21,844 matches
-
tocoferoli și tocotrienoli concentrați │Conține tocoferoli cum ar fi d-f2α-, d-â-, d-ă- și │d-sigma-tocoferol Masă moleculară │430,71 (d-f2α-tocoferol) Compoziție │Conținut nu mai puțin de 34 % din tocoferoli │totali Descriere Ulei vâscos limpede roșu-brun spre roșu, având �� │un miros și gust caracteristice. Poate prezenta o │ușoară separare de constituenți parafinoși sub │formă microcristalină Identificare │ A. Prim metoda adecvată gaz-lichid │ cromatografică B. Teste de solubilitate │Insolubil în apă. Solubil în etanol. Nu mai mult de 0,1 % Rotație specifică │[f2α]^20(D
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214617_a_215946]
-
sau │poate conține o moleculă de apă. Acidul citric │conține nu mai puțin de 99,5 % C(6)H(8)O(7) │calculat raportat la substanța anhidră. Descriere │Acidul citric este un solid cristalin alb sau �� │incolor, inodor, având un gust acid puternic. Monohidratul este eflorescent în aer uscat Identificare A. Teste de solubilitate │Foarte solubil în apă; solubil complet în etanol; │solubil în eter Puritate │ Conținut de apă Acidul citric anhidru conține nu mai mult de │0,5 % apă; acidul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214617_a_215946]
-
grosimea de 0,5-2,5 mm și │lungimea de până la 3 cm. Este de culoare albă │spre galben deschis, dar unele bucăți pot │avea o tentă roșiatică. Bucățile au o textură │cornoasă cu microfisuri. Este inodoră și │soluțiile au un gust mucilaginos și insipid. │Guma adragante sub formă de pulbere este de │culoare albă spre galben deschis sau brună-roz │(cafeniu deschis) Identificare A. Solubilitate │1 g de probă în 50 ml apă gonflează pentru │a forma un mucilagiu opalescent, rigid, neted
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214617_a_215946]
-
în mod uzual obținută ca │clorhidrat. Denumire chimică │Enzimă (CE) nr: 3.2.1.17 Iesce │232-620-4 Masă moleculară │Aproximativ 14 000 Compoziție │Conținut nu mai puțin de 950 mg/g raportat la │substanța anhidră Descriere │Pulbere albă, inodoră avănd gust ușor dulce Identificare A. Punct izoelectric 10,7 │ B. pH-ul unei soluții apoase 2 % │ între 3,0 și 3,6 │ C. Absorbție maximă a unei soluții │ apoase (25mg/100ml) la 281 nm, │ minimă la 252 nm │ Puritate │ Conținut de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214617_a_215946]
-
2. REALIZAREA ACTIVITĂȚILOR CDI - Organizarea și coordonarea activității pedagogice, a proiectelor pluritransdisciplinare, a activității culturale, de comunicare și de gestiune conform planului de activitate al CDI, în colaborare cu cadrele didactice. - Organizarea de activități de încurajare a lecturii și dezvoltarea gustului pentru lectură în parteneriat cu alte cadre didactice, personalități din lumea cărții (autori, ilustratori, traducători, editori etc.) și cu părinții, utilizând metode și mijloace moderne de lucru. - Organizarea și/sau participarea la realizarea de activități audio-video, activități legate de mass-media
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237485_a_238814]
-
degrabă între periodicele lui Bolintineanu, deoarece în tot timpul apariției a susținut punctele de vedere ale acestuia în chestiunile politice și literare. Redactorii își propun, cum arată un articol-prospect, să asigure o publicitate întinsă cunoștințelor folositoare și ideilor care formează gustul artistic. I. publică o „Cronică” a evenimentelor politice, redactată adesea probabil chiar de D. Bolintineanu sau de Al. Zanne, diverse informații și note referitoare la știință și tehnică, foarte multe cugetări și maxime. O serie de articole se ocupă de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287534_a_288863]
-
agresivității. Unii cercetători explică această tendință ca pe o tentativă a individului de a-și mări stima de sine încercând să-i domine pe ceilalți printr-un comportament agresiv (Toche, 1993). Alții sugerează că o stimă de sine slabă stimulează gustul pentru acte de risc. Dar în același timp s-a demonstrat că și o puternică stimă de sine poate provoca o tendință agresivă mai ridicată (Baumeister și Tice, 1988; Baumeister, 1989 citați de Baumeister, Smart și Boden, 1996). Aceste studii
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
criticul Mircea Martin. M. debutează editorial în 1975, cu traducerea romanului Bat clopotele pentru Rancas de Manuel Scorza. Preferința pentru acest autor, din literatura căruia mai traduce și alte cărți, reiese atât din formația intelectuală a traducătoarei, cât și din gustul, aproape nedisimulat, pentru scrisul aflat în proximitatea tensională a nuanței, ca spirit interior și ca atitudine publică. M. se situează fericit, alături de Antoaneta Ralian, Mircea Ivănescu, Irina Bădescu ș.a., în rândul celor pentru care actul traducerii înseamnă o pendulare echilibrată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288045_a_289374]
-
