22,286 matches
-
complete și deplin verificate despre infracțiunile prezentate, astfel că opinia publică despre criminalitate se formează din informații lacunare și, uneori, îndoielnice. Într-un studiu relativ recent, Richard V. Ericson (1998, 84) analizează cu multă pertinență practicile jurnaliștilor de „a face vizibile faptele în mintea oamenilor, chiar dacă ele nu sunt vizibile cu ochii lor”. Dacă este adevărat că un fapt este ceea ce se acceptă ca fiind real, atunci trebuie să fim de acord că faptele sunt produsul practicilor de comunicare, iar oamenii
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
opinia publică despre criminalitate se formează din informații lacunare și, uneori, îndoielnice. Într-un studiu relativ recent, Richard V. Ericson (1998, 84) analizează cu multă pertinență practicile jurnaliștilor de „a face vizibile faptele în mintea oamenilor, chiar dacă ele nu sunt vizibile cu ochii lor”. Dacă este adevărat că un fapt este ceea ce se acceptă ca fiind real, atunci trebuie să fim de acord că faptele sunt produsul practicilor de comunicare, iar oamenii își organizează acțiunile într-un context dat în funcție de ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
permit să se intuiască, cu relativă certitudine, ce curs va lua comportamentul, cum se va manifesta, ce coloratură specifică va avea în anumite împrejurări sociale. Astfel, în orice societate umană, membrii diferitelor grupuri sociale prezintă o anumită uniformitate a conduitelor, vizibilă prin modul predictibil în care se comportă fiecare dintre ei în viața socială. Rolul presiunilor normative în raționalizarea acțiunilor și a conduitelor sociale Una dintre problemele principale ale istoriei, etnologiei, antropologiei și sociologiei o constituie relația dintre acțiunea umană și
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
acest domeniu): „Conceptul de excluziune socială este unul dinamic, referindu-se atât la procese, cât și la consecințe... afirmă de asemenea natura multidimensională a mecanismelor prin care indivizii și grupurile sunt excluși de la schimburile sociale... activitatea salarizată; este simțită și vizibilă în domeniul locuirii, educației, sănătății și al accesului la servicii...” (CE, 1992, apud Cars et al., 1999, 7). Pentru început, este important să stabilim modul în care cele două concepte sunt interrelaționate. Literatura referitoare la sărăcia cronică subliniază faptul că
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
va vedea, cele două soluții de calcul al agregatului de consum nu dau întotdeauna rezultate identice când sunt identificate gospodăriile sărace. Din acest motiv am hotărât să tratăm problemele din acest studiu în paralel cu ambele abordări. Aceasta va face vizibilă sensibilitatea măsurării sărăciei la opțiuni metodologice și va permite susținerea unor decizii pentru studii similare viitoare. Agregatul de consum simplu cuprinde consumurile alimentare, nealimentare, serviciile și cheltuielile de întreținere a locuinței, exclusiv chiriile pentru luna de referință - februarie. Agregatul de
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Europei, iar dinamicile transnaționale ale migranților români se dezvoltă între vestul Europei și România. Ca un exemplu al acestor procese, sumele de bani trimise acasă de către migranții români au atins valori impresionante, iar efectele acestor procese se observă cel mai vizibil în creșterea consumului și a investițiilor private imobiliare. Cu toate astea, chiar dacă circulația de capital dintre vestul Europei și România a devenit în ultimii ani o realitate mai mult decât palpabilă, putem totuși să ne întrebăm dacă nu cumva dincolo de
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
în Italia legal, prin reunirea familiei (recongiungimento). Într-un context în care rasismul și atitudinile antimusulmane se dezvoltă în Italia, femeile din Europa de Est sunt relative avantajate față de cele care vin din Africa, Orientul Mijlociu sau din America de Sud. Situația este mai puțin vizibilă în cazul bărbaților, dar mult mai evidentă în cazul femeilor care lucrează în sistemul de sănătate și în curățenie. În momentul în care se caută femei care să aibă grijă de italieni în vârstă sau pentru curățenie, sunt preferate în
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
bani, în timpul verii este o adevărată punere în scenă a succesului și a bunăstării italienilor, și sume mari se cheltuiesc pentru consum în barurile locale, care la acea dată sunt înțesate de transmigranți. Acest moment este însă elementul cel mai vizibil al unui proces mult mai complex de vizite regulate și de transfer de bani dinspre diferite locații din Italia și Borșa. În cele ce urmează voi schița principalele tendințe de dinamici transnaționale și unele rațiuni care stau la baza acestora
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
sens, nu este vorba numai despre un comportament simbolic, ci și de o sursă potențială de creștere a capitalului social în Borșa, și deci și în mediul de migranți borșeni din Milano 30. Practici transnaționale și investiții strategice Cel mai vizibil efect al economiilor trimise la Borșa de către transmigranți este construcția a numeroase case de mari dimensiuni. Dacă în momentele inițiale acest model a emers în multe cazuri probabil din caracterul ilegal al migrației și din insecuritatea existentă în mediul de
