22,036 matches
-
era practicată de preoții din antichitate. Din experiența îndelungată în decursul istoriei, s-au cristalizat treptat bazele științifice în care este practicată medicina de azi. Sociologia profesională indică faptul că profesia de medic trebuie să corespundă unui nivel înalt de etică morală, forma cea mai cunoscută fiind „jurământul lui Hippocrate”, uneori fiind necesară metoda trierii cazurilor, când numărul răniților sau bolnavilor este foarte mare, medicul fiind suprasolicitat, în cazul unui război, sau când își periclitează propria viață în cazul unei epidemii
Medic () [Corola-website/Science/308095_a_309424]
-
de filozoful spaniol José Ortega y Gasset „primul om care a intrat în paradisul filozofic”. În 1954 Karol Wojtyla, viitorul papă Ioan Paul al II-lea, și-a susținut teza de doctorat „O evaluare a posibilității de fundamentare a unei etici creștine plecând de la baza sistemului lui Scheler”. s-a născut la München, în Germania, pe 22 august 1874, ca fiul unui tată luteran și unei mame evreică-ortodoxă. În timpul adolescenței el s-a convertit la catolicism, probabil datorită mesajului său de
Max Scheler () [Corola-website/Science/308189_a_309518]
-
ceea ce este tangibil, real sau existent, ceea ce a dus la afirmarea independenței valorilor, eterne și imortale, față de bunuri, care sunt doar purtătoarele lor circumstanțiale (pentru aceasta Scheler a fost acuzat de platonism). Ca importanță, acestei opere îi urmează „"Formalismul în etică și etica materială a valorilor"” (1913-1916), un tratat în două volume în care încearcă să fundamenteze o etică personalistă, criticând etica doar formală a lui Kant, pe care o înlocuiește cu un studiu al valorilor ca și conținuturi specifice ale
Max Scheler () [Corola-website/Science/308189_a_309518]
-
tangibil, real sau existent, ceea ce a dus la afirmarea independenței valorilor, eterne și imortale, față de bunuri, care sunt doar purtătoarele lor circumstanțiale (pentru aceasta Scheler a fost acuzat de platonism). Ca importanță, acestei opere îi urmează „"Formalismul în etică și etica materială a valorilor"” (1913-1916), un tratat în două volume în care încearcă să fundamenteze o etică personalistă, criticând etica doar formală a lui Kant, pe care o înlocuiește cu un studiu al valorilor ca și conținuturi specifice ale eticii, care
Max Scheler () [Corola-website/Science/308189_a_309518]
-
care sunt doar purtătoarele lor circumstanțiale (pentru aceasta Scheler a fost acuzat de platonism). Ca importanță, acestei opere îi urmează „"Formalismul în etică și etica materială a valorilor"” (1913-1916), un tratat în două volume în care încearcă să fundamenteze o etică personalistă, criticând etica doar formală a lui Kant, pe care o înlocuiește cu un studiu al valorilor ca și conținuturi specifice ale eticii, care se prezintă în mod direct și inmediat persoanei, și nu conștiinței, precum susținea Husserl. Valorile, conform
Max Scheler () [Corola-website/Science/308189_a_309518]
-
purtătoarele lor circumstanțiale (pentru aceasta Scheler a fost acuzat de platonism). Ca importanță, acestei opere îi urmează „"Formalismul în etică și etica materială a valorilor"” (1913-1916), un tratat în două volume în care încearcă să fundamenteze o etică personalistă, criticând etica doar formală a lui Kant, pe care o înlocuiește cu un studiu al valorilor ca și conținuturi specifice ale eticii, care se prezintă în mod direct și inmediat persoanei, și nu conștiinței, precum susținea Husserl. Valorile, conform lui Scheler, se
Max Scheler () [Corola-website/Science/308189_a_309518]
-
și etica materială a valorilor"” (1913-1916), un tratat în două volume în care încearcă să fundamenteze o etică personalistă, criticând etica doar formală a lui Kant, pe care o înlocuiește cu un studiu al valorilor ca și conținuturi specifice ale eticii, care se prezintă în mod direct și inmediat persoanei, și nu conștiinței, precum susținea Husserl. Valorile, conform lui Scheler, se prezintă într-un mod obiectiv, „a priori”, structurate în jurul a două trăsături fundamentale și exclusive : Valorile morale nu sunt o