acțiunile cultural-sociale ale colegilor din alte centre de învățământ teologic (Sibiu, Caransebeș etc.). Existența unei biblioteci și a unui cabinet de lectură avea un rol esențial. Biblioteca, inaugurată tot în 1867, dotată cu literatură beletristică și științifică, urmărea a „ațâța gustul pentru lectură” al tinerimii studioase și al locuitorilor orașului. Cabinetul de lectură făcuse abonamente la numeroase periodice de limbă română, dar și în alte limbi. Luna februarie 1869 marchează debutul activității publicistice a societății. Acum se tipărește „Speranța”, periodic apărut
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289752_a_291081]
-
multe cunoașteri, aparent izolate. După al Doilea Razboi Mondial aceste cunoașteri (umaniste și tehnice) sunt tot mai mult amestecate între ele la nivelul mimesis-ului discursiv. Un istoric al genului Annales spunea că istoria este tot mai mult o chestiune de gust, iar modul cum a evoluat istoria scrisă după 1945 confirmă această părere. Majoritatea tinerilor din universitățile de azi își selectează lecturile după gusturi, mode, trenduri, influențe, nu atât după tradiții intelectuale, dezbateri de idei, cunoașteri cardinale. Acești tineri sunt precum
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
mimesis-ului discursiv. Un istoric al genului Annales spunea că istoria este tot mai mult o chestiune de gust, iar modul cum a evoluat istoria scrisă după 1945 confirmă această părere. Majoritatea tinerilor din universitățile de azi își selectează lecturile după gusturi, mode, trenduri, influențe, nu atât după tradiții intelectuale, dezbateri de idei, cunoașteri cardinale. Acești tineri sunt precum peștii din apă. Se mișcă în diverse direcții, în funcție de anumite interese (personale) și în funcție de ceea ce spun "autoritățile" (de cunoaștere sau social-politice). În cunoașterea
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
nimerit pentru V. de a descrie achiziții de antichități, pe care le pune în valoare cu mult rafinament al descripției. Perioada interbelică, văzută mai mult prin prisma soției lui Băncilă, o fată de la țară, adusă la oraș și speriată de gusturile costisitoare ale soțului ei, va fi creionată într-un mod destul de nebulos, intervale de timp importante fiind comprimate în numai două paragrafe. Acțiunea propriu-zisă se petrece în contemporaneitate, anul 1989 fiind un timp mai larg și mai relativ decât scurta
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290669_a_291998]
-
ne tăia respirația cu mirosul de închis și de praf... Puteam oare să bănuim măcar că, printre ziarele vechi, printre scrisorile ce purtau date inimaginabile, bunica avea să găsească pentru noi fotografia celor trei deputați din barcă? Vincent îi transmisese Charlottei gustul crochiurilor publicistice și o îndemnase să le colecționeze decupând din ziare acele reflexe efemere ale realității. Cu timpul, credea el probabil, aveau să capete cu totul alt relief, ca obiectele de argint colorate de patina veacurilor. Într-una din serile
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
este de neînchipuit. Asta nu o împiedica să le salute foarte prietenește, să întrebe de sănătatea celei pe care nu o văzuse de câteva zile și să le facă un mic serviciu spunându-le, de pildă, cum putea fi îndulcit gustul cam acru al râșcovilor murați. Dar când le adresa cuvintele acelea amabile, rămânea în picioare. Iar bătrânelele limbute din curte acceptau această diferență. Toată lumea pricepea că Charlotte nu era chiar o băbuță rusoaică. Asta nu însemna că trăia ruptă de
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
îngăduit să o spun? Această dovadă de simpatie nu se adresează numai Academiei, ci înseși limbii noastre naționale... care nu este pentru domniile voastre o limbă străină, și simțim aici un fel de dorință de a vă împărtăși mai adânc din gustul și spiritul francez... „Limba noastră!” Pe deasupra paginilor pe care ni le citea bunica, sora mea și cu mine ne-am privit frapați de aceeași străfulgerare: „... care nu este pentru domniile voastre o limbă străină”. Asta era, așadar, cheia Atlantidei noastre! Limba
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
anarhiștii aceia știuseră să elaboreze un sistem de băuturi atât de coerent și de complex! Și, în plus, toate acele nenumărate vinuri alcătuiau, după spusele Charlottei, combinații nesfârșite cu brânzeturile! Iar acestea, la rândul lor, compuneau o veritabilă enciclopedie a gusturilor, a culorilor locale - aproape a toanelor individuale... Așadar, Rabelais, care bântuia adesea serile noastre din stepă, nu mințise! Descopeream că mâncatul, da, simpla înghițire a hranei, putea să devină o punere în scenă, o liturghie, o artă. Ca în acel
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
lungă. Fața lui înroșită de vânt era întunecată de gânduri amare: bătrânețea lui și războiul care avea să continue și când el nu va mai fi. Deodată, în aerul spălăcit al zilei înghețate, a simțit mirosul unui foc de lemne. Gustul plăcut și puțin acrișor se îmbina cu răcoarea brumei de pe câmpul golaș. Bătrânul a tras adânc în piept, cu lăcomie, o gură de aer de iarnă. Unda unui surâs i-a colorat chipul auster. Și-a mijit puțin ochii. El
