aveau drept de vot (și nici bărbații
Mary Anning () [Corola-website/Science/322882_a_324211]
-
(Lumea) este un cotidian supraregional francez. El împreună cu ziarul Le Figaro sunt considerate printre cele mai importante publicații informative din Franța. Articole apărute în "" au din punct de vedere politic o tendență liberală de stânga. Ziarul "Le Monde" are o legătură indirectă cu publicația lunară de stânga Le Monde diplomatique. După eliberarea Franței (La Libération) în 1944 de
Le Monde () [Corola-website/Science/322914_a_324243]
-
cotidian supraregional francez. El împreună cu ziarul Le Figaro sunt considerate printre cele mai importante publicații informative din Franța. Articole apărute în "" au din punct de vedere politic o tendență liberală de stânga. Ziarul "Le Monde" are o legătură indirectă cu publicația lunară de stânga Le Monde diplomatique. După eliberarea Franței (La Libération) în 1944 de trupele aliate, Charles de Gaulle a inițiat apariția cotidianului "Le Monde", deoarece publicația "Le Temps" era acuzată de colaborare cu fostele trupe de ocupație germane. Până în
Le Monde () [Corola-website/Science/322914_a_324243]
-
o tendență liberală de stânga. Ziarul "Le Monde" are o legătură indirectă cu publicația lunară de stânga Le Monde diplomatique. După eliberarea Franței (La Libération) în 1944 de trupele aliate, Charles de Gaulle a inițiat apariția cotidianului "Le Monde", deoarece publicația "Le Temps" era acuzată de colaborare cu fostele trupe de ocupație germane. Până în iunie 2010 ziarul "Le Monde" a aparținut în procent de 53 % angajaților săi, iar 47 % aparținea concernului Danone, băncii BNP Paribas și miliardarului "François Pinault". La data
Le Monde () [Corola-website/Science/322914_a_324243]
-
(n. 14 martie 1978, Lucerna) este un scriitor elvețian de origine greacă și prezentator de televiziune specializat în teoria pseudoștiințifică a astronautului antic. Tsoukalos este editor al revistei "Legendary Times", o publicație care caută dovezi care să susțină teoria astronautului antic și alte subiecte legate de aceasta. Tsoukalos a fost director al Centrului Erich von Däniken pentru Cercetarea Teoriei Astronautului Antic timp peste 12 ani. El a apărut pe canalul Travel, History
Giorgio A. Tsoukalos () [Corola-website/Science/322948_a_324277]
-
Sound Unbound: Sampling Digital Music and Culture" (The MIT Press, 2008) editat de Paul D. Miller DJ Spooky. În aprilie-mai 2009 a fost editor la Cool Tools. Din octombrie 2003 Sterling deține un blog la "Beyond the Beyond", găzduit de publicația "Wired". a fost inițiatorul a trei proiecte ce pot fi găsite pe Internet - Sterling are obiceiul de a inventa neologisme pentru a descrie lucruri despre care crede că vor deveni comune în viitor, mai ales obiecte care există deja în
Bruce Sterling () [Corola-website/Science/322949_a_324278]
-
apare prima proză, intitulată Luminătorii satelor, trece redactor la „Rampa" (1947-1948) și „Flacăra" (1948-1950), scrie în „Lumea" (1946) lui G. Călinescu. Ulterior se consacră aproape exclusiv teatrului, filmului și radioului. Director artistic al Studioului Cinematografic București (1950-1951), redactor-șef al publicației „Probleme de cinematografie" (1951-1953), profesor de estetică la Institutul de Teatru din București (1953-1959), șef al secției de artă și cronicar dramatic la „Contemporanul" (1954-1969), din 1969 până în 1992 este titularul cronicii dramatice la „România literară". Colaborează și la „Astra
Valentin Silvestru () [Corola-website/Science/322959_a_324288]
-
de "The Guardian" în 1999 drept „cel mai important romancier din ultimele două decenii”. Gibson a scris mai mult de 20 de povestiri și 10 romane de succes (dintre care unul în colaborare), și a contribuit cu articole la câteva publicații majore. A colaborat intens cu actori, producători de film și muzicieni. Filozofia lui a influențat scriitori de științifico-fantastic, savanți, oameni de cultură și tehnicieni. William Ford Gibson s-a născut în orașul de coastă Conway, Carolina de Sud și și-
