22,190 matches
-
se încredința că latinirea, sau franțuzirea, sau talienirea României vrednicește truzile ce am putea întrebuința în cercetări și lucruri mai serioase"1. Și aiurea: "Moldova e țară rece, unde entuziasmul, fie politic, fie literar, nu prinde în clipeală; nici teoriile italiene și romantice a vestitului revoluționar ăEliadeî, nici sistemele ardelene nu au prins rădăcină"2, ceea ce e foarte adevărat, numai cât din tonul frazei lui Russo pare că pricina ar fi o "răceală" inerentă sufletului moldovenesc. Noi credem că acea răceală
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
declară "moderat". Mai târziu, după introducerea constituției liberale, moderantismul acesta va fi reacționarism: acum constituția liberală nu mai e de câștigat, e câștigată. Nu e "ruginit", apreciază toate bunurile lumii civilizate, se-mbracă nemțește, gustă teatrul și opera franceză și italiană, citește pe Victor Hugo, călătorește pe la stațiunile balneare din Europa, e duelgiu, e, în sfârșit, "european". Dar e împotriva "civilizației" pentru masa cea mare a poporului român. Unui țăran care îl întreabă dacă n-ar fi bine să-și dea
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
de la 1840, cu al său Paralelism 1, ajunge unul dintre cei mai aprigi și mai primejdioși propagandiști ai reformării limbii, încît persoana lui devine ținta atacurilor unui Russo, Alecsandri, Eminescu etc. 1 E vorba de Paralelism între dialectul român și italian ("Curierul de ambe sexe", IV, 1840-1842), în care e concentrată tendința spre purismul limbii a lui Eliade. Iar în literatură, importanța prea mare ce o dă Eliade traducătorilor din limbile străine (lucru de care, cum am văzut, nu s-a
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
și sinteze critice (Literatura și viața, Literatură și public, Teatrul și literatura, Poezia lui Corneliu Moldovanu, Un miniaturist - despre Ion Pillat, Exotismul d-lui Liviu Rebreanu, Dl Sadoveanu romancier, Alecsandri și modelele sale, St. O. Iosif), Al. Marcu recomandă scriitori italieni recenți, din care și traduce, D. Caracostea urmărește motivul eminescian „Miron și frumoasa fără corp”, Barbu Solacolu analizează raporturile dintre literatură și societate și îl prezintă pe „reformatorul social Saint-Simon”, Gh. Cardaș examinează studierea literaturii în universitate și cărți mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
literară și o suită de interviuri care vor intra în Mărturia unei generații), N.N. Matheescu (Instinctul artistic, Conceptul estetic al lui Auguste Comte, Considerațiuni asupra catharsisului aristotelic, Despre mituri, De la Platon la Durkheim), Ramiro Ortiz (studii referitoare la capodoperele literaturii italiene), Camil Petrescu (Tehnica teatrală, Arta cinematografului, Revistele provinciale, Jean Cocteau are oroare de școlile literare, Un june critic bătrân - despre Pompiliu Constantinescu), Ion Pillat. Recenzii, articole, comentarii, însemnări, eseuri mai dau Al. Marcu, Anton Holban, Horia Bottea („portrete străine” și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
cronica filmului, iar celălalt publică poezii, câteva „cronici germane”, dări de seamă, reportaje și, din 1941, își asumă dialogul cu începătorii („Corespondența noastră” și „Cântece noi”). Echipei i se alătură la sfârșitul anului 1940 Traian Chelariu, care contribuie cu „note italiene și germane”, apoi cu „note românești” semnate V. Jeleru, după plecarea lui Mihai Niculescu la Paris, în 1943, devenind cronicar literar și redactor responsabil până în 1944. Ceva mai înainte apăruse aici și Mircea Streinul, care furnizează recenzii la cărți germane
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
înainte apăruse aici și Mircea Streinul, care furnizează recenzii la cărți germane, note, versuri, reportaje, nuvele și fragmente de roman. Ion Frunzetti e redactor în 1940, intrând în sumar cu articole de estetică, istorie a artei, cronici și eseuri, „note italiene”, sub care figurează pseudonimul Socrates, mai rar cu versuri. Au mai făcut cronică teatrală I. Constantinescu, Cicerone Theodorescu, I. Mincu-Lehliu, Adriana Nicoară și Al. Drăghici, cronică plastică Ion Zurăscu, Lucia Dem. Bălăcescu, Olga Greceanu ș.a., „Cronica ideilor” fiind susținută în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
