22,587 matches
-
includ toate persoanele sau grupurile de persoane (definite la art. 2.76.a și art. 2.76.b din SCE) indiferent, în special, de tipul zonei în care trăiesc, de nivelul lor de venit, de naționalitatea sau statutul lor de rezident. Sectorul gospodăresc include și persoanele care trăiesc permanent în colectivități instituționalizate (definite la art. 2.76. b din SCE). Firmele nu intră în acest sector. 2. Teritoriul economic corespunde definiției de la art. 2.05 din SCE, cu mențiunea că acesta
jrc3839as1998 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89001_a_89788]
-
REGULAMENTUL CONSILIULUI (CE) nr. 12/98 din 11 decembrie 1997 privind stabilirea condițiilor în care transportatorii ne-rezidenți pot presta servicii naționale de transport rutier de călători într-un stat membru CONSILIUL UNIUNII EUROPENE, având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special art.75, având în vedere propunerea Comisiei (1), având în vedere avizul Comitetului
jrc3715as1998 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88876_a_89663]
-
având în vedere avizul Comitetului Economic și Social (2), acționând conform procedurii stabilite la art. 189 c din Tratat (3), (1) întrucât Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 2454/92 din 23 iulie 1992 de stabilire a condițiilor în care transportatorii ne-rezidenți pot presta servicii naționale de transport rutier de călători într-un stat membru (4) a fost anulat de Curtea de Justiție cu sentința sa din 1 iunie 1994 (5); (2) întrucât, în conformitate cu art. 75 alin. (1) lit. (b) din Tratat
jrc3715as1998 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88876_a_89663]
-
fost anulat de Curtea de Justiție cu sentința sa din 1 iunie 1994 (5); (2) întrucât, în conformitate cu art. 75 alin. (1) lit. (b) din Tratat, instaurarea unei politici comune de transport implică, printre altele, stabilirea condițiilor în care transportatorii ne-rezidenți pot presta servicii naționale de transport într-un stat membru; (3) întrucât dispoziția respectivă presupune eliminarea tuturor restricțiilor impuse prestatorilor de astfel de servicii pe considerente ținând de naționalitatea acestora sau de faptul că sunt stabiliți într-un alt stat
jrc3715as1998 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88876_a_89663]
-
în care sunt stabiliți transportatorii și pentru a promova astfel armonizarea treptată a legislațiilor naționale: (5) întrucât definițiile diverselor servicii de transport cu autocarul și autobuzul trebuie să fie identice cu definițiile adoptate în cadrul transportului internațional; (6) întrucât transportatorii ne-rezidenți trebuie să aibă posibilitatea de a presta unele tipuri de servicii de transport cu autocarul și autobuzul, în funcție de caracteristicile specifice ale fiecărui tip de serviciu; (7) întrucât este necesară stabilirea dispozițiilor aplicabile operațiunilor de cabotaj; (8) întrucât dispozițiile Directivei 96
jrc3715as1998 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88876_a_89663]
-
3 Operațiunile de cabotaj se autorizează pentru următoarele servicii: (1) servicii regulate speciale, cu condiția să facă obiectul unui contract încheiat între organizator și transportator; (2) servicii ocazionale; (3) servicii regulate, cu condiția să fie prestate de un transportator ne-rezident în statul membru gazdă, în cursul unui serviciu regulat internațional conform Regulamentului (CEE) nr. 684/92. Transportul de cabotaj nu se poate executa independent de un astfel de serviciu internațional. Serviciile urbane și suburbane sunt excluse din sfera de aplicabilitate
jrc3715as1998 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88876_a_89663]
-
tehnice privitoare la construcția și dotarea vehiculelor, pe care vehiculele utilizate la executarea operațiunilor de cabotaj sunt obligate să le respecte, sunt normele stabilite pentru vehiculele puse în circulație în transportul internațional. 4. Statele membre aplică, în cazul transportatorilor ne-rezidenți, dispozițiile naționale menționate la alin. 1 și 2, în aceleași condiții ca și în cazul transportatorilor naționali, cu scopul de a preveni efectiv orice discriminare, manifestă sau mascată, pe considerente ținând de naționalitate sau de locul de stabilire. 5. Dacă
