21,866 matches
-
Yourcenar a fost o personalitate puternică: în-crezătoare în aptitudinile ei, ambițioasă în legătură cu propria sa carieră, convinsă că era importantă, înverșunat de secretoasă și dedicată artei sale. S-a comportat în public ca și când felul indiscret în care alții și-ar fi băgat nasul în secretele ei ar fi echivalat cu o violare. Cu toate acestea, viețile și operele marilor artiști nu pot fi separate unele de altele: fiecare o întreține pe cealaltă. Viața lui Yourcenar a coexistat într-o splendidă și chinuitoare
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
Cehov. Prin urmare, Europa rămîne sub toate aspectele o realitate culturală policentrică. Aceia dintre noi care am urmat cursuri liceale sau am fost metamorfozați de gustul pentru lectură, pictură sau muzică am primit sau ne-am format, adesea fără a băga de seamă, o cultură europeană. Calderón, Shakespeare, Molière, Dante, Erasmus, Cervantes, Montaigne, Pascal, Diderot, Rousseau, Goethe, Marx, Nietzsche, Kafka, Freud, Berdiaev, Croce, Gasset, Shelley, Büchner, Hölderlin, Rimbaud, T.S. Eliot, Dickens, Tolstoi, Dostoievski, Mozart, Beethoven, Mussorgski, Mahler, Berg, alături de mulți alții
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
reface educația popoarelor. Cuvântul de ordin francmason. Importanța antisemitismului. Teroarea. Cei care servesc francmasoneria. Forța inteligentă și forța oarbă a regatelor creștine, împărtășirea puterii cu poporul. Arbitrariul liberal. Uzurparea instrucțiunii și a educației. Interpretarea legilor. Metropolitanele Aplicând principiile noastre, să băgați de seamă caracterul poporului în mijlocul căruia vă veți găsi și veți lucra; o aplicație generală, uniformă a acestor principii înainte ca noi să fi refăcut educația poporului nu poate avea succes. Dar aplicându-le cu prudență, veți vedea că nu
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
mascat legea și că pe urmă ele le-au ascuns complet în ochii guvernelor incapabile de a se recunoaște într-o legislație atât de încurcată. De aici teoria tribunalului conștiinței. Spuneți că se vor ridica înarmați împotriva noastră, dacă se bagă de seamă prea devreme despre ce este vorba. Noi însă avem pentru acest caz, în țările din Occident, o manevră atât de grozavă încât sufletele cele mai curajoase vor tremura: în acel moment metropolitanele vor fi stabilite în toate capitalele
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
când va fi necesar să le atingem, nu vor trebui enumerate, ci vom declara în bloc că principiile dreptului modern sunt recunoscute de noi. Importanța acestei reticențe consistă în a exclude din el un lucru sau altul, fără să se bage de seamă, pe când dacă le-am enumera, ar trebui să le acceptăm fără rezervă. Poporul are o dragoste deosebită și o mare stimă pentru geniile politice și la toate actele de violență răspunde prin cuvintele: Este un ticălos, un mare
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
bani. Le vom suprima chiar după al doilea atac. Nimeni nu se va atinge nepedepsit de aureola infailibilității noastre guvernamentale. Pretextul pentru a suprima o gazetă va fî că organul în chestiune tulbură spiritele fără nici un motiv. Vă rog să băgați deseamă că printre acei care ne vor ataca vor fi gazete create de noi, însă ele vor atinge numai puncte a căror schimbare o dorim. Nimic nu se va face cunoscut societății fără controlul nostru. Acest rezultat este atins chiar
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
conduce în acest sens armata noastră de ziariști, va trebui să organizăm această operă cu o grijă cu totul deosebită. Sub numele de birou central al presei, vom organiza adunări literare, în care agenții noștri vor da, fără să se bage de seamă, cuvântul de ordine și semnalele. Discutând și contrazicând inițiativa noastră întrun mod superficial, fără a intra în adâncul lucrurilor, organele noastre vor avea o polemică zadarnică cu ziarele oficiale, spre a ne da mijloacele de a ne pronunța
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
îndure totul de la noi, în locul riscului unor noi tulburări. Vom sublinia în mod deosebit greșelile istorice ale guvernelor creștine, care, în lipsă de bunuri adevărate, au tulburat timp de atâtea secole umanitatea, în urmărirea unor bunuri sociale iluzorii, fără a băga de seamă că proiectele lor nu făceau decât a înrăutăți în loc de a îmbunătăți relațiile generale ale vieții omenești. Filozofii noștri vor discuta toate defectele credințelor creștine, însă niciodată nu se vadiscuta religia noastră în adevăratul său punct de vedere, pentru că
