22,233 matches
-
de 54 ha este format de râul Botna, o mulțime de râulețe mici și 10 iazuri cu o suprafață de 21 ha. Prima atestare documentară a localității Căușeni datează din anul 1470. În sec. XVI această localitate este menționată ca târg, adică oraș comercial. În această perioadă orașul devine și reședință a Hanatului Crimeei. Pe la mijlocul anilor '60 ai sec. XVIII, la Căușeni se află una din reședințele mitropolitului Proilaviei, cu aportul căruia se restaurează Biserica Adormirea Maicii Domnului. În anii 1806-1812
Căușeni () [Corola-website/Science/297519_a_298848]
-
1535 turcii au ocupat 12 sate din Moldova, inclusiv și Cheșenăul Roșu, căruia i-au schimbat denumirea în Căușeni.Tot aici turcii au dezlocat și marele stat major al oștirilor hanului Crimeii. În sec. XVI această localitate este menționată ca târg, adică oraș comercial. În această perioadă orașul devine și reședință a Hanului Crimeei. În anul 1710 regele Suediei Carol al XII-lea, aflîndu-se în cetatea Bender, trimite o misiune diplomatică spre est, calea acesteia trece prin Căușeni. În 1711 călătorul
Căușeni () [Corola-website/Science/297519_a_298848]
-
fără ieșire la mare din Țările Nordice. Orașul este un important centru industrial și universitar. Orașul a fost fondat de regele Suediei, Gustav al III-lea, la 1 octombrie 1779, pe malul râului Tammerkoski, unde funcționa un vechi și renumit târg comercial. În 1783 aici s-a înființat prima fabrică de hârtie din Finlanda iar în 1820, James Finlayson, un industriaș scoțian a deschis o țesătorie, punând bazele unei industrii care va face faimă orașului pentru mai bine de un secol
Tampere () [Corola-website/Science/296681_a_298010]
-
oară după multe secole. Pacea avea să dureze circa patruzeci de ani. Renașterea, o perioadă de viguroasă revigorare a artelor și culturii, și-a avut originea în Italia datorită mai multor factori, cum ar fi marile avuții acumulate de marile târguri, patronajul familiilor dominante, ca familia Medici din Florența, și migrația care au adus în Italia texte antice după căderea Constantinopolului în mâinile turcilor otomani. Renașterea italiană și-a avut apogeul la jumătatea secolului al XVI-lea, invaziile străine aruncând regiunea
Italia () [Corola-website/Science/296633_a_297962]
-
post-moderne ale lui Ettore Sottsass, inspirate din cântecul lui Bob Dylan „Stuck Inside of Mobile with the Memphis Blues Again”. Astăzi, Milano și Torino sunt liderii naționali în design arhitectural și industrial. Orașul Milano găzduiești Fiera Milano, cel mai mare târg european de design. Milano găzduiește și evenimente majore de design și arhitectură, cum ar fi "Fuori Salone" și , și aici au activat designerii Bruno Munari, Lucio Fontana, Enrico Castellani și Piero Manzoni. Bucătăria italiană modernă s-a dezvoltat prin secole
Italia () [Corola-website/Science/296633_a_297962]
-
În anul 1871 ia ființă Banca Albina, cea mai mare bancă românească a acelor vremuri. Sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea reprezintă o etapă de dezvoltare accentuată a întregului ținut, prin trecerea localităților mari, din târguri meșteșugărești în orșe industrial agrare. Un rol important în economia județului îl au: industria de textile și de confecții, industria de pielărie și încălțăminte, industria de construcții a mijloacelor rutiere, industria materialelor de construcții (prin exploatarea zăcămintelor de marmură, argilă
Județul Sibiu () [Corola-website/Science/296668_a_297997]
-