al VII-lea. Limba română s-a dezvoltat pe o bază teritorială largă, ce cuprindea întregul spațiu carpatodanubiano-pontic, unde romanitatea asimilase fondul etnic autohton traco-geto-dacic. Autorii daco-romani au scris mai ales în latină, fapt similar și în istoria literaturilor franceză, italiană și chiar cea germană. Se explică astfel și existența unor scrieri în limba greacă pentru că mecanismul se repetă și mai târziu în evul mediu când s-a scris mult în limba slavonă dar și în alte limbi. h. Mănăstirile au
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Articolul-program, semnat de Dimitrie Nistor, mărturisește intenții gazetărești specifice naționalismului interbelic. Sub aspect literar, publicația pornește la drum elogiind scriitori americani de origine română, între care Peter Neagoe, sau publicând interviuri cu personalități precum Silvio Guarnieri, directorul Institutului de Cultură Italiană de la Timișoara, pe tema relațiilor culturale româno-italiene (Difuzarea culturii italiene în România). În paralel, sub pseudonimul Spectator, ziarul are o substanțială secțiune de cronică dramatică, unde sunt urmărite spectacolele de la Teatrul Național din Cluj-Timișoara, cum este numit Naționalul clujean în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289361_a_290690]
-
interbelic. Sub aspect literar, publicația pornește la drum elogiind scriitori americani de origine română, între care Peter Neagoe, sau publicând interviuri cu personalități precum Silvio Guarnieri, directorul Institutului de Cultură Italiană de la Timișoara, pe tema relațiilor culturale româno-italiene (Difuzarea culturii italiene în România). În paralel, sub pseudonimul Spectator, ziarul are o substanțială secțiune de cronică dramatică, unde sunt urmărite spectacolele de la Teatrul Național din Cluj-Timișoara, cum este numit Naționalul clujean în vremea refugiului. Împlinirea a douăzeci și cinci de ani de activitate a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289361_a_290690]
-
fermentului intelectual marxist. Unul dintre principalii continuatori și dezvoltatori ai gândirii lui Marx a fost Antonio Gramsci. Întemnițat în cea mai mare parte a vieții sale intelectuale active, opera lui Gramsci se datorează, paradoxal, tocmai încarcerării sale de către regimul fascist italian. Dacă ar fi reușit să se sustragă persecuțiilor declanșate de Mussolini asupra grupărilor de stânga, este foarte probabil ca acesta să fi sfârșit în gulagurile lui Stalin. Gramsci a argumentat convingător că, în cazul unui "bloc istoric" (expresia corespunde aproximativ
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
interesele legitime ale Kremlinului în vederea securizării implementării liniei sale, la nevoie prin nominalizări, eliminări și chiar lovituri de stat, nu puteau fi puse la îndoială" (Shafir: 1987, 162). De aceea atunci când, în vara anului 1956, secretarul general al Partidului Comunist Italian, Palmiro Togliatti, declara că "Experiența acumulată în construcția unei societăți socialiste în Uniunea Sovietică nu poate conține instrucții pentru rezolvarea tuturor problemelor" cu care sunt confruntate mișcările comuniste din diverse țări (Togliatti în McNeal: 1967, 88) "policentrismul" pe care acesta
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
leniniste. De fapt, fascismul lui Mussolini a demarat ca "erezie socialistă" (Muravchik: 2004) sau ca "marxism heterodox" (Gregor: 2009, 136-160), speculând situația socio-economică deosebit de grea a Italiei de după Primul Război Mondial. Ca program teoretic, fascismul a fost elaborat de către socialiștii italieni care au "trădat", la fel ca și ceilalți compatrioți europeni, spiritul universalist al marxismului și au optat pentru susținerea în conflict a națiunii din care făceau parte, în detrimentul sinergiei politice de care ar fi trebuit să dea dovadă toate socialismele
