21,448 matches
-
de Miniștri, Cabinetul Civil-Militar pentru Administrarea Basarabiei, Bucovinei și Transnistriei, cu Nr. 462 din 21.03.1942. 855 Prin adresa Nr. 462 din 30.03.1942, Președinția Consiliului de Miniștri, Cabinetul Civil-Militar pentru Administrarea Basarabiei, Bucovinei și Transnistriei, comunica Guvernământului Provinciei Basarabia următorul răspuns: Avem onoare a vă face cunoscut că Domnul MAREȘAL ION ANTONESCU a aprobat ca cei 425 evrei să fie trecuți în Transnistria și transportați pe calea ferată până în apropiere de ghetou. De executare vă rugăm să binevoiți
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
fost identificat printre documentele cercetate. 883 Nu a fost identificat printre documentele cercetate. 884 Dumitru C. Rădulescu (1891-?), militar de carieră român. Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1914), participă la primul război mondial. Director de Cabinet la Guvernământul Provinciei Bucovina în 1942. Arestat de autoritățile comuniste la 18.06.1959, a fost acuzat de "uneltire contra ordinii sociale" și condamnat la 5 ani închisoare corecțională. A trecut prin închisorile Pitești, Craiova, Jilava și Gherla, fiind eliberat la 16.04
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Cabinetul Civil-Militar pentru Administrarea Basarabiei, Bucovinei și Transnistriei, cu Nr. 1024 din 16.06.1942. 997 Prin ordinul Nr. 882/1942 din 22.05.1942 Cabinetul civil pentru administrarea Basarabiei, Bucovinei și Transnistriei, din cadrul Președinției Consiliului de Miniștri, solicita Guvernământului Provinciei Bucovina date săptămânale cu privire la numărul evreilor evacuați, data evacuării, localitatea de destinație, itinerarul, mijloacele de evacuare și măsurile de pază ale convoaielor de evrei evacuați. AMAE, fond Problema 33, volumul 21, f. 207-208. 998 Nu se publică. AMAE, fond Problema
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
AMAE, fond Problema 33, volumul 21, f. 207-208. 1061 Vezi documentul nr. 269. 1062 Nicolae-Mina Tăutu (1919-?), militar de carieră român. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de infanterie (1940-1942). Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1942). Delegatul Guvernământului Provinciei Bucovina la deportările de evrei din 15.06.1942. Sublocotenent (din 10.05.1942). 1063 Vezi documentul nr. 238. 1064 AMR, fond 5416-Marele Stat Major, Secția I-a Organizare-Mobilizare, dosar nr. 2942, f. 48-61. Instrucțiunile au fost aprobate și emise
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de Miniștri, Cabinetul Civil-Militar pentru Administrarea Basarabiei, Bucovinei și Transnistriei, cu Nr. 8978 din 13.07.1942. 1106 AMAE, fond Problema 33, volumul 21, f. 207-208. 1107 Se referă la telegrama Nr. 394 din 03.07.1942, adresată de Guvernământul Provinciei Bucovinei Președinției Consiliului de Miniștri, Cabinetul Civil-Militar pentru Administrarea Basarabiei, Bucovinei și Transnistriei, cu privire la deportarea evreilor din Cernăuți și Dorohoi la 29.06.1942. AMAE, fond Problema 33, volumul 21, f. 211. 1108 Vezi documentele nr. 269, 275. 1109 Documentul
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de Românizare. 1136 Eroare. Se referă la Decretul-Lege Nr. 732 din 09.03.1942 pentru înființarea unui impozit excepțional de reîntregire. Monitorul Oficial, partea I, nr. 59 din 10.03.1942. 1137 La 03.08.1942 Cabinetul Militar din cadrul Guvernământului Provinciei Bucovina a oferit următorul răspuns: "România Guvernământul Provinciei Bucovina. Cabinetul Militar No. 888 Cernăuți, la 3 August 1942 La adresa Dvs. No. 209/942; Vi se face cunoscut că propunerile Dvs. se vor putea lua în cercetare abia după efectuarea și