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
conducem afacerile francmasoneriei, pentru că noi știm unde conducem, cunoaștem scopul final al oricărei acțiuni, pe când creștinii nu știu nimic, nici măcar rezultatul imediat: ei se mulțumesc de obicei cu un succes momentan de amor popriu în executarea planului lor, fără măcar să bage de seamă că acest plan nu e datorat inițiativei lor, ci le-a fost insuflat de noi. Creștinii se duc în loji din curiozitate sau din speranța de a cunoaște satisfacția publică cu ajutorul lor, unii chiar pentru a avea posibilitatea
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
care nu pot fi încuviințate în regatul nostru. Vom stabili așa de bine sistemul nostru de socoteli încât nici stăpânitorul, nici cel mai mic funcționar nu ar putea împiedica cea mai mică sumă de la rostul ei fără ca lucrul să se bage de seamă și nici s-o îndrepte spre o altă destinație decât aceea care va fi fost arătată odată pentru totdeauna în planurile noastre de acțiune. Nu se poate guvern fără un plan definitiv. Până și eroii care urmează un
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
la creșterea bugetului.” „A vizitat toată clădirea și s-a convins că e așa cum am spus noi. A văzut starea clădirii, a văzut că nu este apă, că nu este grup social, nu e nimic. A spus că se va băga branșamentul cu apă și s-a discutat că, în cazul în care nu ajung banii, se va face o fosă septică. Dar, fiindcă plafonul maxim de finanțare era de 75 000 de dolari, ne-a spus că se vor face
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
dezinhibarea violenței 6. De ce nu mai mâncați carne după ce vedeți titlurile din ziare? Terminologia jurnalistică și teamă de boala vacii nebune 7. De ce nu mai reușiți să stingeți televizorul? Reflexul de orientare și dependența televizuală 8. De ce simțiți nevoia să băgați în închisoare toți infractorii după ce ați citit un reportaj despre amenințarea teroristă? Amenințarea teroristă și nevoia de ordine 9. De ce continuăm să credem că explozia de la uzina chimică AZF din Toulouse a fost un atentat? Expunerea selectivă a informației 10
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
dezinhibarea violenței 6. De ce nu mai mâncați carne după ce vedeți titlurile din ziare? Terminologia jurnalistică și teamă de boala vacii nebune 7. De ce nu mai reușiți să stingeți televizorul? Reflexul de orientare și dependența televizuală 8. De ce simțiți nevoia să băgați în închisoare toți infractorii după ce ați citit un reportaj despre amenințarea teroristă? Amenințarea teroristă și nevoia de ordine 9. De ce continuăm să credem că explozia de la uzina chimică AZF din Toulouse, a fost un atentat? Expunerea selectivă a informației 10
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
45, nr. 3, pp. 317-328. Reeves, B., Lang, A., Kim, E.Y., Tatar, D. (1999), „The effects of screen size and message content on attention and arousal”, Media Psychology, vol. 1, nr. 1, pp. 49-67. 8. De ce simțiți nevoia să băgați în închisoare toți infractorii după ce ați citit un reportaj despre amenințarea teroristă? Amenințarea teroristă și nevoia de ordine De la atentatele din 2001 de la World Trade Center, nu trece mult timp până ce presa să evoce un atentat terorist, o amenințare cu
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
emisiune care ne place dintr-un motiv necunoscut (culoarea, sunetul?), o voce care ne vrăjește... Uneori simțim porniri compulsive: să mâncăm ceva uitându-ne la un film de groază. Dintr-odată, avem lângă noi un pachet de biscuiți și deja băgăm mâna în pungă în mod compulsiv, ca pentru a însoți frenezia imaginilor printr-o bulimie alimentară. Alte dăți nu ne putem abține să ne împărtășim entuziasmul cu prietenii, cu colegii.. și ne dăm seama că entuziasmul acesta nu ne stă
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
a și pus mâna-n păr. Dacă nu era cocoana să sară pentru mine tocmai la apropont, mă rupea, că nu-ș' ce-avea, era turbat rău de tot (s-aude zgomot). Auliu! Vine! (stinge repede țigara cu degetele și o bagă în buzunar.) (I.L. Caragiale, O noapte furtunoasă) 1.Rezumă conținutul fragmentului. (0,5p.) 2.Indică două elemente specifice oralității. (1 p.) 3. Prezintă două trăsături ale modului de expunere folosit. (1 p.) 4.Evidențiază rolul indicațiilor scenice. (1 p.) 5
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