Blejoi (la nord), Târgșoru Vechi (la vest), Bărcănești, Brazi (la sud) și Bucov (la est). Orașul a crescut începând cu secolul al XVII-lea, pe o moșie cumpărată de Mihai Viteazul de la moșnenii ce o stăpâneau, luând treptat locul vechilor târguri muntenești Târgșor, Gherghița și Bucov ca centru regional al zonei, evoluția sa fiind accelerată de industrializare în special după ce a început exploatarea masivă a zăcămintelor de petrol din zonă și în oraș au apărut mari facilități de rafinare, ceea ce i-
Ploiești () [Corola-website/Science/296693_a_298022]
-
răzoare" de vie între un anume Avruț din Ploiești și logofătul Coresi din Bărcănești. Un moment crucial a fost alegerea Ploieștiului în 1597 de către Mihai Viteazul ca bază pentru operațiuni militare și a ridicat satul de moșneni la rangul de târg domnesc. Sprijinit de domnie, Ploieștii se dezvoltă continuu pe parcursul sec. XVII (este sediu al căpitanului de Ploiești), devenind un important centru urban al țării. Ridicarea sa a provocat decăderea unui alt oraș aflat în apropiere, Târgșor, ce va deveni un
Ploiești () [Corola-website/Science/296693_a_298022]
-
serios fondul de construcții pe care ploieștenii se străduiau să-l îmbogățească. La 12 iunie 1837 a avut loc cea mai puternică inundație din istoria Ploieștiului: Dâmbu și celelalte pâraie s-au revărsat, acoperind tocmai cele mai vechi cartiere, vatra târgului. Au fost năruite sau șubrezite atunci și au dispărut curând cele mai importante locuințe care se mai menținuseră din secolul al XVIII-lea. Incendiul din 1843, cel mai mare cunoscut pe aceste locuri, a bântuit într-o altă parte, distrugând
Ploiești () [Corola-website/Science/296693_a_298022]
-
că centre meșteșugărești, locuri de schimb, centre bisericești că cele de la Sucidava și Porolissum, castrul de la Slaveni și termele de la Apulum serveau ca adăpost pentru personalitățile creștine, iar basilicile creștine sunt atestate la Recidava și Litterata, în zona Biertan, precum și târgurile de la frontiera, acestea fiind deschise pentru români și pentru hiuni de către Attila. Năvălirile duc la distrugera centrelor urbane de către huni, afectând legăturile economice și spirituale dintre Dacia carpatica și lumea română, viața urbană primind lovitură decisivă în arhitectură și în
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
curiate și, îndeosebi, începând din secolul al III-lea î.Hr., comițiile tribute. Înainte de a fi pus la vot, proiectul de lege elaborat de magistratul asistat de specialiști era publicat ("promulgatio") prin afișe, cu trei nundine (zile în care se țineau târgul) înainte de ziua votului și putea fi discutat în cadrul reuniunilor publice ("contiones"), chiar modificat. În cursul votului, de îndată ce se manifesta o majoritate favorabilă și nu exista o prevestire rea, legea intra în vigoare: era afișată în for, iar chestorii erau însărcinați
Drept roman () [Corola-website/Science/296707_a_298036]
-
În iunie 1522, Radu de la Afumați i-a învins pe otomani într-o luptă purtată la Slatina. În timpul Revoluției de la 1821, Tudor l-a întâlnit la Slatina pe Iancu Jianu, conducătorul haiducilor. La începutul secolului XX, Slatina era un mic târg de provincie așezat în imediata apropiere a râului Olt, între Dealul Grădiște și ceea ce este cunoscut astăzi ca orașul nou. Se păstrează încă numeroase clădiri din acea perioadă: Grand Hotel Regal, Școala de Fete, Catedrala Ionașcu, Cofetăria Minerva și alte
Slatina, România () [Corola-website/Science/296713_a_298042]
-
maghiară a localității: Karácsonkő: „in terra nostra Molduana ante villam Karácsonkő.”. În actul din 31 iulie 1431 prin care Alexandru cel Bun a dat Mănăstirii Bistrița două prisăci, este menționată și o "casă a lui Crăciun de la Piatra". Dreptul de târg este atestat din evul mediu, însă statutul de târg domnesc îl primește doar în anul 1453. Conform datelor strânse în Codex Bandini (sec. al XVII-lea), Piatra a fost locuită în majoritate de maghiari și de sași. Cu timpul Târgul