jrc3715as1998 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88876_a_89663]
-
termen pe care Comisia îl poate reduce la o lună în cazurile menționate la art. 9, autoritatea competentă sau organul competent din fiecare stat membru comunică la Comisie datele referitoare la operațiunile de cabotaj efectuate pe trimestrul respectiv de către transportatorii rezidenți, sub forma serviciilor regulate speciale și a serviciilor ocazionale. Comunicarea se face pe baza unui tabel întocmit după modelul adoptat de Comisie conform procedurii stabilite la art. 8. 2. O dată pe an, autoritățile competente din statul membru gazdă trimite Comisiei
jrc3715as1998 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88876_a_89663]
-
o anumită zonă geografică, cauzate sau agravate de cabotaj, fiecare stat membru are dreptul să sesizeze Comisia, în vederea adoptării unor măsuri de protecție, comunicând totodată Comisiei informațiile necesare și măsurile pe care statul membru intenționează să le ia în legătură cu transportatorii rezidenți. 2. În sensul alin. 1: - "perturbare gravă a pieței naționale a transporturilor dintr-o anumită zonă geografică" înseamnă apariția pe acea piață a problemelor specifice pieței respective, de natură să genereze un excedent îngrijorător și posibil pe termen lung, în
jrc3715as1998 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88876_a_89663]
-
deciziile luate în virtutea prezentului alineat. 4. În cazul în care Comisia decide să ia măsuri de protecție care vizează unul sau mai multe state membre, autoritățile competente din statele membre interesate trebuie să adopte măsuri cu efect echivalent asupra transportatorilor rezidenți și să informeze Comisia în consecință. Măsurile respective se aplică cel târziu începând cu data la care Comisia stabilește măsurile de protecție. 5. Fiecare stat membru poate deferi Consiliului decizia Comisiei menționată la alineatul 3, în termen de 30 de
jrc3715as1998 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88876_a_89663]
-
multe state membre, de la data primei sesizări. Limitele de valabilitate stabilite la alineatul 3, al doilea paragraf, se aplică și în cazul deciziei Consiliului. Autoritățile competente din statelor membre interesate sunt obligate să ia măsuri cu efect echivalent în legătură cu transportatorii rezidenți și trebuie să informeze Comisia în consecință. În cazul în care Consiliul nu ia o decizie în termenul stabilit la al doilea paragraf, decizia Comisiei devine definitivă. 6. În cazul în care Comisia consideră necesară prelungirea măsurilor menționate la alineatul
jrc3715as1998 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88876_a_89663]
-
respective. 3. Comitetul își elaborează propriile reguli de procedură. Articolul 11 1. Statele membre își acordă asistență reciprocă în scopul aplicării prezentului regulament. 2. Fără a aduce atingere procedurii de urmărire penală, statul membru gazdă poate impune sancțiuni transportatorilor ne-rezidenți care au încălcat prezentul regulament sau reglementările comunitare sau naționale în domeniul transporturilor pe teritoriul său, cu ocazia unei operațiuni de cabotaj. Sancțiunile sunt impuse pe bază nediscriminatorie și în conformitate cu alin. 3. 3. Sancțiunile menționate la alin. 2 pot consta
jrc3715as1998 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88876_a_89663]
-
emigrarea nu este determinată doar de venituri, ci și de neîncrederea în sistemul instituțional și în decidenți. România rămâne principalul furnizor de forță de muncă migranta la nivelul spațiului european. Datele oferite de Eurostat confirmă că, în 2010, numărul românilor rezidenți pe teritoriul Uniunii Europene era de peste 2 milioane de persoane. Estimările indică, totuși, că numărul real al românilor în UE ar fi mai mare, românii fiind comunitatea de migranți cea mai numeroasă după după cea a imigranților din Turcia”. Textul
Întâlnirile G.A.P. - Dezbatere: De ce pleacă românii în străinătate? () [Corola-website/Science/295647_a_296976]
-