1 punct pentru fiecare cerință corect rezolvată și 1 punct din oficiu. CAPITOLUL TEXTUL NARATIV Testul nr. 29 Rezolvă cerințele, cu privire la fragmentul de mai jos: Fiul craiului, boboc în felul său la trebi de aieste, se potrivește Spânului și se bagă în fântână, fără să-i trăsnească prin minte ce i se poate întâmpla. Și cum sta și el acolo de se răcorea, Spânul face tranc! capacul pe gura fântânii, apoi se suie deasupra lui și zice cu glas răutăcios: -Alelei
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
neajunsuri ce mai au loc, critică conducerea de partid și de stat locală în special în problema drumurilor, precum și că ar fi lipsă de organizare; critică unele articole din revista Mitropoliei Iași, afirmând că și în această revistă cultică se bagă politică și că unele dintre articole sunt scrise de anumiți istorici care n-au nimic în comun cu religia; are preocupări scriitoricești, încercând să întocmească o monografie a satului F.; comentează negativ unele probleme politice ce au loc; în unele
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
Roland Vasilievici își aduce aminte că „[...] cu mai bine de trei decenii în urmă, unul dintre foștii directori ai Direcției I, [...] a ordonat, [...] citez din memorie: «Să nu mai aud că a rămas vreun popă ortodox nerecrutat ca informator. Am băgat în ei atâția bani, i-am școlarizat, i-am pregătit, cunosc și ceva materialism dialetic și istorie, și nu fac nimic» [...]”. Cum era de așteptat, aproape toată preoțimea ortodoxă a fost trecută, cu angajament scris, în categoria informatorilor recrutați pe
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
Domnului a cules-o, a mirosit-o și "a devenit grea"; apoi ea s-a ascuns (și de aceea se postește în postul Crăciunului, pentru că ea tot fugea și se ascundea), ajungând la curțile lui Creciun. Femeia lui Creciun a băgat-o în grajdul de vite, iar Noul Născut a ieșit prin creștet, după care lumea s-a luminat. Creciun a observat că nevasta lui era murdară de sânge și o pedepsește tăindu-i mâinile. Creciuneasa merge la grajd cu mâinile
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
-i unui băiat să moară la vârsta de 17 ani, "la hora miresâi să moară-necat dân puțu de la drum". Deși gemarul încearcă să-mpiedice această prezicere, fixând lacăte și capac la puț, în clipa menită băiatul "se roagă să bage măcar degetul cel mic în puț. Și i-a dat drumu. A desfăcut capacu. Nu l-a lăsat să s-arunce-n puț... Decât degetu l-a băgat pe gura puțului ș-a fost mort de când lumea." O situație explicită în care
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
prezicere, fixând lacăte și capac la puț, în clipa menită băiatul "se roagă să bage măcar degetul cel mic în puț. Și i-a dat drumu. A desfăcut capacu. Nu l-a lăsat să s-arunce-n puț... Decât degetu l-a băgat pe gura puțului ș-a fost mort de când lumea." O situație explicită în care omul încearcă să se opună destinului nefavorabil este aceea relatată în narațiunea Ursita [Păun și Angelescu], unde o femeie naște ,,o mândrețe de băiat, să-l
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Moașa îl însoțește, o ajută să nască o dihanie urâtă. Omul a luat dihania și a schimbat-o tocmai cu copilul femeii de unde o luase pe moașă. Moașa l-a cunoscut îndată; l-a luat și l-a scăldat, a băgat un bold copilului sub unghie; acesta a început să țipe. Omul ia cu lopata jeratic, îi umple moașei poala, drept răsplată. De fapt, erau galbeni, dar nu trebuia să spună nimănui. Morala acestei narațiuni: "De atunci nu se mai lăsa
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
mărul este obiectul semnificant și atestator al legământului care se încheie, rămâne grăitor. "Scoate unul de sub suman o ploscă de rachiu, iar celălalt un măr și le pun pe masă [...] mărul se deosebește mult de alte mere. În el sunt băgați de regulă, vro doi-trei taleri [...] Și fiecare ban trebuie să fie nou. La vederea acestor obiecte, toți cei din casă se conving deplin că oaspeții aceștia sunt pețitori. Toți o știau, că mărul e semnul încredințării, iar plosca de rachiu
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
este prezent și în basmele altor popoare. Omul cu pielea de urs [Basme năzdrăvane, Frații Grimm] prezintă câteva secvențe din viața unui soldat destinat să poarte o blană de urs șapte ani de zile. El este hărăzit ca de câte ori va băga mâna în buzunar, să scoată un pumn de aur. Diavolul i-a spus soldatului: "să nu te speli, să nu-ți piepteni barba și părul, să nu-ți tai unghiile, să nu-ți faci rugăciunea. Dacă în răstimpul acesta mori
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]