21,550 matches
-
cerebrale, despre care s-a crezut că a fost cauzată de o malformație cardiacă congenitală. Lunț a fost calomniat de către autoritățile culturale sovietice, fiind acuzat de "cosmopolitism" și apoliticism", alături de confratele său serapionist Mihail Zoșcenko. Scrierile lui Lunț au fost traduse în engleză și în alte limbi, iar un volum din operele sale în limba rusă a fost publicat la Sankt Petersburg în anul 1994.
Lev Lunț () [Corola-website/Science/336928_a_338257]
-
este o expresie din limba latină, care poate fi tradusă literal: „glasul celui care strigă în pustiu” și, într-un sens figurat, „persoana al cărei sfat rămâne neascultat”. Expresia este cunoscută din Evanghelii ca referire la Sf. Ioan Botezătorul, care a fost precursor al lui Isus Hristos și care predica în
Vox clamantis in deserto () [Corola-website/Science/337053_a_338382]
-
și umor, că condițiile tehnologice au fost strâns legate de epistemologie și de ontologie. Această afirmație și stilul său de argumentare este rezumat pe bună dreptate în dictonul „Nur war schaltbar ist, ist überhaupt” — o expresie care ar putea fi tradusă ca „există doar ceea ce este schimbabil” sau, mai liber, „numai ceea ce poate fi schimbat, poate fi”. Kittler merge chiar mai departe, sugerând că, dimpotrivă, orice lucru care nu poate fi „schimbat” nu poate „exista” în realitate, cel puțin în condițiile
Friedrich Kittler () [Corola-website/Science/337088_a_338417]
-
în condițiile tehnice actuale. El a invocat această doctrină pe patul de moarte, în 2011. Agonizând într-un spital din Berlin și susținut în viață numai prin aparatura medicală, a rostit ultimele sale cuvinte „Alle Apparate ausschalten”, care pot fi traduse astfel: „opriți toate aparatele”. are un rol influent în noua abordare a teoriei mass-media care a devenit populară începând din anii 1980 și a noilor mijloace de informare în masă (în , care se poate traduce aproximativ "media tehnică"). Proiectul central
Friedrich Kittler () [Corola-website/Science/337088_a_338417]
-
Apparate ausschalten”, care pot fi traduse astfel: „opriți toate aparatele”. are un rol influent în noua abordare a teoriei mass-media care a devenit populară începând din anii 1980 și a noilor mijloace de informare în masă (în , care se poate traduce aproximativ "media tehnică"). Proiectul central al lui Kittler urmărește „să dovedească științelor umane [...] mijloacele lor tehnologice "a priori"” (Hartmut Winkler), sau, după propriile sale cuvinte: „eliminarea umanului din științele umanistice”, un titlu pe care l-a dat unei lucrări pe
Friedrich Kittler () [Corola-website/Science/337088_a_338417]
-
Editura Karuna; Mugur de iarnă (poezii), Editura Karuna Bistrița, Ninge (poezii), Editura Studis Iași; ningeri (antologie poezii), Editura Studis Iași. Traduceri: Sartre, «Existențialismul este un umanism», Editura George Coșbuc, Bistrița, 1994; Focul de artificii al poeziei», antologie de poezie japoneză, tradusă din franceză împreună Victor Știr, Editura «Mesagerul» Bistrița, 2005; Frunze de arțar (antologie de poezie canadiană), Editura Karuna Bistrița, 2010. Leonard Cohen-Ciudata muzică străină (poezii), Editura ,George Coșbuc” și Editura StudIs Iași, 2012 A mai publicat în presă traduceri de
Veronica Știr () [Corola-website/Science/337085_a_338414]
-
pur, nealterat de modele trecătoare; miniaturile sale amintesc de stampele japoneze în care norul, copacul, ființa necuvântătoare sau floarea se transformă în entități, simboluri pregnante, de concentrarea imaginii sau a ideii din poezia haiku, din care de altfel a și tradus. În poemul pagodă, poeta surprinde cu finețe și exactitate un univers exotic, dominat de pagode și flori de cireș: cochetăria pagodei/ scăldată-n spumă de cireș/ vraja ikebanei/ unicitatea sacră a ceștii de ceai/ pașii micuți/ rupți din inocența copilului
