21,884 matches
-
legați printr-un tratat de alianță și prin interese vitale în apărarea granițelor de est, a atârnit îngrijorarea opiniei publice românești. Această manieră de „rezolvare” a problemei poloneze a stăruit în mintea cercurilor politice conducătoare, supuse la noi presiuni și amenințări în primăvara și vara anului 1940, și le-a determinat, împreună cu alți factori, să adopte o anumită poziție față de notele ultimative de la sfârșitul lunii iunie. Nu există istoric - și nu numai istoric - care să nu cunoască și recunoască eforturile și
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
existența unei chestiuni litigioase nerezolvate, aceea a Basarabiei, a cărei anexiune de către România nu a fost niciodată recunoscută de U.R.S.S., deși aceasta nu a pus niciodată chestiunea înapoierii Basarabiei pe cale militară”. Diplomația românească s-a arătat îngrijorată față de această amenințare, care conținea, în fond, varianta ocupării prin forță a Basarabiei. Alexandru Cretzianu, secretar de stat la Ministerul Afacerilor Străine, comentând declarațiile lui V. Molotov, va observa: „Așadar, Kremlinul a hotărât să ignoreze nu numai Pactul Briand-Kellogg, ci și Convenția pentru
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
de către cele două guverne de reprezentanți care să angajeze convorbiri, guvernul sovietic (denaturând conținutul discuției purtate de Gh. Davidescu, ministrul României la Moscova, cu V. Molotov) a adresat, în noaptea de 27/28 iunie, o nouă Notă ultimativă, în care amenințarea era formulată în termeni preciși: evacuarea Basarabiei și a nordului Bucovinei în decurs de patru zile, începând cu 28 iunie, orele 14, ocuparea teritoriilor respective de trupele sovietice începând cu orașele Chișinău, Cernăuți și Cetatea Albă, răspunderea guvernului român pentru
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Bulgariei, care urmăreau să folosească în propriul beneficiu „momentul istoric” pentru a-și satisface propriile pretenții față de România. La 15 iulie, Hitler îi cerea Regelui Carol al II-lea, pe un ton ultimativ, să facă concesii celor doi vecini, cu amenințarea că, dacă România nu se va integra în „noua ordine”, atunci „sfârșitul va fi, mai devreme sau mai târziu, posibil chiar în foarte scurt timp, distrugerea României”. Sub presiunea directă a Germaniei și Italiei, prin Dictatul de la Viena din 30
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Petru Groza, format la 6 martie, nu a mai abordat în documentele oficiale problema frontierei româno-sovietice, fiind considerată „rezolvată” prin art. 4 al Convenției de armistițiu. În fața manifestărilor anticomuniste, organizate de forțe politice democratice, sovieticii au trecut la o numeroase amenințări, inclusiv la adresa integrității teritoriale a României. În atmosfera deosebit de tensionată din toamna anului 1945, cu două zile înainte de demonstrația anticomunistă de la 8 noiembrie, Molotov declara în ședința Sovietului Suprem: „Moldova sovietică înglobează în egală măsură totalitatea teritoriilor locuite de moldoveni
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
la Kameneț-Podolski și de-a lungul malului celălalt al Nistrului oficine pentru organizarea ei. Iată realitatea. Și această constatare nu este o afirmare fantezistă, ci este însemnată în fiecare zi cu rănirea și asasinarea soldaților și agenților noștri. În fața acestei amenințări a stat și stă Basarabia noastră. [...] Domnilor, dacă crezul comunist poate fi prezentat, aievea, ca un ideal suprem, ca idealul ei de perfecțiune, către care trebuie să tindă întreaga omenire, dacă cultul comunist poate fi apărat aievea, ca ceva ce
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
acțiunea Internaționalei a III-a în țările care fac asemenea acorduri. Iată realitatea. În fața acestei realități trebuie să ne așezăm și să constatăm ca atât timp cât există un comunism imperialist, cât timp Internaționala a III-a nu se dezarmează, atâta vreme amenințarea rămâne întreagă. Basarabia continuă să rămână ceea ce este astăzi - fereastra deschisă prin care Internaționala a III-a își întinde arma încărcată spre inima Europei. Nu stă în mâna noastră ca să închidem această fereastră; dar stă în posibilitatea noastră să veghem
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
deține decât ceea ce era al ei și nu avea de revendicat nimic vecinilor săi. Dar în această atmosferă de muncă și creație căzu asupra ei, ca un fulger din senin, nota ultimativă a URSS din 26 iunie prin care, sub amenințarea imediatei intervenții armate, cerea evacuarea Basarabiei și Bucovine de Nord. Uniunea Sovietică cerea evacuarea Basarabiei pe motivul că această provincie s-ar fi găsit în unitate seculară cu Rusia, că ea ar fi „populată în principal cu ucraineni” și că
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
care, după ce au schimbat deplinele puteri, găsite în bună și cuvenită formă, au convenit, asupra celor ce urmează: Art. 1. Înaltele Părți Contractante se obligă să ia în comun toate măsurile care se află la dispoziția lor, pentru înlăturarea oricărei amenințări de repetare a agresiunii din partea Germaniei sau a oricărui alt stat care s-ar uni cu Germania, direct sau în oricare altă formă. Înaltele Părți Contractante declară că ele intenționează să participe în modul cel mai sincer la toate acțiunile