de dezinhibare și încurajare a participării cetățenești într-un mediu politic relativ pasiv în comparație cu alte state ale UE). Deși se bazează în principal pe mărturii din Pată Rât, eseul are la bază câteva zeci de interviuri și întâlniri informale cu rezidenți în așezări informale, activiti pentru drepturile omului, funcționari și politicieni locali din Cluj, Ploiești, Călărași, Miercurea Ciuc și Târgu Mureș în intervalul 2011-2013, majoritatea interacțiunilor fiind realizate în cadrul proiectului SPAREX[1]. Antropologia performativă la care mă refer înțelege performance-ul într-un
Antropologie performativă. Cazul ghetoului Pata Rât (partea I) () [Corola-website/Science/295677_a_297006]
-
calificare scăzută, care au fost mutați la Pată Rât din centrul sau de la periferiile oraului unde locuiau adesea fără acte de proprietate. [caption id="attachment 790" align="aligncenter" width="400"] Pată Rât, rampă. Foto: Cătălin Berescu[/caption] Peste 40% dintre rezidenții Pată Rât au fost angrenați în acest proces de segregare ca urmare a gentrificării urbane. Alții au ajuns din proprie inițiativă sau chemați de familii ca să lucreze în rampă în condiii toxice și nelegale, peste 50% dintre locuitorii fiind antrenați
Antropologie performativă. Cazul ghetoului Pata Rât (partea I) () [Corola-website/Science/295677_a_297006]
-
zonă rezidențială a Clujului) la Pată Rât (groapă de gunoi a orașului), s-a format un ansamblu de activiști ce au colaborat într-un cadru informal, în Grupul de Lucru al Organizaiilor Civice (gLOC). Campania gLOC, din care fac parte rezidenți din Pată Rât și universitari, persoane din mediul asociativ și artiști solidari cu ei, a presupus organizarea de manifestații, realizarea de petiții și articole, propunerea unor strategii de incluziune socială și negocieri cu instituițile statului, acțiuni de advocacy, conferințe și
Antropologie performativă. Cazul ghetoului Pata Rât (partea I) () [Corola-website/Science/295677_a_297006]
-
municipiului”. În acest sens, încă din anii 1976, la conferința Habitat I din Vancouver, urbaniștii prezenți au arătat ca locuințele sociale finanțate de stat fără implicarea comunității în cauză și prin această oferind locuri de muncă la ridicarea locuințelor viitorilor rezidenți, sunt destinate eșecului. Tot astfel, construcția de locuințe sociale pe scară largă s-a dovedit deficitară pentru că trebuie ajutate comunitățile în formalizarea eforturilor anterior „ilegale” de a-și construi un areal de locuit (construcție graduală a caselor cu implicarea rezidenților
Antropologie performativă. Cazul ghetoului Pata Rât (partea II) () [Corola-website/Science/295671_a_297000]
-
rezidenți, sunt destinate eșecului. Tot astfel, construcția de locuințe sociale pe scară largă s-a dovedit deficitară pentru că trebuie ajutate comunitățile în formalizarea eforturilor anterior „ilegale” de a-și construi un areal de locuit (construcție graduală a caselor cu implicarea rezidenților, organizare colectivă în interiorul comunității pentru îmbunătățirea rețelelor de infrastructură etc.)[8]. Performance cu un manechin. „Muncă nu e un lux. E un drept!” Pentru a ilustra ideile oamenilor, surpinse prin interviurile realizate în cercetarea SPAREX și în memoriul asociației, am
Antropologie performativă. Cazul ghetoului Pata Rât (partea II) () [Corola-website/Science/295671_a_297000]
-
[gallery ids="882,883,884"]Viena, 6 septembrie 2013: Un grup de cetățeni români rezidenți ai Vienei, împreună cu susținători austrieci s-au adunat în fața ambasadei României la Viena în cadrul unui protest pașnic. În centrul atenției s-a aflat proiectul controversat de minerit cu cianură din Roșia Montană. În data de 27 august Guvernul României a
Viena împotriva mineritului cu cianură la Roşia Montană () [Corola-website/Science/295685_a_297014]
-
sovietică/ Implicarea în lupta contra Germaniei naziste/Venirea comuniștilor/Un nou început/Trădarea aliaților de război/Inlăturarea regimului dictatorial al lui Antonescu. Tu ce faceai? Români, întoarceți armele! face parte din proiectul Vârsta 4, proiect de artă comunitară desfăsurat împreună cu rezidenții căminului de persoane vărstnice Moses Rosen, al cărui obiectiv pe termen lung este schimbarea receptării bâtrâneții în societatea românească. Intreaga desfășurare a proiectului este documentată pe blogul www.varstapatru.blogspot.com administrat de Pompiliu Sterian, rezident al căminului. Coordonatori Vârsta