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
petrecut mai multe nopți fără să dorm. În picioare, în fața ferestrei, cu privirea oarbă, cu fruntea jilavă. Mă gândeam la Beria și la femeile acelea condamnate să nu trăiască decât o noapte. Creierul meu se înfierbânta. Simțeam în gură un gust acru, metalic. Mă vedeam în locul logodnicului sau soțului tinerei femei urmărite de mașina neagră. Da, pentru câteva secunde, atât cât puteam suporta, mă aflam în pielea acelui bărbat, cu spaima lui, cu lacrimile lui, cu mânia lui zadarnică, neputincioasă, cu
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
à la française”, dar, de fapt, prea puțin diferită de poveștile vesele, adesea fără perdea, pe care ni le spuneam în timpul recreațiilor, trăgând din țigările noastre grăbite. Am remarcat destul de repede că trebuia să-mi dreg poveștile mele franțuzești după gustul interlocutorilor mei. Aceeași istorisire își schimba tonul dacă o povesteam „proletarilor”, „tehnocraților” sau „intelectualilor”. Mândru de talentul meu de povestitor, variam genurile, adaptam nivelurile de stil, alegeam cuvintele. Astfel, pentru a plăcea celor dintâi, zăboveam îndelung asupra îmbrățișărilor pătimașe ale
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
indiferent, inutil. Cufundat în obtuza mea mulțumire trupească, îmi ajungeam mie însumi. „Ce are de rămâne întinsă, așa, pe jumătate goală?”, m-am întrebat eu cu ciudă. Sub spate am simțit asperitățile scândurilor, în palmă - arsura câtorva așchii. Vântul avea gustul sălciu al apei stătute. A existat, poate, în intervalul acela nocturn, un moment trecător de uitare, un somn fulgerător de câteva minute. Căci nu am văzut vaporul apropiindu-se. Noi am deschis ochii când toată imensitatea lui albă, scânteind de
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
Scuipă de ciudă, lovește cu cizma lui ascuțită în trupul inert și, cu sprinteneala unui râs, sare în șa. Când zgomotul copitelor piere, femeia, încet, deschide ochii. Și începe să respire șovăitor, ca și cum ar fi pierdut acest obicei. Aerul are gust de piatră și de sânge. Vocea Charlottei s-a contopit cu foșnetul ușor al sălciilor. A tăcut. M-am gândit cu mânie la tânărul uzbek. „Trebuia neapărat să o omoare, să o reducă la un trup fără viață!” Și, cu
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
Ne-am propus în lucrarea de față să cercetăm procesele intime care transformă nectarul boabelor aurii sau negre în soare lichid (Goethe), picături de geniu (Baudelaire) sau stropi de viață (Rablais), să analizăm microorganismele care contribuie la sublinierea aromei, buchetului, gustului și fructuozității vinurilor - LEVURILE. Obiectivele urmărite în prezenta lucrare au vizat: studiul proceselor metabolice ale levurilor utilizate in vinificație; caracterizarea morfologică, fiziologică și biochimică a speciilor de levuri izolate; identificarea speciilor de levuri izolate și întocmirea colecției de laborator. 1
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
obținerii vinului Tehnologia preparării vinurilor, atestată de peste 5000 de ani, cunoaște în ultimul timp modernizări, determinate de procesele realizate în elucidarea metabolismului levurilor. Vinul, produsul final al fermentării mustului de struguri conține peste 500 de componente responsabile pentru aromă și gust, din care majoritatea se formează în urma activității vitale a levurilor fermentative. Există o mare varietate de vinuri și calitatea lor variază considerabil. Vinurile dry sunt vinurile în care zahărul din suc este practic în totalitate fermentat în timp ce în vinurile dulci
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
8-12 vol. %. 5. Levuri pentru vinuri spumante. 6. Așa - numitele levuri Sherry (de Herez) care, prin accesul aerului după fermentația alcoolică, formează repede la suprafața vinului un film sau o peliculă (flor del vino) și produc buchet și substanțe de gust caracteristice vinului de Herez. 7. Sușe rezistente la concentrații înalte de zahăr denumite și levuri osmofile. 8. Levuri consumatoare de acid malic - Schizosaccharomyces pombe - care fac posibilă obținerea de vinuri cu aciditate, pH și gust normal, pornind de la musturi foarte
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
produc buchet și substanțe de gust caracteristice vinului de Herez. 7. Sușe rezistente la concentrații înalte de zahăr denumite și levuri osmofile. 8. Levuri consumatoare de acid malic - Schizosaccharomyces pombe - care fac posibilă obținerea de vinuri cu aciditate, pH și gust normal, pornind de la musturi foarte acide. 9. Sușe de levuri care asociate sau însămânțate succesiv - în doi timpi - la un interval de câteva zile una de alta, sunt apte să mărească, la fermentarea musturilor bogate în zahăr, proporția de alcool
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]