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
villam Karácsonkő.”. În actul din 31 iulie 1431 prin care Alexandru cel Bun a dat Mănăstirii Bistrița două prisăci, este menționată și o "casă a lui Crăciun de la Piatra". Dreptul de târg este atestat din evul mediu, însă statutul de târg domnesc îl primește doar în anul 1453. Conform datelor strânse în Codex Bandini (sec. al XVII-lea), Piatra a fost locuită în majoritate de maghiari și de sași. Cu timpul Târgul Piatra capătă o mai mare importanță, aceasta și datorită
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
târg este atestat din evul mediu, însă statutul de târg domnesc îl primește doar în anul 1453. Conform datelor strânse în Codex Bandini (sec. al XVII-lea), Piatra a fost locuită în majoritate de maghiari și de sași. Cu timpul Târgul Piatra capătă o mai mare importanță, aceasta și datorită constituirii aici (estimată a fi între 1468-1475) a unei Curți Domnești (menționată ulterior în mai multe rânduri - 1552, 1570, 1594), de către Ștefan cel Mare. Aceasta a exercitat o puternică influență atât
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
că în anul 1646 încă mai erau vizibile ruinele vechii biserici catolice medievale. În perioada Renașterii și Revoluției industriale evoluția continuă. Spre începutul secolului XVII orașul devenise un centru de producție, iar în 1797 Piatra încetează de a mai fi târg voievodal. Pe fondul diversificării producției meșteșugărești și comerciale, spre sfârșitul secolului al XVIII-lea - începutul secolului al XIX-lea, orașul devine cel mai important centru urban și comercial al ținutului Neamț. Treptat construcțiile încep să acopere și terasele mai joase
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
orașului ar veni din suprapunerea cuvîntului român Nouă peste cuvîntul tătar Kîșla (iernut): Chișinăul ar fi așadar o "Cîșla-Nouă". Această ipoteză ignoră existența toponimiei cu prefixul "Chiș-" în zone nelocuite de tătari, precum Chișineu-Criș, Chișcău și altele. Prima mențiune a tîrgului datează din anul 1436, iar mențiunile ulterioare descriu un tîrg rural prevăzut cu o hala de piatră, grupat în jurul parohiilor "Nașterea Fecioarei" (Măzărache) și "Sfinții împărați Constantin și Elenă" (Râșcani). În timpul domniei lui Alexandru cel Bun, documentele atestă existența unui
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]
-
tătar Kîșla (iernut): Chișinăul ar fi așadar o "Cîșla-Nouă". Această ipoteză ignoră existența toponimiei cu prefixul "Chiș-" în zone nelocuite de tătari, precum Chișineu-Criș, Chișcău și altele. Prima mențiune a tîrgului datează din anul 1436, iar mențiunile ulterioare descriu un tîrg rural prevăzut cu o hala de piatră, grupat în jurul parohiilor "Nașterea Fecioarei" (Măzărache) și "Sfinții împărați Constantin și Elenă" (Râșcani). În timpul domniei lui Alexandru cel Bun, documentele atestă existența unui sat pe malul drept al Bacului care avea hotar comun
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]
-
Bisericii Sfinților Împărați Constantin și Elenă pe pereții căreia în rând cu alte inscripții se poate citi: „ ... această Sfântă biserică a fost înălțata din temelii pe mijloacele robului lui Dumnezeu Constantin Râșcanu mare spătar, în anul 1777". Pînă în 1812 tîrgul moldovenesc se ridică pe malul Bîcului, în jurul Pieței Vechi, numărând 7 parohii și aproximativ 5.000 de locuitori. Dezvoltarea tîrgului ca oraș începe odată cu stăpînirea rusească (1812) care alege Chișinăul, rebotezat "Кишинёв" ("Kișiniov"), drept capitală a noii gubernii botezata cu