Veronica Știr () [Corola-website/Science/337085_a_338414]
-
arta lui de a scrie"). De altfel, pentru Leo Strauss, întâlnit în anii 1920 la Berlin (Strauss lucrează la "Die Akademie für die Wissenschaft des Judentums "(Academia de Studii Iudaice), sau sub conducerea lui Julius Guttmann), Kojève, pune să se traducă și să se editeze în franceză, prin intermediul lui Raymond Queneau, comentariul lui Strauss despre Hieron de Xenofon. Acest comentariu este urmat de un răspuns al lui Kojève, intitulat "Tyrannie et Sagesse" ("Tiranie și înțelepciune)", răspunsul este, în sine, urmat de
Alexandre Kojève () [Corola-website/Science/337095_a_338424]
-
Scriitori evrei din România, 1880-1940" (1996). A colaborat la elaborarea mai multor dicționare și antologii (listă parțială): A mai scris prefețe ale edițiilor publicate din scrierile unor autori precum Menachem Mendel Faitelson, Jacob Fichman, Shlomo Zemach și Șlomo Tanai. A tradus în ebraică piese de teatru scrise de Alexandru Mirodan și Mihail Sebastian. A publicat traducerea romanului "Femei" al lui Mihail Sebastian în anul 1946, când avea vârsta de doar 22 de ani.
A.B. Yoffe () [Corola-website/Science/337109_a_338438]
-
Andes" (Columbia), "Bufanda del sol" (Ecuador), "Studi e informazioni" (Italia) etc. a desfășurat o bogată activitate de hispanist. A scris mai multe volume despre literatura hispano-americană, a alcătuit "Antologia eseului hispano-american" (1975) și "Antologia criticii literare hispano-americane" (1986) și a tradus din scrierile lui Miguel Ángel Asturias, Julio Cortázar, Jorge Luis Borges, Mario Vargas Llosa ș.a. De asemenea, a ținut conferințe despre literatura spaniolă și hispanoamericană la mai multe universități din Italia, Belgia și Venezuela.
Paul Alexandru Georgescu () [Corola-website/Science/337112_a_338441]
-
-i-l lui Zaharia Stancu. El a scris trei cărți de proză în ultimii cinci ani din viață, plus o plachetă de versuri, "Carmen miserabile", al cărei manuscris a fost pierdut de editura la care a fost predat. A mai tradus din opera literară a lui Fiodor Dostoievski, Bertolt Brecht și Georges Duhamel. Poetul și criticul literar Emil Manu îl considera „un intelectual fin și discret”. A murit la 25 august 1975, la București. Literatura scrisă de se evidențiază prin vervă
Romulus Dianu () [Corola-website/Science/337120_a_338449]
-
Mancaș și Mihai Zamfir (1977). A scris versuri și a publicat, în 1953, volumul de "Atol". A desfășurat o activitate bogată de traducător al literaturii române în limba portugheză, publicând volumele "Contos romenos" (1943) și "Novos contos romenos" (1946) și traducând, singur sau în colaborare cu diverși scriitori lusitani, opere literare românești de referință precum poeziile lui Mihai Eminescu, "Amintiri din copilărie" de "Ion Creangă", "Viața la țară" de Duiliu Zamfirescu, "Pădurea spânzuraților" de Liviu Rebreanu, precum și scrieri ale lui Cezar
Victor Buescu () [Corola-website/Science/337122_a_338451]
-
Cele 25 de cronici cu interesante date istorice, scrise cu o caligrafie artistică și împodobite cu inițiale înflorate, scene și portrete, sunt păstrate în prezent la Arhivele Statului din București și la Biblioteca Academiei Române, reprezentând un bogat material documentar. A tradus din limba slavonă " Calea împărătească a crucii Domnului" și din limba germană "Întâmplările războiului franțozilor și întoarcerea lor de la Moscva" (Buda, 1814) și "Vrednica de pomenire biruință" (Buda, 1815). Opera sa principală, "Chronograful Țărei Rumânești de la 1764 până la 1815", a