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Nr. 732 din 09.03.1942 pentru înființarea unui impozit excepțional de reîntregire. Monitorul Oficial, partea I, nr. 59 din 10.03.1942. 1137 La 03.08.1942 Cabinetul Militar din cadrul Guvernământului Provinciei Bucovina a oferit următorul răspuns: "România Guvernământul Provinciei Bucovina. Cabinetul Militar No. 888 Cernăuți, la 3 August 1942 La adresa Dvs. No. 209/942; Vi se face cunoscut că propunerile Dvs. se vor putea lua în cercetare abia după efectuarea și închiderea lucrărilor de recensământul evreilor. D. O. ȘEFUL
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
08.1942. 1173 AMAE, fond Problema 33, volumul 21, f. 164, 167. 1174 Prin notele Nr. 462/C.B.B.T. din 30.03.1942, respectiv 30.04.1942, Cabinetul pentru Administratrea Basarabiei, Bucovinei și Transnistriei de pe lângă Președinția Consiliului de Miniștri comunica Guvernământului Provinciei Basarabia hotărârea mareșalului Ion Antonescu cu privire la deportarea în Transnistria a 425 evrei aflați în Basarabia. AMAE, fond Problema 33, volumul 21, f. 175-176. 1175 Nu a fost identificat printre documentele cercetate. 1176 Vezi documentul nr. 234. 1177 Vezi documentul nr.
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
pentru Administrarea Basarabiei, Bucovinei și Transnistriei, cu Nr. 585 din 11.09.1942. 1219 Nu a fost identificat printre documentele cercetate. 1220 Vezi nota Nr. 525 din 04.09.1942 adresată șefului Marelui Stat Major, generalul Ilie Șteflea, de către Guvernământul Provinciei Bucovina. AMR, fond 5416-Marele Stat Major, Secția I-a Organizare-Mobilizare, dosar nr. 3009, f. 54. 1221 Vezi documentul nr. 277. 1222 Nota Nr. 525 din 04.09.1942 a Guvernământulului Provinciei Bucovina a fost determinată de adresa Nr. 600.602
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
șefului Marelui Stat Major, generalul Ilie Șteflea, de către Guvernământul Provinciei Bucovina. AMR, fond 5416-Marele Stat Major, Secția I-a Organizare-Mobilizare, dosar nr. 3009, f. 54. 1221 Vezi documentul nr. 277. 1222 Nota Nr. 525 din 04.09.1942 a Guvernământulului Provinciei Bucovina a fost determinată de adresa Nr. 600.602 din 22.08.1942, prin care Comandamentul Teritorial al Corpului 4 Armată comunicase Cercului de Recrutare Cernăuți că "[...] evreii sub nici o formă nu pot presta servicii la farmacii publice [...]". AMR, fond
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de Marele Stat Major Ministerului Apărării Naționale. AMR, fond 5416-Marele Stat Major, Secția I-a Organizare-Mobilizare, dosar nr. 3009, f. 4. 1340 Nu a fost identificată printre documentele cercetate. Vezi și adresa Nr. 4853 din 19.11.1942 a Guvernământului Provinciei Basarabia către Corpul 3 Teritorial. AMR, fond 5416-Marele Stat Major, Secția I-a Organizare-Mobilizare, dosar nr. 3002, f. 107. 1341 Documentul a fost înregistrat de Președinția Consiliului de Miniștri, Cabinetul Civil-Militar pentru Administrarea Basarabiei, Bucovinei și Transnistriei, cu Nr. 2087
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
a. AMR, fond 5416-Marele Stat Major, Secția I-a Organizare-Mobilizare, dosar nr. 3009, f. 32. 1354 Generalul Corneliu Calotescu. 1355 Vezi în acest sens nota Nr. 9311 din 07.12.1942, adresată Marelui Stat Major, Secția I-a, de către Guvernământul Provinciei Bucovina. AMR, fond 5416-Marele Stat Major, Secția I-a Organizare-Mobilizare, dosar nr. 2946, f. 100. 1356 Vezi documentul nr. 277. 1357 Marele Stat Major, Secția I-a, a reiterat acest punct de vedere în nota Nr. 931.308 din 18
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de Miniștri, Cabinetul Civil-Militar pentru Administrarea Basarabiei, Bucovinei și Transnistriei, cu Nr. 502.907 din 24.12.1943. 1563 Vezi în acest sens notele nr 428.408 din 08.10.1943 adresată de Marele Stat Major, Secția I-a, Guvernământului Provinciei Bucovina, respectiv nota Nr. 9757 din 23.11.1943, adresată Marelui Stat Major, Secția I-a, de către Guvernământul Provinciei Bucovina. AMAE, fond Problema 33, volumul 25, f. 269; volumul 26, f. 489. 1564 Charles Kolb (1885-1969), comerciant și om politic