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]
-
a fost înălțata din temelii pe mijloacele robului lui Dumnezeu Constantin Râșcanu mare spătar, în anul 1777". Pînă în 1812 tîrgul moldovenesc se ridică pe malul Bîcului, în jurul Pieței Vechi, numărând 7 parohii și aproximativ 5.000 de locuitori. Dezvoltarea tîrgului ca oraș începe odată cu stăpînirea rusească (1812) care alege Chișinăul, rebotezat "Кишинёв" ("Kișiniov"), drept capitală a noii gubernii botezata cu acest prilej "Basarabia", după numele purtat pînă atunci de ținutul moldovenesc anexat de turci între 1484 și 1538 și denumit
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]
-
cu acest prilej "Basarabia", după numele purtat pînă atunci de ținutul moldovenesc anexat de turci între 1484 și 1538 și denumit de ei Bucak (Bugeac). În 1834 începe construirea orașului rusesc, cu străzile care se întretaie în unghiuri drepte, deasupra tîrgului moldovenesc de pe malul Bîcului. Unul dintre cei mai de seamă arhitecți ai orașului din a doua jumătate a secolului al XIX-lea a fost A. Bernardazzi. În cadrul dezvoltării economice din secolul XIX, Basarabia este menită să producă îndeosebi cereale, exportate
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]
-
fiind situați într-o regiune aflată constant sub amenințarea invaziilor otomane și tătare, ambele comunități de grăniceri și-au construit fortificații de diverse mărimi. Orașele cele mai importante au fost fortificate în întregime, iar în localitățile mai mici, sate sau târguri, s-au construit fortificații în biserici (mai exact, bisericile au fost construite ca niște fortărețe) sau în jurul bisericilor. În unele cazuri, bisericilor li s-au adăugat ziduri și turnuri de apărare precum și alte constructii interioare (cămări, etc.) care pe vreme
Biserici fortificate din Transilvania () [Corola-website/Science/296759_a_298088]
-
administrarea acestor ținuturi. Până a ajunge la nominalizarea și pe cât permit izvoarele istorice să dezvăluim activitatea acestor dregători de la Orhei (ceea ce vom face într-o secvență viitoare), trebuie să arătăm, că Ștefan cel Mare a acordat o mare atenție acestui târg și acestei cetăți ca centru de apărare și de exercitare a puterii sale (judiciare, administrative și fiscale) în acest ținut. Drept dovadă în această privință poate servi faptul, că în această funcție până la sfârșitul domniei sale Ștefan cel Mare a numit
Cetatea Orhei () [Corola-website/Science/317018_a_318347]
-
orașul Siret. Acesta a atribuit lui Dragoș Vodă construcția bisericii, alături de o curte domneasca fortificata pe care primul descălecător ar fi ridicat-o aici. După cuvintele cronicarului, ""Dragoș-vodă, așa povestescu oamenii cum că, dacă au descălecat Țară Moldovii, au descălecat târgul Siretiului. Și i-au fost scaonul domnii(i) sale acolo. Și au făcut zamca, cetate de pământ, si in zamca case domnești și lângă zamca biserică de piiatră. Și hramul bisericii este Sf(a)nta Troițe, care și până astăzi
Biserica Sfânta Treime din Siret () [Corola-website/Science/317054_a_318383]
-
au pohtit la rădicarea den temelie a acestei biseici domnești, dăm știre tuturor locuitorilor pământului românesc că den curgerea vremii șanț ani 650 preste zidirea ei. Iar noi cei vremelnici trăitori am scris spre laudă și pomenirea acelor vremi în târgul Șiretului, leatul 7517, lona iunie în 10 zile, supt oblăduirea Înalt Prea Sfințitului Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, pr. fiind Hapenciuc Ioan. 2009"". Biserică este construită din piatră brută de carieră, la fațade folosindu-se însă, cu funcție decorativă, cărămidă
Biserica Sfânta Treime din Siret () [Corola-website/Science/317054_a_318383]