Max Scheler () [Corola-website/Science/308189_a_309518]
-
și număr de membri. O cronică a datelor importante din istoria ACCA și a predecesorilor săi este: ACCA oferă următoarele calificări: Calificarea ACCA este principala calificare oferită de ACCA. După promovarea a până la 14 examene profesionale, completarea unui modul despre etica profesională și obținerea unei experiențe profesionale relevante și supervizate de trei ani, o persoană poate deveni Chartered Certified Accountant. Examenele ACCA se susțin concomitent oriunde în lume, de două ori pe an, în iunie și în decembrie. Primele trei examene
Association of Chartered Certified Accountants () [Corola-website/Science/307570_a_308899]
-
de preparator (1994), asistent (1996), lector (1999), conferențiar (2004) la Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj. În 21 februarie 2014 ocupă prin concurs postul de profesor la Departamentul de Comunicare, PR și Publicitate, Universitatea Babeș-Bolyai, pentru cursurile: "Religie, Comunicare, Biopolitica în filosofia contemporană"; "Etică în publicitate"; "Structuri mitice ale limbajului publicitar" · 1996 - 2000 a parcurs studiile doctorale în "Filosofia culturii, valorilor și a istoriei", la Universitatea Babeș-Bolyai"." În data de 12 decembrie 2000 obține titlul de doctor în filosofie. Pentru teza de doctorat l-
Sandu Frunză () [Corola-website/Science/307556_a_308885]
-
Pentru teza de doctorat l-a avut coordonator științific pe prof. univ. dr. Aurel Codoban. A fost publicată în 2001 la Editură Dacia (o editură foarte cunoscută în acea vreme) cu titlul " Experiența religioasă în gîndirea lui Dumitru Stăniloae. O etică relaționala".[2] · Din 2001 este coordonator al "Seminarului de Cercetare Interdisciplinara a Religiilor și Ideologiilor", un grup de cercetare și dezbatere destinat tinerilor cercetători. Este președinte al SACRI. · 2004 - 2007 a fost pentru un mandat șeful Catedrei de Filosofie Sistematică
Sandu Frunză () [Corola-website/Science/307556_a_308885]
-
Philosophy, Religion and Ideology".[4] Din 2014 este conducător de doctorat, domeniul științe politice, la Scoala doctorala de științe politice și științele comunicării, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca.[ 5] Are contribuții semnificative pe teme de fundamentalism religios, religie și politică, filosofia postholocaust, etică relaționala, etică în comunicare, relații publice și publicitate, imaginar religios în publicitate, dezvoltare personală și responsabilitate socială. Sandu Frunză este unul dintre cei mai importanți exegeți ai operei celui mai important teolog român, Dumitru Stăniloae. Lectură să face din opera
Sandu Frunză () [Corola-website/Science/307556_a_308885]
-
and Ideology".[4] Din 2014 este conducător de doctorat, domeniul științe politice, la Scoala doctorala de științe politice și științele comunicării, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca.[ 5] Are contribuții semnificative pe teme de fundamentalism religios, religie și politică, filosofia postholocaust, etică relaționala, etică în comunicare, relații publice și publicitate, imaginar religios în publicitate, dezvoltare personală și responsabilitate socială. Sandu Frunză este unul dintre cei mai importanți exegeți ai operei celui mai important teolog român, Dumitru Stăniloae. Lectură să face din opera marelui teolog
Sandu Frunză () [Corola-website/Science/307556_a_308885]
-
publice și publicitate, imaginar religios în publicitate, dezvoltare personală și responsabilitate socială. Sandu Frunză este unul dintre cei mai importanți exegeți ai operei celui mai important teolog român, Dumitru Stăniloae. Lectură să face din opera marelui teolog ortodox fundamentul unei etici relaționale ce deschide experiență creștină spre viața cotidiană a omului postmodern. Lucrările sale "O antropologie mistica". "Introducere în gîndirea Părintelui Stăniloae" (1996) și "Experiența religioasă în gîndirea lui Dumitru Stăniloae. O etică relaționala" (2001) sînt un reper semnificativ în analiza
