221,754 matches
-
pe Isus, s-au întors pe altă cale, îndreptându-se fiecare spre țara sa. Lew Walace, în romanul său "Ben Hur", dă amploare acestor fapte, îmbrăcându-le într-o aureolă de legendă. Descrie drumul parcurs de cei trei magi, când ajung în deșertul Siriei, mergând fiecare cu cămila sa, până la punctul de întâlnire, undeva după hotarul vechiului Ammon, El Beka. Relicvele celor trei magi sunt păstrate în Domul din Köln. Construcția acestei catedrale, pe locul uneia mai vechi, s-a realizat
Magii de la răsărit () [Corola-website/Science/328072_a_329401]
-
este o specie de păianjeni din familia Pholcidae. Lungimea maximă a femelelor ajunge până la 2,25 mm, masculii - 1,5 mm. Este cea mai mică specie europeană de pholcide. Forma prosomei variază în funcție de sex, la femele fiind ovală, la masculi - rotundă. Culoare corpul galben-maro, masculii au trei pete negricioase pe partea dorsală a
Spermophora senoculata () [Corola-website/Science/328088_a_329417]
-
negricioase pe partea dorsală a opistosomei. Coconii sunt relativi mari, ouăle sunt galben-gri sau bej. Locuiește la marginea pădurilor, dar a fost depistată și în depozitele de guano din peșteri. "" are o distribuție holarctică, se întâlnește în Europa de unde a ajuns în America de Nord și America de Sud (Uruguay, Argentina). În România a fost identificată pentru prima dată în 2012, pe grindul Letea.
Spermophora senoculata () [Corola-website/Science/328088_a_329417]
-
normandă de la St Evroul-en-Ouche, pe care contele Roger o expropriase, însă, la vremea respectivă, îi acordase o seamă de daruri. Părinții au plătit 30 de mărci pentru acceptarea lui Orderic. Tânărul nu cunoștea niciun cuvânt în limba franceză atunci când a ajuns în Normandia; cartea sa, deși scrisă mulți ani mai târziu, demonstrează că Orderic nu și-a pierdut niciodată modul de a gândi în engleză și nici atațamentul față de țara sa origine. Superiorii săi monastici l-au rebotezat pe Orderic cu
Orderic Vitalis () [Corola-website/Science/328100_a_329429]
-
ultima parte din "Gesta Guillemi". Pentru perioada de după 1071, el începe să devină o autoritate independentă. 3. În cărțile VII-XIII, chestiunile ecleziastice devin marginale. În această secțiune, după schițarea istoriei Franței sub Carolingieini și primii membrii ai dinastiei Capețienilor, Orderic ajunge cu nararea evenimentelor până în vremurile sale, începând de la anul 1082. El oferă numeroase informații referitoare la Imperiul romano-german, papalitate, normanzii din Sicilia și Apulia, prima cruciadă (pentru care apelează la cronicile lui Foucher de Chartres și Baudri de Bourgueil). Însă
Orderic Vitalis () [Corola-website/Science/328100_a_329429]
-
Brandenburg, dacă acesta ar fi acceptat și el să renunțe la ambiția de a deveni Mare Maestru al Ordinului în favoarea regelui Sigismund I Augustus, o soluție care ar fi fost mult mai profitabilă Poloniei decât soluția la care s-a ajuns în 1525, cînd Ordinul a fost secularizat iar Albert a de Brandenburg a devenit primul conducător de confesiune luterană al unui nou stat (Ducatul Prusiei). În 1513 Jan Łaski a fost trimis la Conciliul de la Lateran, convocat de către papa Iulius
Jan Łaski (1456–1531) () [Corola-website/Science/328092_a_329421]
-
