22,240 matches
-
copilului. într-o cercetare asupra rezilienței copiilor maltratați, cu referire la capacitatea lor de a-și păstra sănătatea mentală la vârsta adultă, Collishaw și colaboratorii săi (2007, p. 213) afirmă că: Funcționarea rezilientă s-ar părea că se ivește din interacțiunea între factori ce țin de ereditate, caracteristici individuale, și factori ce țin de experiență în timp. Factorii genetici (de exemplu, polimorfism în genotipul A de oxidoză a monoaminei), factori biologici (de exemplu, reactivitatea la stres), factori cognitivi (de exemplu, inteligența
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
rezilienței. Ceea ce se asociază semnificativ cu reziliența, în aceste cazuri, de-a lungul întregii vieți, sunt bunele relațiile sociale. Determinante nu mai sunt caracteristicile individului (inteligență, gen, temperament facil) și nici cele de mediu (coeziunea socială sau criminalitatea sporită), ci interacțiunea dintre acestea. Rutter (2007) remarcă faptul că influențele extrafamiliale pot modera, diminua, efectele relațiilor intrafamiliale și că mecanismele de coping se dovedesc a fi factori importanți în geneza rezilienței individului. în orice caz, acumularea de evenimente nefericite duce la diminuarea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
scădere a intensității stresului la nivelul comunității și al familiei sprijină reziliența indivizilor. Așadar vedem cum reziliența care există inconstestabil și dă diferența de reacție imediată și de durată dintre indivizii expuși unor riscuri sau adversități se construiește permanent în cadrul interacțiunilor pozitive cu ceilalți și în contextul unor evenimente și experiențe mai puțin stresante (cu un stres în limitele suportabilității pentru persoana dată). în paralel, la polul opus, sindromul de stres posttraumatic poate fi dezvoltat de o persoană nu neapărat expusă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
expus factorilor agresori de origine biologică, și reziliență, ca proces predominant psihosocial, sunt strânse legături, recunoscute și explorate în ultimii ani de cercetători. „Resursele interne de care dispune individul implică acțiunea factorilor biochimici (cum ar fi hormonii și endorfinele) și interacțiunea sistemului nervos autonom, a zonelor corticale și subcorticale ale creierului.”(Trudel, Puentes-Neuman, Ntebutse, 2002, p. 166) Experiențele trăite de copil pot modifica substanțial funcționarea creierului, afectând astfel inclusiv fiziologia organismului. Sunt frecvente cercetările axate pe stresul și suferința copilului care
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de vârstă mică și îngrijorarea socială și solitudinea la vârsta medie a copilăriei: „aceste comportamente temătoare, anxioase se vor transforma mai târziu, la nivelul relațiilor cu colegii, devenind factori de inabilitare a copilului în a se comporta cu competență în interacțiunile sociale”(p. 1772). Examinând câteva cercetări semnificative asupra rezilienței copiilor maltratați, Rutter (2007) găsește o coerență a manifestării rezilienței, în sensul că indivizii rezilienți în adolescență se dovedesc rezilienți și la vârsta adultă, deși au loc diferite schimbări inclusiv în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
temperament facil; un atașament securizant care să permită dezvoltarea unui model internalizat de funcționare a lumii, încrezător în sine și în ceilalți, cu bune abilități de relaționare cu ceilalți. în același timp, factorii protectivi ai individului pot să țină de interacțiunea cu ceilalți. Interacțiunile afectuoase, valorizante, cu disponibilitate permanentă față de individ reprezintă o resursă de securitate și de sens în viață. Interacțiunile în care ne bucurăm de sprijinul celorlalți sau în care avem responsabilitatea de a-i proteja pe ceilalți, mai
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
atașament securizant care să permită dezvoltarea unui model internalizat de funcționare a lumii, încrezător în sine și în ceilalți, cu bune abilități de relaționare cu ceilalți. în același timp, factorii protectivi ai individului pot să țină de interacțiunea cu ceilalți. Interacțiunile afectuoase, valorizante, cu disponibilitate permanentă față de individ reprezintă o resursă de securitate și de sens în viață. Interacțiunile în care ne bucurăm de sprijinul celorlalți sau în care avem responsabilitatea de a-i proteja pe ceilalți, mai slabi (propriii copii
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ceilalți, cu bune abilități de relaționare cu ceilalți. în același timp, factorii protectivi ai individului pot să țină de interacțiunea cu ceilalți. Interacțiunile afectuoase, valorizante, cu disponibilitate permanentă față de individ reprezintă o resursă de securitate și de sens în viață. Interacțiunile în care ne bucurăm de sprijinul celorlalți sau în care avem responsabilitatea de a-i proteja pe ceilalți, mai slabi (propriii copii, frații mai mici, persoanele semnificative nouă și vulnerabile), sunt importante ancore existențiale. Nu doar mediul social: familia, grupul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și tendința permanentă a acestor copii de a-și selecționa și construi un mediu propriu, în ambientul dat, care să le întărească și sprijine dezvoltarea competențelor. După cum se vede, aceste caracteristici nu sunt statice, ci funcționează și se dezvoltă în interacțiunea individului cu mediul, în conjunctura specifică spațio-temporală dată. Trudel și colaboratorii săi (2002) vorbesc despre două semnificații esențiale ale conceptului de factori de protecție: 1. identificarea factorilor de protecție cu o caracteristică individuală sau de mediu care garantează absența factorilor