Sandu Frunză () [Corola-website/Science/307556_a_308885]
-
face din opera marelui teolog ortodox fundamentul unei etici relaționale ce deschide experiență creștină spre viața cotidiană a omului postmodern. Lucrările sale "O antropologie mistica". "Introducere în gîndirea Părintelui Stăniloae" (1996) și "Experiența religioasă în gîndirea lui Dumitru Stăniloae. O etică relaționala" (2001) sînt un reper semnificativ în analiza operei teologului. Importantă textelor lui Sandu Frunză este relevata de Aurel Codoban atunci cînd afirmă că ”avem în față o lectură personală a operei Părintelui Stăniloae, în sensul hermeneutic, în care lectură
Sandu Frunză () [Corola-website/Science/307556_a_308885]
-
situează, astfel, în linia unor gînditori precum Hans Jonas, Emil L. Fackenheim, Emmanuel Levinas, Richard L. Rubenstein, Ignaz Maybaum, Arthur A. Cohen sau Giorgio Agamben. Utilizînd că premiza analiza etică a indiferentei, volumul "Dumnezeu și Holocaustul la Elie Wiesel. O etică a responsabilității" se constituie că o lucrare de neocolit pentru oricine este interesat de acest domeniu. Despre acest demers Michael S. Jones arată că este vorba despre „a philosophical exploration of Wiesel’s experiences and the impact that they hâd
Sandu Frunză () [Corola-website/Science/307556_a_308885]
-
cercetare. Studiile și volumele publicate în ultimii ani stau mărturie în acest sens. Mi se pare sugestiva în acest sens recenzia lui Mihnea Stoica în care afirma că ” Printre lucrările care contribuie la redarea locului binemeritat în dezbaterea publică a eticii că disciplină filosofica și practica relaționala se numără și cartea "Publicitatea și administrația publică sub presiunea eticii", publicată de Sandu Frunză. Printre domeniile de interes ale autorului, reflectate în numeroasele volume publicate până azi, regăsim etică, fundamentalismul religios, biopolitica, imaginarul
Sandu Frunză () [Corola-website/Science/307556_a_308885]
-
în acest sens recenzia lui Mihnea Stoica în care afirma că ” Printre lucrările care contribuie la redarea locului binemeritat în dezbaterea publică a eticii că disciplină filosofica și practica relaționala se numără și cartea "Publicitatea și administrația publică sub presiunea eticii", publicată de Sandu Frunză. Printre domeniile de interes ale autorului, reflectate în numeroasele volume publicate până azi, regăsim etică, fundamentalismul religios, biopolitica, imaginarul religios în publicitate, responsabilitatea socială și dezvoltarea personală”. În același timp, Antonio Sandu evidențiază o altă dimensiune
Sandu Frunză () [Corola-website/Science/307556_a_308885]
-
în dezbaterea publică a eticii că disciplină filosofica și practica relaționala se numără și cartea "Publicitatea și administrația publică sub presiunea eticii", publicată de Sandu Frunză. Printre domeniile de interes ale autorului, reflectate în numeroasele volume publicate până azi, regăsim etică, fundamentalismul religios, biopolitica, imaginarul religios în publicitate, responsabilitatea socială și dezvoltarea personală”. În același timp, Antonio Sandu evidențiază o altă dimensiune a operei lui Sandu Frunză: ”Reffering to the book „Symbolic communication and seduction”, published at Tritonic Publishing House by
Sandu Frunză () [Corola-website/Science/307556_a_308885]
-
rituals of constructing reality, is placed în the empire of semiotics”. 1. Sandu Frunză, "Fundamentalismul religios și noul conflict al ideologiilor", ediția a doua revăzuta și adăugita, (Cluj: Școală Ardeleana, 2015). 2. Sandu Frunză, "Etică și administrația publică sub presiunea eticii" (Iași: Lumen, 2015); Sandu Frunză, "Advertising and Administration Under the Pressure of Ethics", (Leș Arcs: SUERS, 2014). 3. Sandu Frunză, "Advertising constructs reality. Religion and advertising în the consumer society", (București: Tritonic, 2014). 4. Sandu Frunză, "Comunicare simbolică și seducție