69 DE ANI DE LA CĂDEREA REGIMULUI FASCIST: ”23 AUGUST 1944 - PERFORMAREA ISTORIEI RECENTE” () [Corola-website/Science/295687_a_297016]
-
artă comunitară desfăsurat împreună cu rezidenții căminului de persoane vărstnice Moses Rosen, al cărui obiectiv pe termen lung este schimbarea receptării bâtrâneții în societatea românească. Intreaga desfășurare a proiectului este documentată pe blogul www.varstapatru.blogspot.com administrat de Pompiliu Sterian, rezident al căminului. Coordonatori Vârsta 4: Paul Dunca, Alice Monica Marinescu, Mihaela Michailov, Katia Pascariu, David Schwartz. Fragmente din mărturii ale rezidenților căminului Moses Rosen, martori la evenimentele din 23 august 1944 Suntem patrioate! Iudith ARDELEANU În noaptea de 23 august
69 DE ANI DE LA CĂDEREA REGIMULUI FASCIST: ”23 AUGUST 1944 - PERFORMAREA ISTORIEI RECENTE” () [Corola-website/Science/295687_a_297016]
-
în societatea românească. Intreaga desfășurare a proiectului este documentată pe blogul www.varstapatru.blogspot.com administrat de Pompiliu Sterian, rezident al căminului. Coordonatori Vârsta 4: Paul Dunca, Alice Monica Marinescu, Mihaela Michailov, Katia Pascariu, David Schwartz. Fragmente din mărturii ale rezidenților căminului Moses Rosen, martori la evenimentele din 23 august 1944 Suntem patrioate! Iudith ARDELEANU În noaptea de 23 august 1944, noi eram acasă, stăteam pe Splaiul Unirii. Noi ne culcam foarte devreme, la 8 seara, din dispozițile mamei. Și la
69 DE ANI DE LA CĂDEREA REGIMULUI FASCIST: ”23 AUGUST 1944 - PERFORMAREA ISTORIEI RECENTE” () [Corola-website/Science/295687_a_297016]
-
you can” este un proiect de artă comunitară care explorează relația subiectivă pe care o au cu timpul un grup de vîrstnici din căminul “Moses Rosen” și autoarea proiectului. Artista Dilmana Yordanova și-a petrecut ultimele 3 luni întîlnindu-se cu rezidenții căminului, a căror date de naștere sunt cuprinse între 1909 și 1935. Împreună, ei au încercat să răspundă unei întrebări de natură poetică: “Timpul prinde omul sau omul prinde timpul?”. Rezultatele explorărilor lor ating teme precum timp, memorie, arhivă personală
catch me if you can // fotografie și instalații multimedia interactive // proiect inițiat de dilmana yordanova, realizat împreună cu rezidenți ai căminului Moses rosen () [Corola-website/Science/295791_a_297120]
-
Sunt mai multe timpuri. Și fiecare timp are frumusețea și bucuria lui. Și bătrînețea este un timp al bucuriei. Chiar și numai dacă ne gîndim la faptul că mulți dintre noi n-au norocul să ajungă la bătrînețe." - Pompiliu Sterian, rezident cămin “Moses Rosen”, editor <a href="http://varstapatru.blogspot.ro/" target=" blank" rel="nofollow">varstapatru.blogspot.ro</a></div> Expoziția reprezintă doar o parte din proiectul mai amplu cu același nume, care include o serie de întîlniri individuale, discuții și
catch me if you can // fotografie și instalații multimedia interactive // proiect inițiat de dilmana yordanova, realizat împreună cu rezidenți ai căminului Moses rosen () [Corola-website/Science/295791_a_297120]
-
varstapatru.blogspot.ro</a></div> Expoziția reprezintă doar o parte din proiectul mai amplu cu același nume, care include o serie de întîlniri individuale, discuții și vizionări de filme în căminul “Moses Rosen”, precum și o expoziție de fotografie în care rezidenții vor deveni ei înșiși artiștii din spatele camerei de fotografiat. Concept artistic: Dilmana Yordanova Fotografie: Cristian Vasile Design interactiv: Cristian Iordache Sunet: Larisa Crunțeanu Cu participarea: Pompiliu Sterian, Eva Szemler Lendvay, Iudith Ardeleanu, Doroteea Weissbuch, Medi Wechsler Dinu, Emilia și Constantin
catch me if you can // fotografie și instalații multimedia interactive // proiect inițiat de dilmana yordanova, realizat împreună cu rezidenți ai căminului Moses rosen () [Corola-website/Science/295791_a_297120]