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cunoșteau bine România. Resemnarea includea renunțarea la idealuri, la planuri, funcționarea într-o ubicuitate derizorie, scăderea stimei de sine. Aceste semne mai pot fi remarcate încă și astăzi (Kogan, 2001) în sentimentele de incompetență și nesiguranță trăite de români în interacțiunea cu vesticii. e) Umorul debordant arunca o altă privire asupra cotidianului coercitiv. Fronda împotriva regimului se manifesta în cercurile de prieteni prin bancurile care luau în derândere măsurile, politica, evenimentele, oamenii partidului comunist, făcându-le mai suportabile, reducându-le la
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ce ne permite să luăm în considerare și să înțelegem simultan forța și vulnerabilitatea ființei umane. Vulnerabilitatea însăși nu este doar un dat al persoanei, ci mai degrabă un construct dinamic ce sintetizează factori ce țin de persoana aflată în interacțiune cu mediul, în compunere cu factori din afara sa. Vulnerabilitatea poate fi privită din perspectiva pozitivă a potențialului de schimbare, de stare de urgență pentru găsirea unui nou echilibru, mai confortabil chiar, decât echilibrul anterior impactului factorilor stresori, generatori de criză
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
impact asupra adaptării individuale”(Trudel et al. 2002, p. 158). Există autori (Trudel et al., 2002) care consideră că vulnerabilitatea trebuie văzută mai degrabă ca o caracteristică a individului, în vreme ce factorii de risc sunt mai degrabă exteriori, aparținând mediului. în interacțiunile ființei vulnerabile cu factorii de risc și cei de protecție, aparținând microsistemului familiei, mezosistemului, exosistemului și macrosistemului unei societăți, se construiește continuu sănătatea fizică și mentală, subsumate conceptului de bunăstare a individului. Rolul experienței timpurii în construirea vulnerabilității. Vulnerabilitatea poate
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
experiențele de mai târziu, inclusiv față de modul în care experiențele ulterioare sunt privite și interpretate, și mai puțin ca generatoare de anumite efecte directe”. Deși cercetătorii din studiul Minnesota consideră că „dezvoltarea se petrece în fiecare moment ca efect al interacțiunii dintre organism, așa cum s-a dezvoltat până în acel moment, și mediul în care se găsește în acel moment”(Stroufe et al., 2010, p. 39), ei susțin că experiențele ulterioare pot schimba experiențele timpurii, dar nu le pot șterge și astfel
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
din familie cu o stimă de sine joasă va ocupa de la bun început un loc marginal, neparticipativ. Marginalizarea reprezintă un factor de risc major, atât pentru victime, cât și pentru agresori. Educatorul, învățătoarea, profesorul pot spori vulnerabilitatea copilului admițând, în interacțiunile lor cu grupul de copii și cu copilul vulnerabilizat din familie, rangul inferior al acestuia comparativ cu al celorlalți copii. între copilul vulnerabilizat din familie și ceilalți copii va rămâne astfel și chiar va spori mereu o distanță exprimată în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
severe aplicate copiilor de către părinți pun în funcțiune tocmai astfel de factori-tampon. Astfel, părinții sunt învățați ca în momentul în care copilul comite o faptă ce li se pare inadmisibilă să nu reacționeze, să se retragă un moment, să amâne interacțiunea imediată cu copilul. Adaptarea individuală reflectă efectele interacțiunii caracteristicilor personale ale copilului (vulnerabilitatea) cu factorii de risc reprezentați de evenimentele stresante ale vieții (Garmezy, 1985). în această interacțiune, reacția sănătoasă este aceea de autoprotecție, de îndepărtare de risc. în realitate
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
tocmai astfel de factori-tampon. Astfel, părinții sunt învățați ca în momentul în care copilul comite o faptă ce li se pare inadmisibilă să nu reacționeze, să se retragă un moment, să amâne interacțiunea imediată cu copilul. Adaptarea individuală reflectă efectele interacțiunii caracteristicilor personale ale copilului (vulnerabilitatea) cu factorii de risc reprezentați de evenimentele stresante ale vieții (Garmezy, 1985). în această interacțiune, reacția sănătoasă este aceea de autoprotecție, de îndepărtare de risc. în realitate, pe măsură ce copilul crește, precum și mai târziu, la vârsta
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
pare inadmisibilă să nu reacționeze, să se retragă un moment, să amâne interacțiunea imediată cu copilul. Adaptarea individuală reflectă efectele interacțiunii caracteristicilor personale ale copilului (vulnerabilitatea) cu factorii de risc reprezentați de evenimentele stresante ale vieții (Garmezy, 1985). în această interacțiune, reacția sănătoasă este aceea de autoprotecție, de îndepărtare de risc. în realitate, pe măsură ce copilul crește, precum și mai târziu, la vârsta adultă, se pot dezvolta „comportamente de risc”. Acestea expun copilul sau adultul la situații în care factorii de risc sporesc