cruciații germani ai Ordinului Teutonic în apropierea unui mai vechi oraș al slavilor. În 1223 orașul a primit privilegiile prevăzute de legea Kulm, alături de alte câteva așezări germane de pe teritoriul controlat de Ordinul monastic al teutonilor. În scurt timp au ajuns aici noi coloniști precum și călugări franciscani și dominicani. În secolul al XV-lea, pe măsură ce deveneau tot mai dezamăgiți de politica Ordinului Teuton, cetățenii statului monastic înființat de acesta s-au organizat într-o Confederație Prusacă și au proclamat secesiunea cu ajutorul
Tumultul din Toruń () [Corola-website/Science/328083_a_329412]
-
pot substanțializa, reproducând viețuitoarele de la care provin, atunci când întâlnesc condiții propice." Acțiunea se petrece într-un viitor în care omenirea a colonizat sistemul solar, dar acesta încă nu a devenit un loc sigur (de exemplu, doar jumătate dintre cei care ajung pe Pluto reușesc să scape cu viață). Navele pământene au trecut și dincolo de limitele sale, ajungând de exemplu la steaua Sirius din constelația Câinele Mare, aflată la 8,6 ani-lumină, unde au amplasat și o stație spațială. Imaginile din spațiu
Șarpele blând al infinitului () [Corola-website/Science/328074_a_329403]
-
viitor în care omenirea a colonizat sistemul solar, dar acesta încă nu a devenit un loc sigur (de exemplu, doar jumătate dintre cei care ajung pe Pluto reușesc să scape cu viață). Navele pământene au trecut și dincolo de limitele sale, ajungând de exemplu la steaua Sirius din constelația Câinele Mare, aflată la 8,6 ani-lumină, unde au amplasat și o stație spațială. Imaginile din spațiu sunt înregistrate cu ajutorul teleholografiei, iar societatea omenească a ajuns să folosească roboții ca ajutor în munca
Șarpele blând al infinitului () [Corola-website/Science/328074_a_329403]
-
pământene au trecut și dincolo de limitele sale, ajungând de exemplu la steaua Sirius din constelația Câinele Mare, aflată la 8,6 ani-lumină, unde au amplasat și o stație spațială. Imaginile din spațiu sunt înregistrate cu ajutorul teleholografiei, iar societatea omenească a ajuns să folosească roboții ca ajutor în munca științifică sau în gospodărie. În ceea ce privește evoluția omenirii, dezvoltarea noeticii a permis apariția "integralilor", oameni care sunt antrenați pentru a-și folosi un procent mai mare din creier decât restul populației. România se află
Șarpele blând al infinitului () [Corola-website/Science/328074_a_329403]
-
Sirius și care este testat pe un cosmodrom amplasat în România. În timpul unui zbor cosmic, biologul Emil Faur asistă la un fenomen care afectează plantele și animalele transportate de nava spațială, omorând mare parte dintre ele. Chiar și el trece ajunge într-o stare critică, în care are viziunea "Văii de cleștar" de pe a doua planetă a lui Sirius. La întoarcerea pe Pământ, partenerul său de zbor neagă întregul eveniment, iar Faur cade în dizgrația cercurilor științifice. El se retrage în
Șarpele blând al infinitului () [Corola-website/Science/328074_a_329403]
-
lui Sirius, iar "Valea de cleștar" a lui Faur se dovedește a fi reală. În același timp, la reactorul nuclear de la Câmpeni, fizicianul integral Mihai Vlad descoperă un fenomen straniu, pe care îl botează "efectul 409". Supus acestui fenomen, Vlad ajunge să aleagă din bioundele înconjurătoare pe cea mai puternică, "văzând" evenimente și locuri care se află la distanțe mari de el. Legătura între "efectul 409" și cele trăite de Faur cu 30 de ani în urmă este făcută de savantul
Șarpele blând al infinitului () [Corola-website/Science/328074_a_329403]
-
