22,233 matches
-
autonomia secuiască judecătorească proprie scăunală. Asta înseamnă că autonomia judecătorească secuiască a fost la nivel zonal limitată după anul 1700 prin activitate "Tablei Regești". Înainte de a dobândi statutul de oraș liber regesc, Târgu Mureșul a mai fost denumit și "Székelyvásárhely" ("Târgul Secuiesc"), nume care nu trebuie confundat cu numele de azi al orașului Târgu Secuiesc ("Kézdivásárhely", literal "Târgul Chizdului" - pentru "Târgul Săsesc al Chizdului" vezi Saschiz), aflat la o distanță de 224 km, în partea opusă (sud-estică) a ariei locuite de
Secui () [Corola-website/Science/297171_a_298500]
-
după anul 1700 prin activitate "Tablei Regești". Înainte de a dobândi statutul de oraș liber regesc, Târgu Mureșul a mai fost denumit și "Székelyvásárhely" ("Târgul Secuiesc"), nume care nu trebuie confundat cu numele de azi al orașului Târgu Secuiesc ("Kézdivásárhely", literal "Târgul Chizdului" - pentru "Târgul Săsesc al Chizdului" vezi Saschiz), aflat la o distanță de 224 km, în partea opusă (sud-estică) a ariei locuite de secui. La Târgu Mureș a existat "Teatrul Secuiesc de Stat" ("Székely Állami Színház"), înființat la 4 Februarie
Secui () [Corola-website/Science/297171_a_298500]
-
prin activitate "Tablei Regești". Înainte de a dobândi statutul de oraș liber regesc, Târgu Mureșul a mai fost denumit și "Székelyvásárhely" ("Târgul Secuiesc"), nume care nu trebuie confundat cu numele de azi al orașului Târgu Secuiesc ("Kézdivásárhely", literal "Târgul Chizdului" - pentru "Târgul Săsesc al Chizdului" vezi Saschiz), aflat la o distanță de 224 km, în partea opusă (sud-estică) a ariei locuite de secui. La Târgu Mureș a existat "Teatrul Secuiesc de Stat" ("Székely Állami Színház"), înființat la 4 Februarie 1946, devenit mai
Secui () [Corola-website/Science/297171_a_298500]
-
alocuri sunt pășuni alpine în regiunile de mare altitudine și vegetație de mlaștină pe lângă cursul unor pârâuri. Rezerva cinegetiecă și piscicolă este bogată. Localitatea își datorează renumele resurselor de ape minerale cu bogate calități terapeutice, ape care au primit medalia Târgului Internațional de la Viena (1873) - apa de Borsec fiind numită "Regina Apelor Minerale ", medalia de argint și Diploma de Onoare la expozițiile organizate în 1876 la Berlin și respectiv, Trieste, Diploma de Onoare a Expoziției de la Paris (1878). Este un areal
Borsec () [Corola-website/Science/297218_a_298547]
-
montane. La Baia de Aramă din zonă, de la Bratilov, Mircea cel Bătrân a adus meșteri sași, precum Ciop Hanoș. Roțile pe care acesta le amenajase aici, înainte de 1392, sunt pomenite în mai multe acte. Baia de Aramă a fost sat și nu a devenit târg decât din secolul al XVII-lea. Așezarea se afla pe marele drum de sub munte ce traversa Țara Românească. De la Râmnic și Ocna Mare, drumul pornea spre Târgul Jiului și Severin, trecând prin Polovragi, Târgul Gilort și Baia de Aramă, fiind utilizat și
Baia de Aramă () [Corola-website/Science/297209_a_298538]
-
pomenite în mai multe acte. Baia de Aramă a fost sat și nu a devenit târg decât din secolul al XVII-lea. Așezarea se afla pe marele drum de sub munte ce traversa Țara Românească. De la Râmnic și Ocna Mare, drumul pornea spre Târgul Jiului și Severin, trecând prin Polovragi, Târgul Gilort și Baia de Aramă, fiind utilizat și de negustorii sibieni. La jumătatea secolului al XVII-lea, această rută a fost folosită de Paul de Alep și patriarhul Macarie al Antiohiei în călătoria lor pe la
Baia de Aramă () [Corola-website/Science/297209_a_298538]
-