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
substanțe nocive. Prietenii sunt importanți și în această situație, dar de regulă persoana depresivă nu este agreată social. Izolarea socială a persoanei depresive se petrece în mod natural ca un mijloc de apărare împotriva contaminării emoționale care este inevitabilă la interacțiunea cu celălalt. Rețeaua socială rămâne însă importantă atât pentru a sprijini persoana în cauză, cât și pentru a-i facilita accesul la îngrijiri de specialitate. în concluzie, trăirea, procesarea doliului, având ca final internalizarea pierderii necesită: timp; sprijin din partea celor
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Presiunea socioprofesională poate fi devastatoare pentru individ. într-o cultură precum cea căreia îi aparținem, în care limitele intergeneraționale, limitele profesionale, limitele unor distanțe sociale sănătoase sunt mereu depășite, stresul social poate spori și genera conflicte. Pe de altă parte, interacțiunile cu persoanele semnificative din viața noastră (partener de viață, copil, părinte, șef) conțin întotdeauna și un stres social. Dispariția sau amenințarea unui pericol planând asupra uneia dintre persoanele semnificative induce stres socioemoțional. Stres fizic. Este cauzat de imposibilitatea sau dificultățile
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
creat de civilizație și cultură. Civilizația și cultura creează expectanțe, solicitări, tentații în plus pentru individ. Sărăcia este în cel mai înalt grad inductoare de stres psihofizic. în general, acele condiții care întrerup continuitatea vieții individului, stabilitatea mediului și a interacțiunilor, predictabilitatea evenimentelor sunt factori de stres fizic. în realitate, categoriile de stres sunt mai puțin delimitate și se manifestă cumulat. 3.6. Practica: pentru o pedagogie a rezilienței 3.6.1. A crește copii rezilienți într-un cunoscut articol publicat
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
astfel de legături la nivelul comunităților pot proteja indivizii aparținători inclusiv în situații de deprivare economică (Almedon, Glandon, 2006). începând în familie și continuând la școală, cu prietenii și în comunitate, construirea capitalului social este un demers permanent și interconectat: „interacțiunile dintre tânăr și prietenii săi sunt [”] rezultatul influenței tânărului asupra grupului și a efectului reciproc al efectului mediului asupra tânărului” (Felner, 2000). Idealul de viață al tânărului, concretizat în existența și calitatea unui plan de viață, reflectă în cea mai
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și un atașament redus față de sistemul familiei. Coeziunea familiei influențează mai multe domenii funcționale ale familiei, dintre care, cel mai important este domeniul legăturilor emoționale. Legăturile emoționale se exprimă în principal prin gradul de implicare al familiei și prin calitatea interacțiunilor părinte copil. Implicarea afectivă, activă, a familiei este un corelat important al rezilienței familiei. Implicarea afectivă se referă la măsura în care membrii familiei valorizează și arată interes față de activitățile altor membri ai familiei. Gradul de implicare al unui membru
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în astfel de situații, copiii nu lipsesc nemotivat, au mai puține probleme de comportament și au mai bune abilități de a studia și de a-și face temele. Pe lângă implicare, un alt domeniu de evidențiere a coeziunii familiei este calitatea interacțiunilor dintre copil și părinte. Disponibilitatea părintelui care îngrijește copilul, calitatea răspunsurilor la nevoile exprimate sau nu ale copilului determină nivelul de securitate al atașamentului copilului. Când părintele oferă răspunsuri în timp util, calde, sensibile cu nevoile copilului, el promovează încrederea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
clare, consistente, congruente (cuvânt și acțiune) Clarificarea informațiilor ambigue: caută adevărul, vorbește adevărul 3.2. împărtășirea emoțiilor împărtășirea unei varietăți a trăirilor (bucurie, durere, speranțe, teamă) Empatie reciprocă, tolerarea diferențelor Asumarea propriilor trăiri și comportamente (nu dă vina pe alții) Interacțiuni plăcute, cu umor 3.3. Soluționarea prin colaborare a problemelor Brainstorming creativ; folosirea din plin a resurselor împărtășirea deciziilor și a soluționării conflictelor: negocieri, corectitudine, reciprocitate Centrare pe scopuri: pași concreți, construirea pas cu pas a succesului, învățarea din greșeli
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
viitorul comunității. 3.9. Reziliența societală/„reziliența asistată” Numeroase situații, așa cum am arătat, constată că în ciuda adversităților, persoanele sunt reziliente, reușind să-și mențină o viață sănătoasă și să-și păstreze speranță (Suedfeld, 1997; Johnson, Wiechelt, 2004). Reziliența, construită în interacțiunile dinamice petrecute în interiorul organismului și între acesta și mediu apare ca un fenomen comun, și nu ca unul de excepție (Masten, 2001). Cu toate acestea sunt studiați mai mult factorii de risc decât cei de protecție (Suedfeld, 1997). Această orientare
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]