susțină mărturia, pentru a nu deveni ridicol. Tot el încearcă să îi aranjeze fetei sale o căsătorie confortabilă, de conveniență, fără a încerca să vadă în ea femeia independentă în care s-a transformat, cu visurile și ambițiile propri. Expediția ajunge pe stația Endymion, unde studiază rezultatele "efectului 409", amplificate la cote care le depășesc cu mult pe cele din reactorul de la Câmpeni. O serie de plante și de animale suferă mutații oribile, până când Andronic se hotărăște să pătrundă în canalul
Șarpele blând al infinitului () [Corola-website/Science/328074_a_329403]
-
de pericol. Andronic găsește calea de comunicare cu inteligența străină și reușește să proiecteze cu ajutorul bioundelor un alter-ego în "Valea de cleștar". Tânăr și neexperimentat, Valer nu înțelege că aceea e doar o proiecție și crede că Andronic chiar a ajuns pe planetă, unde este atacat de lianele indigene. Dornic să îl salveze, Valer se aruncă în canalul de biounde, fără a fi conștient că astfel își pune viața în pericol. El se întâlnește cu Andronic cel real, care îl lămurește
Șarpele blând al infinitului () [Corola-website/Science/328074_a_329403]
-
Varșovia sau în Vilnius erau adesea rescrise cu inter-titluri în limba germană și prezentate la Berlin. În acest fel o tânără actriță numită Pola Negri (născută Barbara Apolonia Chałupiec) a devenit faimoasă în Germania și în cele din urmă a ajuns una dintre cele mai mari vedete europene ale filmului mut. Printre absolvenții de renume mondial ai Școlii de Film de la Łódź se numără reprezentanți de seamă ai cinematografiei mondiale cum ar fi Roman Polanski ("Nóz w wodzie" (1962), "Copilul lui
Cinematografia poloneză () [Corola-website/Science/328095_a_329424]
-
(n. cca. 985 - d. 1 octombrie 1018) a fost unul dintre primii aventurieri normanzi ajunși în sudul Italiei. Osmond era unul dintre fiii seniorului normand de Carreaux, a cărui reședință se afla în apropiere de Avesnes-en-Bray, în regiunea Rouen. Carreaux a dat familiei și numele alternativ de "de Quarrel". În 1016, Osmond a luat parte
Osmond Drengot () [Corola-website/Science/328109_a_329438]
-
Imperiului german. Înainte de a părăsi Normandia, Osmond a adunat o trupă de circa 250 de războinici: aventurieri, proscriși, fii mai tineri de nobili (lipsiți de vreun viitor în Franța), alături de patri dintre frații săi, anume Asclettin, Gilbert, Rudolf și Rainulf. Ajunși în Italia, el și ceilalți membri ai grupului s-au alăturat lui Melus din Bari și principelui Guaimar al III-lea de Salerno, longobarzi răsculați împotriva bizantinilor. În 1018, Osmond și Gilbert au murit în cadrul confruntării de la Cannae, care a
Osmond Drengot () [Corola-website/Science/328109_a_329438]
-
moaștele Sfântului Arhanghel Mihail, la Monte Sant'Angelo sul Gargano, localizate în Catepanatul de Italia, stăpânit de bizantini. Ei au adus cu ei o trupă de 250 de războinici, formată din alți exilați, deposedați de pământuri. În 1017, ei au ajuns în Italia de sud, care se afla la acea vreme într-o stare de anarhie. Odată stabilit un cap de pod la Muntele Gargano din Apulia, ei și-au unit forțele cu cele ale longobardului Melus din Bari, care se
Rainulf Drengot () [Corola-website/Science/328115_a_329444]
-
Apulia către Campania, unde, potrivit cronicarului Amato de Montecassino, deși înconjurat de inamici, a putut să profite de disensiunile existente între seniorii longobarzi din regiune. Ei au început să protejeze, contra cost, cetele de pelerini care frecventau regiunea pentru a ajunge la relicvele Sfântului Mihail. De asemenea, Rainulf a servit principelui Pandulf al IV-lea de Capua. "Sub protecția sa", relatează Amato de Montecassino, "ei au pornit să prade locurile din vecinptate și să îi hărțuiască pe dușmani. Dat, dat fiind