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Vezi în acest sens notele nr 428.408 din 08.10.1943 adresată de Marele Stat Major, Secția I-a, Guvernământului Provinciei Bucovina, respectiv nota Nr. 9757 din 23.11.1943, adresată Marelui Stat Major, Secția I-a, de către Guvernământul Provinciei Bucovina. AMAE, fond Problema 33, volumul 25, f. 269; volumul 26, f. 489. 1564 Charles Kolb (1885-1969), comerciant și om politic elvețian. Reprezentant al Crucii Roșii Internaționale în România (31.10.1943-30.06.1946). 1565 Ștefan A. Rădulescu (1900-?), militar
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Război (1925-1926). Comandant al Regimentului 8 Artilerie (01.03.1939-25.02.1942); șef de Stat Major al Comandamentului Etapelor de Est (25.02.1942-25.07.1943); comandant al Brigăzii 3 Artilerie (25.07-15.09.1943); împuternicit al guvernului pentru evacuarea provinciilor din estul țării (15.09.1943-23.04.1944); șef de Stat Major al Comandamentului General al Etapelor (23.04.1944-02.03.1945); comandant al Diviziei 19 Infanterie (01.04-12.05.1945); comandant al Artileriei Armatei a 1-a (13.05-26
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
și Uniunea Sovietică, pornise de la intenția băncii de a aproba acordarea de împrumuturi în valoare de 250 milioane de dolari pentru Moscova, unul dintre ele în valoare de 49,5 milioane de dolari, fiind destinat exploatării de gaze naturale din provincia Yakutsk. Ironia faptului că Washingtonul îi ajuta pe sovietici să-și pună în funcție mai multe surse de energie, în vreme ce americanii cumpărau benzina cu un preț de patru ori mai mare decît în anul precedent l-a iritat pe senatorul
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
au creat Franța națională se numără sistemele educaționale și juridice care au pătruns întreg teritoriul țării, rețeaua de drumuri și căi ferate care au facilitat comunicarea internă, și instituirea serviciului militar univeral. Rezultatul conjugat al acestor procese tranformatorii, prin care provinciile rurale ale Franței au fost colonizate național, a constat în conversia identitară și socio-demografică a țăranilor în cetățeni francezi. Același proces anevoios de evacuare a identităților și solidarităților primare (i.e., pre-naționale) și substituire a lor cu identitatea națională s-a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
paradigmei naționale, aceea de promovare a drepturilor "națiunii" române (definită în sens elitist, ulterior popular) în cadrul politicii transilvane (și imperiale), fără a fi o mișcare naționalistă, în sensul definiției lui Gellner. Unitatea politică a întregii etnii române (dispersate în numeroasele provincii istorice: Banat, Ardeal, Bucovina, Țara Românească și Moldova) nu își găsea încă loc în imaginarul și gândirea politică ale vremii. Iată observația făcută de V. Georgescu, prin care istoricul punctează caracterul strict național, nu și naționalist, al eforturilor emancipatorii depuse
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
să vorbim despre un învățământ românesc, ci mai degrabă despre învățăminte românești. Situația specială a învățământului românesc din Transilvania, aflat sub autoritatea Curții de la Viena, și mai târziu a guvernului maghiar, obligă la tratarea separată a Ardealului de celelalte două provincii istorice românești. Analiza longitudinală realizată în capitolele următoare va ține cont de particularitatea învățătântului ardelean în contextul mai amplu al învățământului românesc. Fără discuție, școala a fost și continuă să fie o instituție socială decisivă în procesul de reproducere a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