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
rămas decât jarul. Se acoperă totul cu jar și apoi cu pământ ca să țină văpaia. Cam același lucru este descris de către Păstorel Teodoreanu sub numele de „miel haiducesc“. Rețeta este prefațată de un scurt comentariu laudativ la adresa bucătăriei românești, în vizibilă discordanță cu opiniile emise de către autor în materialele publicate pe parcursul anilor ’3011, dar nu trebuie uitat faptul că articolul respectiv a apărut în 1957, la doar un an după o lungă perioadă de tăcere editorială impusă de regimul comunist. „Bucătăria
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
data ultimei copieri a cărții de bucate -, o concluzie de natură să întărească observația lui Nicolae Iorga asupra primelor decenii ale domniilor fanariote, care reprezintă deci o continuare a epocii lui Brâncoveanu și Cantemir, iar nu o ruptură cu trecutul, vizibilă după 1750“. Nici măcar în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea nu a ajuns bucătăria turcească atotstăpânitoare la curtea domnească: doamna Craven, sosită din Anglia pe meleagurile noastre, a lăudat masa civilizată, europeană, care i-a fost servită în
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
radicală? Influența occidentală, paradoxal stimulată de cea rusească, începând chiar din timpul ocupației Principatelor de către armatele țariste, între anii 1806 și 1812. Tot Radu Rosetti își amintește că în acea perioadă „cucoanele adoptaseră aproape toate costumul european“. Această influență era vizibilă și în rândurile micii boierimi, chiar a celei parvenite, așa cum afirmă Nicolae Filimon, care scrie despre ciocoiul ajuns sofragiu: „se obișnuiește atât de mult cu mâncările delicate, încât nu mai poate să trăiască fără friptură de fazan, brânză de Parma
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
ele, fractura a fost iremediabilă: nici un punct de convergență nu se poate găsi între mămăliga plus „udătura“ țăranului și felurile somptuoase de la mesele domnești și boierești, nici între ciorba de burtă târgoveață și consommé-urile aristocraților. Această ruptură este permanentă, fiind vizibilă din secolul al XVI-lea până în zilele noastre. Un exemplu în acest sens: într-un articol publicat în 1946, George Călinescu afirmă răspicat inadecvarea rețetelor compilate de Kogălniceanu și Negruzzi la nivelul de trai al populației: „Cine examinează atent cele
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
nivel macroeconomic lipsa unui mix eficient de politici economice, care nu se susțin reciproc până la finalizarea unor obiective prioritare, iar de multe ori sunt adverse și se anulează reciproc. Prin această ineficiență, economia națională a fost privată de competitivitate internațională vizibilă, flexibilitate structurală, dinamism în adaptare, reacție rapidă și capacitate de atenuare și de absorbție a șocurilor externe asimetrice. De asemenea, euforia unor rezultate economice satisfăcătoare, induse de situația de țară emergentă, integrată în UE, ca un fenomen global de posibilă
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
ARDS acute respiratory distress sindrom - vezi vol. II) cu edem pulmonar lezional, este o complicație clasică a stărilor septice grave și a șocului septic. Observația atentă a acestor pacienți arată că o lezare pulmonară poate fi constatată înainte de a deveni vizibilă radiologic, prin accelerarea frecvenței respiratorii, creșterea gradientului alveolo arterial al oxigenului și prin necesitatea unei oxigenoterapii pentru normalizarea PaO2. Toate aceste elemente capătă o valoare deosebită dacă se poate demonstra că sunt independente de o insuficiență ventriculară stângă și că
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Dan Andronic () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1204]
-
insuficiența renală acută, perioada anurică. Este faza esențială contuziei prin strivire. Debutează prin diminuarea treptată a diurezei astfel că după 2-3 zile se instalează anuria. În evoluția acesteia există o fază oligurică cu urini de culoare roșiatică care conține mioglobină vizibilă mai ales la degajarea victimei. Evolutiv se instalează o insuficiență renală acută cu caracter ireversibil responsabilă de 80% din cazurile de deces netratate sau prost îngrijite. Din cele expuse rezultă importanța unui diagnostic rapid și instituirea unui tratament cât mai
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
tămâie, muzică și rugăciuni, prezenta o continuitate puternică cu vechile culte închinate zeilor. Existau de asemenea în simbolismul solar influențe iraniene și centro-asiatice. Școala din Mathură a impus anumite reguli iconografice în ceea ce privește reprezentarea lui Buddha: umărul drept descoperit, pliurile abia vizibile ale mantiei monahale și principalele semne ale sfințeniei: protuberanța craniană (ushnīsha), excrescența acoperită cu păr între ochi (ūrna) și roata sacră (ćakra) gravată în palmă. Iluminatul este reprezentat în poziția „lotus”, iar gesturile sale (mudră ) inspiră absența fricii, bunăvoința, meditația