Sandu Frunză () [Corola-website/Science/307556_a_308885]
-
Presă Universitară Clujeana, 2013). 6. Sandu Frunză, "Ethical Communication and Social Responsibility", Saarbruchen, Germany: Lap Lambert Academic Publishing, 2013; Sandu Frunză, "Comunicare etică și responsabilitate socială", Ed. Tritonic, București, 2011. 7. Sandu Frunză, "Dumnezeu și Holocaustul la Elie Wiesel. O etică a responsabilității", Ed. Contemporanul, București, 2010. Filosofie și iudaism, Ed. Limes, Cluj, 2006. 8. Sandu Frunză, Fundamentalismul religios și noul conflict al ideologiilor, Ed. Limes, Cluj, 2003. 9. Sandu Frunză, Experiența religioasă în gîndirea lui Dumitru Stăniloae. O etică relaționala
Sandu Frunză () [Corola-website/Science/307556_a_308885]
-
O etică a responsabilității", Ed. Contemporanul, București, 2010. Filosofie și iudaism, Ed. Limes, Cluj, 2006. 8. Sandu Frunză, Fundamentalismul religios și noul conflict al ideologiilor, Ed. Limes, Cluj, 2003. 9. Sandu Frunză, Experiența religioasă în gîndirea lui Dumitru Stăniloae. O etică relaționala, Ed. Dacia, Cluj, 2001. 10. Sandu Frunză, Iubirea și Transcendență. O introducere la problema spațiului median al experienței religioase în Iudaism și Creștinismul Răsăritean, Ed. Dacia, Cluj, 1999. 11. Sandu Frunză, O antropologie mistica. Introducere în gîndirea Părintelui Stăniloae
Sandu Frunză () [Corola-website/Science/307556_a_308885]
-
Crisis of Religion and the Dialectic of the Sacred”, "Revista de cercetare și intervenție socială", vol. 35 (2011): 180-193. [1] <nowiki>http://fspac.ubbcluj.ro/comunicare/despre-noi/corp-profesoral/</nowiki> [2] Sandu Frunză, "Experiența religioasă în gîndirea lui Dumitru Stăniloae. O etică relaționala", (Cluj: Ed. Dacia, 2001). [3] <nowiki>https://ruucib.wordpress.com/about/</nowiki> [4] Sandu Frunză, "Ethical Reconstruction of Public Space through Rethinking of the Relationship among Philosophy, Religion and Ideology", (Cluj: Presă Universitară Clujeana, 2013). [5] <nowiki>http://polito
Sandu Frunză () [Corola-website/Science/307556_a_308885]
-
standard și nu prin cădere lungă. Judecătorii francezi au propus folosirea unui pluton de execuție pentru condamnații militari, potrivit cutumei sentințelor pronunțate de curțile marțiale, dar Biddle și judecătorii sovietici s-au opus. Aceștia au susținut că ofițerii își violaseră etica militară și nu erau demni de moartea, considerată demnă, în fața plutonului de execuție. Prizonierii condamnați la închisoare au fost transferați în 1947 la închisoarea Spandau (Berlin). Definiția a ceea ce constituie crimă de război este stipulată în "Principiile Nürnberg", document creat
Procesele de la Nürnberg () [Corola-website/Science/307581_a_308910]
-
anul 156 d.C., sub conducerea lui Montanus, fost preot frigian convertit la creștinism, care susținea că abia în acea perioadă istorică a început „Epoca Paracletului”, activitatea propriu-zisă a „Spiritului Sfânt” în biserică. Această activitate consta în a redresa disciplina și etica bisericii. În acest scop, fiecare creștin trebuia să exercite harismele sale și să părăsească orice preocupare terestră inutilă, practicând zilnic ascetismul, abstinența, postul, mărturisirea păcatelor. ul propunea adepților săi martiriul, ca semn al sfârșitului, cerea separarea bisericii de lume, încuraja
Montanism () [Corola-website/Science/307660_a_308989]
-
trei părți: cea canonică, ce expune regulile adevărului; fizica (din grecescul „physis”, «natură»), care propune o explicație filosofică a naturii; și morala, care tratează despre condițiile vieții fericite. Ordinea acestor trei părți este importantă deoarece ea corespunde sistemului lui Epicur. Etica este în fapt scopul filosofiei, care are ca fundament fizica: ea oferă, grație canonicii, cunoașterea naturii, care îi va permite înțeleptului să fie fericit. Canonica Criteriile adevărului sunt senzațiile, căci ele ne pun în contact cu lucrurile exterioare. Corpurile emit
Epicureism () [Corola-website/Science/307728_a_309057]