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
a cincea republici (vezi Bernard: 1990, 63; Brown în Schwab: 1981, 92-99). Cu un an înaintea conferinței mai sus amintite, desfășurată câteva luni mai târziu, la care li s-a adăugat și Partidul Comunist Spaniol (PCS), PCF împreună cu Partidul Comunist Italian (PCIt) au redactat un document prin care făceau publice, unui public mai mult ca sigur consternat, noile convingeri care le animau: sprijinul "pentru pluralitatea partidelor politice, pentru dreptul la existență și activitate a partidelor de opoziție, și pentru alternarea democratică
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
PCS, de o ruptură totală față de trecut, ci mai degrabă de o maturizare politică într-un cadru cultural, economic și politic total diferit de cel est-european (Cioabă: 1988, 181-184). Dacă ne amintim că, încă de la începutul anilor '60, liderul comunist italian Palmiro Togliatti discuta despre "policentrism", atrăgându-și inevitabile critici din partea lui Hrușciov, putem înțelege procesul finisării ideologice a eurocomunismului în sensul unei transformări evolutive mai degrabă decât ca o sincopă aflată într-un raport de discontinuitate cu trecutul propriu. Merită
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
antrena progresiv transformări majore în interiorul structurii capitaliste a societăților occidentale, în primul rând prin demantelarea monopolurilor și a hegemoniei intelectuale "burgheze" (Cioabă: 1988, 192-193). Pluralitatea politică reprezenta pandantul, cel puțin în primă fază, a unei pluralități ideologice. Este ceea ce comuniștii italieni au numit "compromis istoric" între, pe de o parte, "forțele populare de inspirație comunistă", respectiv, pe de altă parte, mișcările "socialistă, catolică" și "de altă vocație democratică", ca de exemplu cele de "femei, ecologice, de tineret, urbane, chiar mișcări cooperatiste
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
-se foarte aproape de creștin-democrații care, tradițional deja, ocupaseră prima poziție. Performanța PCIt a antrenat o încredere crescută a liderului Enrico Berlinguer în capacitatea politică a partidului pe care îl conducea și în distanțarea de Moscova, apreciată la urne de electoratul italian. Într-un interviu luat cu câteva zile înaintea numărării voturilor, "Berlinguer a spus că nu îi este frică de a experimenta soarta "nejustă" a lui Dubcek deoarece "noi suntem în altă zonă a lumii"; și, întrebat dacă NATO ar putea
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
prețul ar fi acceptat, securitatea socială nu ar fi putut dura: o demonstrează clar eșecul economic al leninismului romantic, retradus aproape simultan în termeni sociali. Problema imposibilității existenței separate a democrației sociale, economice și politice a fost analizată de către politologul italian Giovanni Sartori, care demonstrează concludent că democrația socială (societatea civilă) și cea economică (invertiții private, antreprenoriat, care să conlucreze cu statul în menținerea unui climat economic echilibrat și corect) nu pot exista în absența democrației politice, adică în absența asigurărilor
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
532, 536, 538, 540 Partidul Comunist Cehoslovac (PCC) / 70, 107, 334-335, 337-340, 343-344, 346-348, 350 Partidul Comunist din România (PCdR) / 74-77, 83, 114-115, 123, 202, 281, 302, 369-371, 604 Partidul Comunist Francez (PCF) / 296, 426-429, 433-434, 436, 438 Partidul Comunist Italian (PCIt) / 427-430, 433-434, 436 Partidul Comunist Iugoslav (PCI) / 98, 100-102, 106, 110-111, 578 Partidul Comunist Român (PCR) / 78-79, 81, 83, 85, 114-118, 121, 124, 137, 202, 221-223, 260, 262, 264-265, 269-270, 276-277, 281, 294-296, 299, 301, 303, 310-311, 313-315, 320
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