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
iunie 1940, a declarat că pentru a evita declanșarea războiului „se vede silit” să evacueze Basarabia și nordul Bucovinei. De fapt, România nu a cedat aceste două provincii care erau trup din trupul său, ci doar le-a evacuat sub amenințare. Fărîmițarea ulterioară a teritoriului anexat, prin punerea părților lui de Nord și Sud sub amenințarea Ucrainei, a constituit continuarea politicii staliniste de deznaționalizare forțată a provinciilor locuite de români. Toate aceste acte, ca, de altfel, și celelalte acțiuni de forță
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Basarabia și nordul Bucovinei. De fapt, România nu a cedat aceste două provincii care erau trup din trupul său, ci doar le-a evacuat sub amenințare. Fărîmițarea ulterioară a teritoriului anexat, prin punerea părților lui de Nord și Sud sub amenințarea Ucrainei, a constituit continuarea politicii staliniste de deznaționalizare forțată a provinciilor locuite de români. Toate aceste acte, ca, de altfel, și celelalte acțiuni de forță întreprinse în spațiul geografic dintre Marea Baltică și Marea Neagră, ca urmare a înțelegerilor rezultate din Pactul
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
dar nu mai mică decât cea necesară satisfacerii integrale a tuturor necesităților („raritate”), va produce societăți stratificate (inegalitare); o productivitate capabilă să asigure satisfacerea integrală a tuturor necesităților („abundență”) va genera o societate nestratificată (egalitară) (Marx, 1967; Engels, 1967). Legea amenințare/coeziune. Amenințarea externă produce o creștere a coeziunii interne a grupurilor sociale (Coser, 1955). Legea ierarhie/diferențiere a satisfacției muncii. Poziția ierarhică într-oîntreprindere este un factor determinant al variației satisfacției muncii. Spre vârful ierarhiei, satisfacția muncii crește, spre baza ierarhiei
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
mai mică decât cea necesară satisfacerii integrale a tuturor necesităților („raritate”), va produce societăți stratificate (inegalitare); o productivitate capabilă să asigure satisfacerea integrală a tuturor necesităților („abundență”) va genera o societate nestratificată (egalitară) (Marx, 1967; Engels, 1967). Legea amenințare/coeziune. Amenințarea externă produce o creștere a coeziunii interne a grupurilor sociale (Coser, 1955). Legea ierarhie/diferențiere a satisfacției muncii. Poziția ierarhică într-oîntreprindere este un factor determinant al variației satisfacției muncii. Spre vârful ierarhiei, satisfacția muncii crește, spre baza ierarhiei, ea scade
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sunt doar enunțuri cauzale. Pentru a fi complete trebuie să le asociem câte un model explicativ care să evidențieze mecanismele producerii cauzale: de ce și cum creează egalitate sau inegalitate socială nivelul de productivitate a muncii? de ce și cum apariția unei amenințări externe crește coeziunea grupurilor sociale? de ce și cum poziția ierarhică influențează nivelul de satisfacție a muncii. Prin modelul explicativ, legea cauzală se integrează într-un corp teoretic mai general. Funcțiile modelului explicativ. În procesul de constituire și verificare a ipotezelor
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
din Pacific se caracterizează printr-o distribuție curios de inegală a activităților religioase. Dacă pescuitul era acompaniat de o largă varietate de ritualuri magico-religioase, agricultura era aproape lipsită de asemenea practici. Explicația, sugerează Malinowski, provine din diferența în ceea ce privește riscul, incertitudinea, amenințarea cu care cele două activități sunt asociate. Dacă agricultura, în condițiile acelei insule, era în general neproblematică, succesul ei fiind automat asigurat, pescuitul reprezenta o activitate extrem de periculoasă și incertă. De unde și nivelul ridicat de anxietate asociat cu această din
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
funcția unui element înseamnă a specifica punctele în care consecințele acestuia afectează într-un fel sau altul sistemul luat drept cadru de referință. Căsătoria exogamă contribuie la creșterea solidarității sociale. Un ritual religios reduce anxietatea colectivă într-o situație de amenințare și incertitudine în care nu există posibilități efective de reducere a ei și de restabilire a unui echilibru psihologic necesar. Funcțiile (consecințele funcționale) ale unui element pentru sistem (mai precis pentru o anumită cerință funcțională a acestuia) pot fi de
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
funcția sa e nulă. El are însă o serie de alte funcții pozitive; în primul rând, reprezintă un instrument de reafirmare a solidarității sociale într-un moment dificil pentru colectivitate, amenințată nu numai cu înfometarea, dar și cu dezagregarea. În fața amenințării naturale, colectivitatea se afirmă solidar, gata de a acționa în mod colectiv. În al doilea rând, dansul ploii poate fi interpretat ca o modalitate de „descărcare acțională”, de afirmare a atitudinii colective active. Cheia succesului societății omenești sunt nu numai