Dionisie Eclesiarhul () [Corola-website/Science/337116_a_338445]
-
dar totodată bucurie și-a părăsit țara. După Revoluția din 1989 s-a întors la București din ce in ce mai des. Așa și-a luat avânt să-și așterne pe hârtie amintirile (publicate inițal în franceză în noiembrie 2013. și-a prezentat cartea tradusă în limba română chiar de ea la Institutul cultural în cadrul Festivalului Filmului European - Ediția 2014, pe data de 16 mai 2014, alături de Ada Solomon, producătoare și Vali Hoțea, realizator, amândoi prieteni din copilărie. Versiunea franceză a cărții este în curs
Marina Anca () [Corola-website/Science/337139_a_338468]
-
critică al Salonului național de carte din Cluj-Napoca (1996), Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru vol. "Dicționarul cronologic al românului românesc" (coautor) (2004), Premiul „Mircea Zaciu” al Uniunii Scriitorilor din România - Filiala Cluj (2005), pentru vol. "Dicționarul cronologic al românului tradus în România" (coautor) și Premiul pentru poezie al Bibliotecii Județene „Octavian Goga” din Cluj (2007). De asemenea, Ioan Milea a fost decorat în anul 2009 cu Ordinul Meritul Cultural în grad de cavaler, categoria A „Literatura”, „în semn de apreciere
Ioan Milea () [Corola-website/Science/337151_a_338480]
-
redactarea unor importante lucrări științifice precum "Sociologia romanului românesc" (finalizată cu lucrarea "De la N. Filimon la G. Călinescu", Ed. Minerva, 1982), "Dicționarul cronologic al romanului românesc de la origini pănă în 1989" (Ed. Academiei, 2004, Premiul Uniunii Scriitorilor) și "Dicționarul romanului tradus în România" (Ed. Academiei, 2005, Premiul Filialei din Cluj al Uniunii Scriitorilor) și a colaborat la elaborarea celor șapte volume ale "Dicționarului general al literaturii române" (2004-2008) de sub conducerea acad. "Eugen Simion", precum și a altor opt dicționare: "Scriitori români" (1978
Mircea Popa () [Corola-website/Science/337160_a_338489]
-
procesul de globalizare. , inerentă unei societăți calificate în același mod, este o mișcare socială în direcția unor cunoștințe artistice, a unui sistem de educație, a unui mod de viață socială și de gândire, un tip de comportament, și care se traduce printr-un act de consum, precum și codurile de recunoaștere socială. Această mișcare duce la o uniformizare a percepției realității la scară intercomunitară. Una dintre principalele caracteristici ale acestui fenomen este raționalizarea relațiilor și schimburilor umane în jurul sferei economice. Potrivit lui Alain
Cultura de masă () [Corola-website/Science/337171_a_338500]
-
omogene. Moliere, Goethe sau Shakespeare (care sunt fiecare simboluri literare naționale) nu permit în mod necesar un schimb internațional și nu pun indivizii pe aceeași scară de valori la nivel internațional. Spre deosebire de Harry Potter, produs de o editură supranațională și tradus în foarte multe limbi. Potrivit designerului R. Hamilton, cultura populară (adică concepută pentru o audiență de masă) se definește ca un instrument facil care se răspândește pe termen scurt, ieftin, produse în serie, care vizează tinerii, spiritual, sexy, fals, atractiv
Cultura de masă () [Corola-website/Science/337171_a_338500]
-
asistenței sociale. El este cercetător la Centrul pentru probleme publice și de stat din Ierusalim. Cărțile sale se ocupă de o mare varietate de subiecte din domeniile sociologiei, psihologiei și al asistenței sociale. Majoritatea au fost publicate în engleză, si traduse apoi în ebraică, franceza și japoneză. s-a nascut ]n 1932 la Breslau (Wrocław) în Silezia, (atunci în Germania, în prezent, Polonia). Tatăl său, proprietarul unei edituri la Breslau, era originar din Varșovia și era un urmaș al rabinului Itzhak