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
Aurangabad se găsesc peșterile de la Elora, care conțin numeroase altare tăiate în stâncă de adepții tradițiilor hinduiste, jainiste și buddhiste. Ele datează din perioada secolelor V-IX, fiind ceva mai vechi decât majoritatea celor de la Ajanta. Iconografia fundamentală a buddhismului, vizibilă în întreaga Asie, este cea a lui Buddha în starea de iluminare. Mâna dreaptă este îndreptată spre pământ, care este luat ca martor al realității Trezirii sale (bhumiparsamudră ); este un gest activ al ființei care a obținut starea de transcendență
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
CHIROPTERELOR 1.1. Morfologie Chiropterele au corpul alcătuit din cap, trunchi ș și coadă, iar de trunchi sunt prinse membrele anterioare și membrele posterioare. Capul Este alcătuit dintr-o parte craniană mai voluminoasă și o parte facială cu un bot vizibil. G Gâtul este relativ scurt. Gura este mărginită de buze, iar împrejurul nărilor tegumentul rămâne nud, formând rinarium-ul. La unele chiroptere, tegumentul din jurul nărilor se cutează formând foițele nazale (formațiuni foliacee) ca niște pliuri, în grosimea cărora se află niște
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
propatagiul - partea de membrană între umeri și baza degetului întâi; chiropatagiul - între degetele II - V; plagiopatagiul - între degetul V ș și membrul posterior și uropatagiul - între membrele posterioare și coadă. Anumite porțiuni de pe fața patagiului sunt acoperite cu peri abia vizibili. Patagiul prezintă o rețea de fibre conjunctive, elastice și musculatură proprie ce n nu intervine în realizarea zborului ci la plierea membranei alare (se face mereu după aceleași l linii), inserția acestor mușchi nu se face pe oase ci în
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
asupra creșterii indicilor unor calități motrice în manifestarea lor specifică (viteză, forță, coordonare, echilibru, mobilitate); * îmbunătățirea capacității de mișcare, însușirea specificului mișcărilor la bârnă și sol care se deosebesc de mișcările la celelalte aparate; * formarea ținutei corecte și execuției artistice, vizibile nu doar labârnă și sol ci la toate aparatele de concurs; * educarea estetică și artistico-motrică, creșterea expresivității, dinamismului, virtuozității și eleganței mișcărilor; * dezvoltarea capacității de a transmite prin intermediul mișcării o anumită stare emoțională, determinată de conținutul muzicii și de înțelegerea
Abordări practice privind pregătirea artistică în gimnastica artistică feminină by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1674_a_3027]
-
indivizii participanți la comunicare să codifice și să decodifice mesajele comunicate și să evite pe cât posibil interpretările și evaluările eronate."35 Comunicarea dintre culturi este dificilă dacă avem în vedere elementele ei componente. Cultura este reprezentată ca un iceberg, partea vizibilă fiind determinată de limba, arhitectura etc., iar partea invizibilă având cele mai puternice și definitorii elemente, ce sunt mai puțin vizibile: normele sociale, valorile, concepțiile despre timp și spațiu, concepția despre sine etc. Yoshikawa (1987) clasifică comunicarea interculturală în patru
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
Comunicarea dintre culturi este dificilă dacă avem în vedere elementele ei componente. Cultura este reprezentată ca un iceberg, partea vizibilă fiind determinată de limba, arhitectura etc., iar partea invizibilă având cele mai puternice și definitorii elemente, ce sunt mai puțin vizibile: normele sociale, valorile, concepțiile despre timp și spațiu, concepția despre sine etc. Yoshikawa (1987) clasifică comunicarea interculturală în patru tipuri: * tipul etnocentric (Având două culturi, A și B, cultura B va fi întotdeauna o umbră a culturii A. Cultura B
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
noastre. Presupune o gamă largă de diferențe dintre angajați, inclusiv de rasă, sex, vârstă, etnie, abilități fizice, orientare sexuală, educație. Diversitatea se referă la toate aspectele în care indivizii diferă unii de alții. Acestea includ o serie de caracteristici personale vizibile, cum ar fi genul, vârsta, etnia și, de asemenea, caracteristici personale mai puțin vizibile, cum ar fi competențele, nevoile, stilul de munca. De cele mai multe ori, diferențele "vizibile" dintre indivizi sunt asociate cu atitudini, valori, comportamente diferite ale acestora. Aceste atitudini
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
etnie, abilități fizice, orientare sexuală, educație. Diversitatea se referă la toate aspectele în care indivizii diferă unii de alții. Acestea includ o serie de caracteristici personale vizibile, cum ar fi genul, vârsta, etnia și, de asemenea, caracteristici personale mai puțin vizibile, cum ar fi competențele, nevoile, stilul de munca. De cele mai multe ori, diferențele "vizibile" dintre indivizi sunt asociate cu atitudini, valori, comportamente diferite ale acestora. Aceste atitudini, valori, comportamente interferează cu sarcinile de muncă și cu relațiile pe care fiecare persoană
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]