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
parte a aplicațiilor ei, atrage atenția asupra relațiilor dintre condițiile de mediu și comportamentul sistemului, fără a face apel la dinamica interioară a acestuia. Enunțurile cauzale care au fost utilizate ca ilustrări în primele capitole sunt tocmai de acest tip: „amenințarea externă produce o creștere a coeziunii interne a sistemului”, „productivitatea muncii generează egalitate/inegalitate socială”. Relația, cauzală are deci, cel mai adesea, forma următoare: În acest sens, Marx caracteriza legile sociale ca „legi ale activității umane”. Cauzalitatea se realizează prin intermediul
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
dintre intrările și ieșirile lor. De aici și fragilitatea funciară a legilor cauzale în sociologie. Neluarea în considerare a variației interne a sistemelor sociale produce frecvent eroarea extrapolării comportamentului unor sisteme la toate celelalte sisteme sociale. Să revenim la legea amenințare/coeziune internă a sistemelor sociale. Relația dintre amenințarea exterioară și comportamentul creșterii coeziunii interioare nu este o relație simplă, directă, ci este mediată de „cerința de apărare”. În fapt, după cum se poate observa, însăși definirea condiției cauză, clasificareaeiîntr-o categorie generală
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
fragilitatea funciară a legilor cauzale în sociologie. Neluarea în considerare a variației interne a sistemelor sociale produce frecvent eroarea extrapolării comportamentului unor sisteme la toate celelalte sisteme sociale. Să revenim la legea amenințare/coeziune internă a sistemelor sociale. Relația dintre amenințarea exterioară și comportamentul creșterii coeziunii interioare nu este o relație simplă, directă, ci este mediată de „cerința de apărare”. În fapt, după cum se poate observa, însăși definirea condiției cauză, clasificareaeiîntr-o categorie generală („amenințare”), se face în raport cu efectul pe care îl
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
coeziune internă a sistemelor sociale. Relația dintre amenințarea exterioară și comportamentul creșterii coeziunii interioare nu este o relație simplă, directă, ci este mediată de „cerința de apărare”. În fapt, după cum se poate observa, însăși definirea condiției cauză, clasificareaeiîntr-o categorie generală („amenințare”), se face în raport cu efectul pe care îl are asupra sistemului: generarea unei reacții de apărare al cărei instrument funcțional este ridicarea coeziunii. Fără specificarea acestui circuit intern, relația cauzală devine fragilă. Și într-adevăr sunt cazuri în care amenințarea exterioară
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
generală („amenințare”), se face în raport cu efectul pe care îl are asupra sistemului: generarea unei reacții de apărare al cărei instrument funcțional este ridicarea coeziunii. Fără specificarea acestui circuit intern, relația cauzală devine fragilă. Și într-adevăr sunt cazuri în care amenințarea exterioară nu are ca rezultat o creștere, ci, dimpotrivă, o scădere a coeziunii interne. În fața unui cotropitor extrem de puternic, o comunitate care realizează că nu are nici o șansă de rezistență poate să nu reacționeze prin creșterea coeziunii, care i-ar
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
fărâmițare în mici comunități sătești, dispersate și ascunse în locuri mai ferite. Cunoașterea mecanismului intern al relației amenințare-comportamentul sistemului ne poate duce, în consecință, la o formulare mai adecvată a legii, care ar putea să sune în felul următor: „O amenințare externă care poate fi contracarată eficace de către sistem va produce o creștere a coeziunii acestuia; dacă amenințarea este mult prea mare, încât nu i se poate face față, ea poate genera, dimpotrivă, o reacție de dispersie, de dezagregare a respectivului
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
amenințare-comportamentul sistemului ne poate duce, în consecință, la o formulare mai adecvată a legii, care ar putea să sune în felul următor: „O amenințare externă care poate fi contracarată eficace de către sistem va produce o creștere a coeziunii acestuia; dacă amenințarea este mult prea mare, încât nu i se poate face față, ea poate genera, dimpotrivă, o reacție de dispersie, de dezagregare a respectivului sistem social în mici comunități, ca o modalitate mai adecvată în acest caz de asigurare a supraviețuirii
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
modalități prin care mediul acționează asupra cerințelor funcționale. a) Latent/manifest. Multe cerințe funcționale sunt doar latente, potențiale, eleactualizându-se, devenind manifeste doar în anumite condiții de mediu. Securitatea este potențial o cerință funcțională a oricărei colectivități. În măsura în care nu există nici o amenințare, această cerință nu se manifestă. Apariția unei amenințări actualizează cerința securității, orientând sistemul spre apărare. Sistemele sociale pot varia larg, din punctul de vedere al configurației cerințelor lor funcționale, în raport cu caracteristicile mediului. Absența întâmplătoare a unei condiții necesare bunei funcționări
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]