Rainulf Drengot () [Corola-website/Science/328115_a_329444]
-
dorit ca vreunul dintre longobarzi să obțină o victorie decisivă, dacă aceasta ar fi fost spre dezavantajul lor. Iar acum, sprijinind când pe unul, când pe altul, ei împiedicau ca vreunul dintre longobarzi să fie complet zdrobit." Noile întăriri normande ajunse în zonă, precum și neînțelegerile dintre localnici au făcut ca poziția lui Rainulf să să se întârească în sudul Italiei. Limba și obiceiurile normanzilor s-au întărit conducând la ceva asemănător unei națiuni distincte, după cum notează Amato de Montecassino. În cele
Rainulf Drengot () [Corola-website/Science/328115_a_329444]
-
Deși nu se păstrează mărturii scrise, pictura bisericii din Sărata a fost realizată de zugravii din prima generație a familiei Grecu din Săsăuș. Pictura nu a fost restaurată timp de 200 de ani. Timpul și-a pus amprenta asupra ei, ajungându-se a nu se mai deosebi aproape nimic din ea. Restaurarea picturii a început în anul 2000, a durat trei ani, lucrările fiind executate de către echipa doamnei Ioana Muntean Zărnescu, pictor-restaurator. Pe lângă restaurarea picturii, în acest timp au mai fost
Biserica Nașterea Domnului din Sărata () [Corola-website/Science/328117_a_329446]
-
sau 1091 la Piperna (în apropiere de Terracina), fiind înmormântat la mănăstirea pe care o sprijinise atât de mult, Montecassino, lăsând în urma sa un fiu, Richard, care i-a succedat la conducerea Capuei. Ceilalți doi fii, Robert și Iordan, vor ajunge și ei, pe rând, pe tronul din Capua.
Iordan I de Capua () [Corola-website/Science/328127_a_329456]
-
avea să facă parte din sfera de influență sovietică a Europei de Est. După decesul lui Stalin în 1953, în Europa Răsăriteană relațiile politice s-au îmbunătățit iar acest fapt le-a permis comuniștilor polonezi ai lui Władysław Gomułka au ajuns la putere. La mijlocul anilor 1960, în Polonia începeau să se simtă tot mai mult dificultățile economice dar și cele politice. În decembrie 1970, creșterea preturilor au dus la o serie de proteste. Guvernul a introdus un program economic care a
Istoria Poloniei (1945–1989) () [Corola-website/Science/328096_a_329425]
-
către teritoriile nordice și vestice aflate la vest de linia Oder-Neisse, pe care sovieticii le-au dat în folosință Poloniei de la Germania după Acordul de la Postdam. Stabilirea populației din părțile centrale ale Poloniei a dus la creșterea numărului de polonezi ajungând până la cinci milioane în 1950, pe care guvernul a considerat-o ca fiind Teritoriile recuperate. Fosta populația de 10 milioane de germani a fugit sau a fost expulzată în Germania postbelică în 1950. Odată cu expulzarea ucrainienilor din Polonia în Uniunea
Istoria Poloniei (1945–1989) () [Corola-website/Science/328096_a_329425]
-
Sovietice. Doar două partide li s-a permis să activeze legal, unul al țăranilor (Partidul Popular Unit) și altul al intelectualilor numit Partidul Democratic. A urmat apoi o perioadă de sovietizare și Stalinism. Consecințele rupturii Iugoslaviei de Uniunea Sovietică au ajuns și la Varșovia în 1948. La fel ca în celelalte țări ale Blocului Răsăritean, în Polonia exista o epurare politică sovietică a comuniștilor, acuzați de manifestări „naționaliste” sau „deviaționiste”. Noul guvern a fost condus de comuniștii polonezi care în timpul războiului
Istoria Poloniei (1945–1989) () [Corola-website/Science/328096_a_329425]