fost sat și nu a devenit târg decât din secolul al XVII-lea. Așezarea se afla pe marele drum de sub munte ce traversa Țara Românească. De la Râmnic și Ocna Mare, drumul pornea spre Târgul Jiului și Severin, trecând prin Polovragi, Târgul Gilort și Baia de Aramă, fiind utilizat și de negustorii sibieni. La jumătatea secolului al XVII-lea, această rută a fost folosită de Paul de Alep și patriarhul Macarie al Antiohiei în călătoria lor pe la mănăstirile din Țara Românească. Baia de Aramă este situată
Baia de Aramă () [Corola-website/Science/297209_a_298538]
-
calendaristic. Prin sarea sa, Dacia era cel puțin tot atât de importantă imperiului roman, cât pentru resursele ei de aur. Localitatea este atestată printr-un document redactat între anii 1408 și 1418, semnat de "Mircea cel Bătrân", în care așezarea este numită ""târg"", și întărește dania lui "Anghel de la Ocnă" „casa lui sau locuri sau vii, avere moartă sau vie sau orice de la mic până la mare să fie starețului chir Sofronie de la mănăstirea Cozia”. De fapt până în jurul anului 1450, mănăstirea Cozia a
Ocnele Mari () [Corola-website/Science/297217_a_298546]
-
fapt până în jurul anului 1450, mănăstirea Cozia a fost proprietara unei guri de ocnă, fiind cea care exploata și vindea sarea, ca urmare a unui hristov al domnitorului Mircea cel Bătrân. De asemenea, numeroase hrisoave, purtând pecetea domnitorilor, consemnează numele târgului numit de obicei ""Ocna Mare"": Vlad Călugărul, Radu cel Mare, Vintilă Voievod, Radu Paisie, Simion Movilă, Radu Șerban și Radu Mihnea. "Sarea" aducea venituri importante în visteria domniei și astfel devenea un element esențial în economia statului. Sarea a reprezentat
Ocnele Mari () [Corola-website/Science/297217_a_298546]
-
de localnici. În zona țigăniei Ocnelor, la leat 7ooo (1491 - 1492), s-a ridicat o cruce de piatră care constituie unul dintre monumentele epigrafice vechi din județului Vâlcea, lângă "fântâna lui Bozdoc". Documentele din secolul al XVI-lea , arată că târgul purta denumirea de ""Ocne"" sau ""Ocna de la Râmnic"", după aceea cu numele de ""Ocnele Mari"" sau ""Vel Ocnă"", spre a se deosebi de ""Ocna Mică"" de lângă Târgoviște. Prima mențiune a conducătorilor orașului, județul și cei 12 pârgari de la Ocna Mare
Ocnele Mari () [Corola-website/Science/297217_a_298546]
-
din an când maltezilor li se permitea să vâneze și să mănânce , privilegiu altfel rezervat cavalerilor. Legătura strânsă între Mnarja și tocana de iepure (în malteză, „"fenkata”") rămâne puternică și astăzi. În 1854, guvernatorul britanic William Reid a lansat un târg agricol la Buskett, care se desfășoară și astăzi. Expoziția fermierilor este încă p parte importantă a festivităților actuale de Mnarja. Mnarja este astăzi una dintre puținele ocazii când participanții pot auzi muzica tradițională „”. În mod tradițional, mirii se angajează să
Malta () [Corola-website/Science/297134_a_298463]
-
ar fi Vârșeț, pe scena Teatrului Național „Sterija”. Activitatea culturală este bine reprezentată prin casele de editură finanțate de stat, precum "Libertatea". Casă de Presă și Editură "Libertatea" scoate anual aproximativ 20 de titluri. La ediția a 45-a a târgului de carte de la Belgrad, editura a realizat un CD cu noua titluri de excepție sub sloganul "3000 de pagini pentru mileniul trei". În plus, există și alte edituri, care au primit în timp renume, precum este Editură Fundației. În anul
Românii din Voivodina () [Corola-website/Science/297187_a_298516]
-
Belgia: Patrimoniul mondial intangibil cuprinde și el repertoriul ritualurilor grupelor de vârstă din Leuven, carnavalul din Aalst, carnavalul din Binche, procesiunea Sângelui Sfânt din Bruges, procesiunile cu uriași și dragoni în Belgia și Franța, festivalul pâinii și focului din Geraardsbergen, târgul de iarnă din Sint-Lievens-Houtem, marșurile din Entre-Sambre-et-Meuse, pescuitul călare de creveți în Oostduinkerke, și, element împărțit cu alte țări, vânătoarea de șoimi. Comunitatea românească Reportaje