câmpului literar, cu întreaga sa economie simbolică de producție, circulație și consum de bunuri culturale livrești. Se impune a fi reliefat, în acest caz, condiția de triplă încastrare a manualului, o dată în cadrele literaturii didactice, la rândul ei formând o provincie lăuntrică și tributară structural câmpului literar înăuntrul cărui sistem operează. Al treilea și cel mai cuprinzător cerc de încastrare este trasat de însăși sistemul socio-politic românesc, cel care determină nu numai condițiile structurale de posibilitate existențială a câmpului literar, cât
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
primare din Moldavia" (Iași, 1856), și o alta cu același titlu pentru clasa a IV-a (Iași, 1857). Același A.T. Laurian a publicat, la București de această dată, primul manual de istorie unitară a românilor din toate cele trei provincii, sub titlul Elemente de Istoria Romaniloru (București, 1859). Îi urmează nume grele ale culturii române, cum ar fi cel al lui Ion Heliade Rădulescu, care a dat la lumină Prescurtare de historia românilor sau Dacia și România (București, 1861, reeditat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Maria Tereza, cu asistența lui von Felbiger, propovăduia o pedagogie a obedienței statale și a loialității dinastice. Infuzia iluministă în corpul social, realizată prin reformele educaționale începute în 1774, vizau "formarea unor cetățeni docili dar instruiți, capabili să aplice în provincie directivele economice, politice, culturale și religioase trasate de cabinetul din Viena" (Mârza, 1982-1983, p. 577). Întreaga politică educațională habsburgică este surprinsă în sentința lui Iosif al II-lea, prin care acesta exprimă cât se poate de limpede dezideratul civic al
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
din structurile cele mai rezistente ale conștiinței identitare și memoriei colective românești. Pus în fața unei situații critice, în care miza era protecția limes-urilor romane în fața perforării lor de către hoardele năvălitoare ale popoarelor migratoare, Aurelian a fost nevoit să abandoneze provincia dacică, redefinind prin această concesie teritorială Dunărea ca hotar al imperiului, mult mai ușor de apărat. Însă, chiar dacă legiunile militare au fost retrase la sud de Dunăre, "tot colonii, plugarii și alții, carii începuse economiia și lucrul cel de casă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
poporului român. Această conștiință a unității etnico-teritoriale reiese cu claritate din decizia lui Gheorghe Șincai de a scrie Hronica românilor în care sunt împletite, în jurul aceluiași liniament cronologic, fapte și evenimente ale tuturor românilor, fără ca acestea să fie defalcate pe provincii, cum stipula cutuma cronicărească. Însă primul care a înmănunchiat trecuturile până atunci separate ale românilor ardeleni, munteni și moldoveni într-o singură desfășurare istorică a fost Samuil Micu, în lucrarea sa rămasă nepublicată din 1805, Istoria și lucrurile și întâmplările
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
despre cele mai de seamă prefaceri ale acestei țări, extinzându-mi totodată povestirea și asupra regiunilor vecine cu Transilvania, adică Ungaria Răsăriteană și cea dincoace de Tisa, Țara Românească și Moldova, atât pentru că odinioară Dacia a fost alcătuită din aceste provincii, cât și deoarece și de altminteri se potrivesc într-atâta încât par a forma într-un fel o singură țară, sortită de natura însăși unui singur popor și unei singure stăpâniri, și despre care se știe că au fost locuite
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]