Mordechai Rotenberg () [Corola-website/Science/337180_a_338509]
-
(; "satyăgraha") — tradus larg ca "insistența pe adevăr" ("satya" "adevăr"; "agraha" "insistență" sau "a se ține strâns") sau "agățându-se de adevăr" sau "forța adevărului" — este o anumită formă de rezistență nonviolentă sau rezistență civilă. Termenul "satyagraha" a fost lansat și dezvoltat de către
Satyagraha () [Corola-website/Science/337194_a_338523]
-
Laurențiu Ulici. În 2001 publică, la Editura Fundației Luceafărul, Istoria literaturii române de azi pe mâine (1944-1989) de Marian Popa. A scris sute de cronici literare și cronici sportive și a dat zeci de interviuri. Multe schițe i-au fost traduse în țări precum Germania, Rusia, Iugoslavia, Polonia, Bulgaria, Cehia, Slovacia etc. Pe plan famlial, Marius Tupan fost căsătorit cu Maria Ana Tupan, soția sa fiindu-i în prealabil colegă de serviciu încă din perioada când cei doi lucrau în redacția
Marius Tupan () [Corola-website/Science/337222_a_338551]
-
civilii haitieni dintre dominicani, poliția lui Trujillo a cerut ca potențialele victime să rostească în limba engleză numele unei plante: pătrunjelul ("el perejil "[pere'hil]). În limba creolă, vorbită de haitieni, R este graseiat ( (în creolă haitiană cuvântul pătrunjel este tradus ca ""pési"" și în franceză ca ""persil""); poliția Republicii Dominicane ar fi avut astfel o metodă aparent ușoară de discriminare și selectare a victimelor lor , în scopul de a-i asasina. Dictatorul Trujillo a încurajat "antihaitianismul "în Republica Dominicană, considerând că
Masacrul Pătrunjelului () [Corola-website/Science/337252_a_338581]
-
Università della Calabria, 2008, pp. 13-34. Vanhese G. , "Nadia Tuéni. o poetica de umbra și de foc". Plaisance, 2007, Vol. 10, pp. 131-142. Vanhese G. , "Roșa Del Conte și profunzimea exegezei". Steaua, 2007, Vol. 4-5, pp. 13-13. Vanhese G. , "A traduce "L'aurore du clair obscur". "Gaspard de la Nuit" de Aloysius Bertrand în Italia". În "Un paysage choisi". Mélanges de linguistique française offerts à Leo Schena, Benelli G., Bellati G., Paissa P., Preite C. (ed.), Torino: Harmattan Italia, 2007, pp. 386-396
Gisele Vanhese () [Corola-website/Science/337237_a_338566]
-
Gérard de Nerval". L' analisi linguistica e letteraria, 2001, Vol. 9, pp. 113-132. Vanhese G. , "A propos de itinerariul românesc al lui Paul Celan. Réflexii asupra ediției lui Giuseppe Bevilacqua". România orientale, 2000, Vol. 13, pp. 163-175. Vanhese G. , "A traduce indicibilul, Stéfan în limba italiană". În Jude Stéfan poète-malgré lui (a cură di), Pau: Presses Universitaires de Pau, 2000, pp. 129-136. Vanhese G. , "A traduce dorința: "La steaua" d’Eminescu în franceză, italiană și istro-roână ". MicRomania, 2000, pp. 3-13. Vanhese
Gisele Vanhese () [Corola-website/Science/337237_a_338566]
-
asupra ediției lui Giuseppe Bevilacqua". România orientale, 2000, Vol. 13, pp. 163-175. Vanhese G. , "A traduce indicibilul, Stéfan în limba italiană". În Jude Stéfan poète-malgré lui (a cură di), Pau: Presses Universitaires de Pau, 2000, pp. 129-136. Vanhese G. , "A traduce dorința: "La steaua" d’Eminescu în franceză, italiană și istro-roână ". MicRomania, 2000, pp. 3-13. Vanhese G. , "“Défaire un emmurement”. Poetica traducerii la Yves Bonnefoy". Revue des Lettres et de Traduction, 2000, pp. 101-117 .Vanhese G. , "Ulysse sau traversarea poeziei". Péristyles
Gisele Vanhese () [Corola-website/Science/337237_a_338566]