Belgia () [Corola-website/Science/297190_a_298519]
-
de cult reprezentativ pentru oraș este Biserica romano-catolică din Solca sau Biserica “Sfinții Arhangheli Mihail, Gabriel și Rafael”, ctitorie din anul 1868 a comunității germane din localitate. Prezența etnicilor nemți și a celor evrei și-a pus puternic amprenta asupra târgului bucovinean, în ceea ce privește cultura, economia, turismul și aspectul localității. În apropiere de Solca, la circa 7 km, se găsește Biserica Arbore din comuna cu același nume, monument istoric ce datează din 1502. Între principalele obiectivele turistice ale orașului se numără și
Solca () [Corola-website/Science/297214_a_298543]
-
sării, sub conducerea lui Johann Hoffmann. Ca urmare a creșterii comunității germane, în jurul anului 1868 este construită și inaugurată Biserica romano-catolică din Solca, în centrul localității, la șosea. La un an după deschiderea bisericii, în 1869, localitatea capătă statutul de târg. În 1910, jumătate din populația așezării era de naționalitate română, iar aproximativ o treime dintre locuitori erau nemți. Existau și mici comunități de evrei și polonezi. Numărul germanilor a continuat să crească până în anul 1918, când are loc unirea Bucovinei
Solca () [Corola-website/Science/297214_a_298543]
-
trece sub stăpânire românească. Cu toate acestea, populația de nemți rămâne relativ constantă. În deceniile următoare, Solca continuă să fie o stațiune căutată, în special de cei cu diferite boli ale plămânilor. În 1926, localitatea este promovată de la rangul de târg la rangul de oraș (comună urbană). În 1971 este deschisă publicului Casa-muzeu Solca, situată la ieșirea din oraș către Marginea. Casa este construită în stil tradițional românesc și datează din anul 1670. Este un monument de arhitectură populară reprezentativă pentru
Solca () [Corola-website/Science/297214_a_298543]
-
472 persoane în 1784 și la 1264 locuitori în 1910. Revolta din 1784 a cuprins și părțile Vașcăului unde a fost adusă o centurie a legiunii de Vins și unde se consemnează faptul că protopopul de Beiuș a citit în târgul de la Vașcău scrisoarea vicecomitelui, care îi îndemna pe localnici să nu dea ascultare răsculaților. Vașcăul a fost prins și în vâltoarea evenimentelor revoluționare de la 1848 - 1849, dar mai cu seamă în evenimentele marii uniri din 1918. Din Consiliul Național Român
Vașcău () [Corola-website/Science/297219_a_298548]
-
de Mazovia, verișoara regelui polonez Vladislav II Iagello. În secolul XIX când a fost realizată traducerea notițelor în limba rusă în care orașul polonez Belfz a fost confundat cu orașul Bălți. În timpul campaniei lui Petru I împotriva otomanilor din 1711, târgul Bălți, atunci renumit ca centru de trecătorie și de întreținere a hergheliilor domnești, a fost baza principală de aprovizionare în merinde și cai a armatelor ruse. Dar, după înfrângerea și retragerea lor spre Nistru, tătarii au prădat așezarea. În 1766
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
și retragerea lor spre Nistru, tătarii au prădat așezarea. În 1766, feciorii negustorului Panait Sandu, Costache și Iordache, intraseră în posesia unei jumătăți din moșia Bălților, cealaltă jumătate revenind Mănăstirii Sfântului Spiridon din Iași. Orașul Bălți apare în documente ca târg de cai: de altfel prima sa stemă era un cap de cal. Devine un oraș meșteșugăresc important (fierari, rotari, pielari, șelari, căruțari), voievozii moldoveni ridicând o bazilică în 1785. În același an ținutul dimprejur este despărțit din Ținutul Sorocăi, trecând