William Gibson () [Corola-website/Science/322931_a_324260]
-
în care s-a aflat Gibson; a scris, împreună cu prietenul său Tom Maddox, episoadele din "X-Files": „Kill Switch” și „First Person Shooter”, lansate în Statele Unite la 20th Century Fox în 1998 și 2000. În 1998, a contribuit cu introducerea la publicația "Art of the X-Files". Gibson a apărut pe ecran în serialul TV "Wild Palms" la rugămintea creatorului Bruce Wagner. Regizorul Oliver Stone a împrumutat mult din romanele lui Gibson pentru serial, și după anularea acestuia Gibson a scris un articol
William Gibson () [Corola-website/Science/322931_a_324260]
-
a apărut pe ecran în serialul TV "Wild Palms" la rugămintea creatorului Bruce Wagner. Regizorul Oliver Stone a împrumutat mult din romanele lui Gibson pentru serial, și după anularea acestuia Gibson a scris un articol, „Where The Holograms Go” pentru publicația "Wild Palms Reader". A Acceptat un alt rol în 2002, alături de Douglas Coupland în filmul de scurt metraj "Mon Amour Mon Parapluie" în care cei doi jucau rolul unor filozofi. În afară de filmele de ficțiune, , Gibson a fost personajul principal al
William Gibson () [Corola-website/Science/322931_a_324260]
-
scris pentru revista "Wired", "The New York Times", "The Observer", "Addicted to Noise", "New York Times Magazine", "Rolling Stone" și "Details Magazine". Prima lui lucrare importantă de non-fiction a fost articolul „Disneyland sub amenințarea pedepsei cu moartea” care trata subiectul orașului-stat Singapore, din cauza căruia publicația "Wired" a fost interzisă în țară și a atras un răspuns foarte critic. De asemenea, acest text a apărut în românește, în traducerea lui Mihai Samoilă, în revista "Alternativ SF" în septembrie 1995. Gibson a început să scrie un blog
William Gibson () [Corola-website/Science/322931_a_324260]
-
și didactică, el a cedat biblioteca sa științifică lui College de France. Colecția care îi poartă numele conține 2000 cărți provenite din Orient, 1000 exemplare din 20 reviste, 80 teze pentru titluri universitare, 475 cărți din afara lumii arabo-islamice, 60 de publicații ale unor congrese științifice și 3365 articole tipărite, s-a alăturat donatiilor facute de Sauvager, Henri Laoste, Jacques Berque si Louis Massignon. Claude Cahen a murit în noiembrie 1991. Văduva lui, Pauline, a decedat la treisprezece luni după el. Perechea
Claude Cahen () [Corola-website/Science/322963_a_324292]
-
cel mai longeviv în funcția de vicar foraneu al Salajului a fost (1873-1913); i-a urmat în funcție Alexandru Ghetie (1914-1922). A ținut o corespondență continua cu George Bariț și cu alte personalități ale vremii. A colaborat la mai multe publicații: „Sionul Român”, „Amvonul”, „Foaia bisericească, literară și scolastica” etc. Barboloviciu a avut 3 copii : Virgil sub-judecator ; Cornel mașinist; Simion teolog - la Gherla. Soția sa, membră activă în comitetul Reuniunii Femeilor Sălăjene, a decedat la 27 iunie 1896. Pe 19 ianuarie
Alimpiu Barbulovici () [Corola-website/Science/323973_a_325302]
-
o baladă clasică pentru perioada de dinaintea Crăciunului”, în timp ce Caroline Sullivan de la "The Guardian" este de părere că înregistrarea este salvată de „armonii vocale elegante”, însă și aceasta admite asemănările cu șlagărele lansate anterior de Bruno Mars. Hermione Hoby, editor al publicației "The Observer" prezintă în ediția online a acesteia o recenzie asupra întregului material discografic "Jukebox", în care Hoby descrie formația drept „o parodie a grupurilor de băieți din anii '90”, criticând atât albumul, cât și compoziția „Take a Chance on
Take a Chance on Me (cântec de JLS) () [Corola-website/Science/323945_a_325274]