otherwise clearly indicated, these products are of ... preferențial origin*2). Versiunea franceză L'exportateur des produits couverts par le present document [autorisation douaniere no. ...*1)] declare que, sauf indication clăire du contraire, ces produits ont l'origine preferentielle ...* 2). Versiunea italiană L'esportatore delle merci contemplate nel presente documento [autorizzazione doganale n. ...*1)] dichiara che, salvo indicazione contraria, le merci sono di origine preferenziale ...* 2). Versiunea letona Eksportetajs produktiem, kuri ietverti saja dokumenta [muitas pilnvara Nr. ...*1)], deklare, ka, iznemot tur
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173656_a_174985]
-
L'exportateur des produits couverts par le present document [autorisation douaniere no. ...*1)] declare que, sauf indication clăire du contraire, ces produits ont l'origine preferentielle ...* 2). - cumulation applied with ................... (name of the country/countries) - no cumulation applied*3) Versiunea italiană L'esportatore delle merci contemplate nel presente documento [autorizzazione doganale n. ...*1)] dichiara che, salvo indicazione contraria, le merci sono di origine preferenziale ...* 2). - cumulation applied with ................... (name of the country/countries) - no cumulation applied*3) Versiunea letona Eksportetajs produktiem
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173656_a_174985]
-
prezentei convenții. 3. "Decizia de tranzit nordic" aplicată între Finlanda, Norvegia și Suedia își încetează valabilitatea la data intrării în vigoare a prezentei convenții. Articolul 24 Prezenta convenție, întocmită într-un exemplar în limbile daneză, olandeză, engleză, franceza, germană, greacă, italiană, portugheză, spaniolă, finlandeză, islandeza, norvegiană și suedeză, toate textele având aceeași valabilitate, se depune la arhivele Secretariatului General al Consiliului Comunităților Europene, care trimite o copie autentificata a acesteia fiecărei părți contractante. Apendice I*30) *30) Înlocuit prin Decizia 1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173550_a_174879]
-
domiciliat(a) în*2) ................ garantează solidar la biroul de garanție ................. până la concurență unei sume maxime de ........... în favoarea Comunității Europene care include Regatul Belgiei, Republica Cehă, Regatul Danemarcei, Republica Federală Germania, Republica Estonia, Republica Elenă, Regatul Spaniei, Republica Franceză, Irlanda, Republica Italiană, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Republica Ungară, Republica Malta, Regatul Țărilor de Jos, Republica Austria, Republica Polona, Republica Portugheză, Republica Slovenia, Republica Slovaca, Republica Finlanda, Regatul Suediei, Regatul Unit al Mării Britanii și Irlandei de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173550_a_174879]
-
la biroul de garanție din ................ pentru tot ceea ce un principal obligat este sau ar deveni debitor față de Comunitatea Europeană, care include Regatul Belgiei, Republica Cehă, Regatul Danemarcei, Republica Federală Germania, Republica Estonia, Republica Elenă, Regatul Spaniei, Republica Franceză, Irlanda, Republica Italiană, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Republica Ungară, Republica Malta, Regatul Țărilor de Jos, Republica Austria, Republica Polona, Republica Portugheză, Republica Slovenia, Republica Slovaca, Republica Finlanda, Regatul Suediei, Regatul Unit al Mării Britanii și Irlandei de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173550_a_174879]
-
până la concurență unei sume maxime de .................. ce reprezinta 100/50/30*3)% din suma de referință, față de Comunitatea Europeană, care include Regatul Belgiei, Republica Cehă, Regatul Danemarcei, Republica Federală Germania, Republica Estonia, Republica Elenă, Regatul Spaniei, Republica Franceză, Irlanda, Republica Italiană, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Republica Ungară, Republica Malta, Regatul Țărilor de Jos, Republica Austria, Republica Polona, Republica Portugheză, Republica Slovenia, Republica Slovaca, Republica Finlanda, Regatul Suediei, Regatul Unit al Mării Britanii și Irlandei de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173550_a_174879]