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
oraș meșteșugăresc important (fierari, rotari, pielari, șelari, căruțari), voievozii moldoveni ridicând o bazilică în 1785. În același an ținutul dimprejur este despărțit din Ținutul Sorocăi, trecând în componența Ținutului Iași. În 1795 Gheorghe Panaite, în scopul de a accelera dezvoltarea târgului, a încercat să aducă din Galiția un număr de 300 de negustori armeni și le-a construit o biserică în planul bisericilor catolice. Dar, negustorii armeni nu au ajuns la Bălți și biserica a fost sfințită ca una ortodoxă, Catedrala
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
au fost ținuți (lipsă de igienă, apă stătută și nemâncare), supraviețuitorii au fost deportați spre gulagul siberian. Câteva sute din deținuții lagărului de la Bălți au rămas în viață și s-au întors acasă. Tradiția meșteșugărească legată de transport a vechiului târg de cai de la Bălți s-a preschimbat în una modernă, Bălții având astăzi o seamă de uzine și ateliere de întreținere și reparații pentru motoare și mașini. Stema cu capul de cal a fost înlocuită cu una nouă, în care
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
Vitan (BMB), Ultras Targoviste; Tribuna a II-a (t2): Pirații (Ultras Unione, B'921, Maniacs, Grant Ultras), Niște Băieți, Radicals Group 1997, Ultra' Stil, Torcida Vișinie, Chicos del Infierno (CDI), Collettivo Perioada 1955 (înființarea Cupei Campionilor și a Cupei Orașelor Târguri) - 2012 (prezent) Rapid București a disputat 86 de partide în cupele europene, în 3 competiții (sau 5 dacă separăm vechile denumiri ale Cupei UEFA și Ligii Campionilor în competiții distincte) pe parcursul a 20 sezoane și a obținut următoarele rezultate: În
FC Rapid București () [Corola-website/Science/297454_a_298783]
-
crime oribile sau acte de genocid ( lagăre de concentrare). Turismul negru rămâne un turism de nișă, animat de diferite motivații, cum ar fi cel de deplângere a victimelor, comemorare, curiozitate macabră sau chiar amuzament. Își are originile în bâlciurile și târgurile de altă dată. Organizația Mondială a Turismului (UNWTO) previzionează că turismul internațional va continua să se dezvolte cu un procent anual de 4%. Cu apariția e-comerțului, produsele turistice au devenit unul dintre cele mai comercializate articole de pe internet. Produsele
Turism () [Corola-website/Science/297475_a_298804]
-
Tuzara este pomenită într-un șir de documente domnești ce aparțin diferitor perioade istorice: de la Alexandru cel Bun care a dat moșia Tuzarei spre stăpînire unui boier credincios domnului(înainte de 1430), pîna la Mihai Șutu care a confirmat existența Tuzarei - tîrg stabilind aici diferite rînduieli (28 septembrie 1794). Legenda spune că voievozii Moldovei au descălecat în repetate rânduri, pe meleagurile Tuzarei, acesta constituind un loc de importanță strategică. Oștenii domnului Moldovei ademiniți de natura Codrilor din preajmă și frapați de farmecul
Călărași, Moldova () [Corola-website/Science/297486_a_298815]
-
regionale cum ar fi Sofia, București și Atena. Belgradul găzduiește multe evenimente culturale anuale, printre care FEST (Festivalul de Filme din Belgrad), BITEF (Teatrul de Festivități din Belgrad), BELEF (Festivalul de Vară din Belgrad), BEMUS (Festivalul de Muzică din Belgrad), Târgul de Cărți din Belgrad și Festivalul de Bere din Belgrad. Ivo Andrić, câștigător al Premiului Nobel pentru Literatură, a scris cea mai cunoscută opera a sa, Podul de pește Drina, în Belgrad. Printre alți autori cunoscuți din Belgrad se numără
Belgrad () [Corola-website/Science/297464_a_298793]