220,173 matches
-
grav rănit. Soldații texiani s-au adunat în jurul său, cerând execuția imediată a generalului mexican. Negociind pentru viața sa, Santa Anna s-a oferit să ordone restului trupelor mexicane să rămână departe. Într-o scrisoare adresată lui Filisola, care era acum oficialul cu cel mai mare grad din Texas, Santa Anna a scris că „ieri seară am avut o nefericită întâlnire” și a ordonat trupelor sale să se retragă la Béxar și să aștepte alte instrucțiuni. Urrea i-a cerut lui
Revoluția Texană () [Corola-website/Science/322201_a_323530]
-
declarat armistițiu. La 1 iunie, Santa Anna s-a îmbarcat pe un vas către Mexic. În următoarele două zile, mulțimi de soldați, dintre care mulți sosiseră chiar în acea săptămână din Statele Unite, s-au adunat să ceară execuția lui. Lamar, acum promovat în funcția de secretar de război, a ținut un discurs în care a insistat că „guvernul nu trebuie să fie intimidat de gloată. Nu vrem o Revoluție Franceză în Texas!”, dar la 4 iunie soldații l-au luat pe
Revoluția Texană () [Corola-website/Science/322201_a_323530]
-
colecție "Cenaclul Flacăra" (vol. 4 și 10) cu piesele „Lapte de lupoaică” și „Sala pașilor Pierduți”. În toamna anului 2010 finalizează înregistrările pentru primul album de autor ce se va intitula „Cireșe amare” și va cuprinde 12 piese neimprimate până acum pe niciun material discografic. În 1990, în timpul evenimentelor din Piața Universității publică articole politice în ziarul „Dreptatea” Traduce „Războiul iudaic” de Flavius Iosephus, publicat în foileton, fragmentar, în anul 1991 de revista „Convorbiri literare și critice”. În 1993 finalizează, împreuna
Horia Stoicanu () [Corola-website/Science/322259_a_323588]
-
(în , cu numele orașului "Lost Heaven" (în ) este un joc video în genul unui shooter de persoana a treia cu elemente de autosimulator, dezvoltat în Cehia de Illusion Softworks (acum 2K Czech) și editat în America de Gathering of Developers. "Mafia" spune povestea lui Thomas Angelo, un simplu șofer de taxi, care se alătură uneia dintre cele două tabere mafiote, incepand pe neașteptate o carieră în crimă organizată. Jocul și-
Mafia: The City of Lost Heaven () [Corola-website/Science/322252_a_323581]
-
La 12 martie 2008 s-au vândut două milioane de copii ale jocului "Mafia", conform Take-Two Interactive. La data de 21 august 2007, Take-Two Interactive a anunțat "Mafia ÎI" la Convenția de jocuri de la Leipzig, jocul fiind dezvoltat de Illusion Softworks, acum redenumit 2K Czech. Începând cu 7 septembrie 2010, jocul este disponibil prin Steam. Povestea jocului " Mafia" începe în anul 1930, în orașul Lost Heaven. Jucătorul își asumă rolul șoferului de taxi Thomas Angelo care devine un criminal în serviciul lui
Mafia: The City of Lost Heaven () [Corola-website/Science/322252_a_323581]
-
către Criptele Timpului și către Shrike, fiecare pentru a cere îndeplinirea unei dorințe. Fiecare are propriile motive pentru a-l căuta pe Shrike, legate de iminenta criză. Primul care apare în roman este Consulul, fost ambasador al Hegemoniei pe Hyperion, acum retras la bordul navei sale private (lucru rar într-o civilizație care folosește teleproiectarea), care primește un mesaj sperlumic (un mediu în care mesajele sunt trimise prin tahioni) de la actualul Director Executiv al Hegemoniei, Meina Gladstone. Ea îi cere să
Hyperion (roman de Dan Simmons) () [Corola-website/Science/322274_a_323603]
-
atotcunoscătoare, cu o putere de calcul atât de uriașă, încât nu se poate concepe ceva superior. IF ar fi omniscientă și omnipotentă - Dumnezeu, cu alte cuvinte - dar facțiunile au păreri diferite legate de abordarea proiectului. Johnny și Lamia sunt urmăriți acum pe întreg cuprinsul Web-ului și, înainte de a muri, cibridul își transferă conștiința în femeie, cu ajutorul unui implant (o buclă Schrön, un dispozitiv fictiv cu o imensă capacitate de stocare). Însărcinată cu Johnny și considerată de Biserica lui Shrike "mama
Hyperion (roman de Dan Simmons) () [Corola-website/Science/322274_a_323603]
-
Franța, tenorul întârzie câteva zile, iar Adelina este nevoită să cânte împreună cu Nicolini, apariția acestora primind recenzii mixte din partea criticilor. Duetul dintre aceasta și Gayarre era aplaudat la scenă deschisă de către presă, care complimenta vocea Adelinei astfel: „La fel ca acum nu am mai auzit-o. Nici nu o vom mai auzi. Este o minune a zilei de azi. Însă ecoul glasului ei va dăinui de-a pururi”. Pe parcursul anului 1881, în timp ce concerta în Europa Continentală, Patti primește o ofertă din partea
Adelina Patti () [Corola-website/Science/322272_a_323601]
-
în avans textele care urmau să fie dezbătute, precum și cel de a acționa pentru alcătuirea și consolidarea Constituției. Succesul a venit repede: 200 de membri la înființare, deja mai mult de o mie în decembrie 1789. Recrutarea nu mai era acum rezervată doar deputaților, dar cotizația de 24 de livre și obligativitatea recomandării din partea a cinci membri îi confereau un caracter elitist. Erau membri toți liderii curentului patriot, de la Mirabeau la Robespierre, de la La Fayette la Pétion, și cu triumviratul Duport
Clubul Iacobinilor () [Corola-website/Science/322248_a_323577]
-
și girondini, care dispuneau de majoritatea în Convenție datorită susținerii moderaților. Începând cu septembrie-octombrie 1792, clubul a fost dominat de Robespierre și Brissot a fost exclus din rândurile iacobinilor în octombrie, acuzat de complot și etichetat drept dușman al poporului. Acum, iacobinii au încetat să fie o contraadunare, ci o grupare de susținere a minorității mai radicale din Convenție. Rolul iacobinilor a fost esențial în zilele de 31 mai - 2 iunie 1793 (arestarea girondinilor). Programul a fost stabilit la începutul lui
Clubul Iacobinilor () [Corola-website/Science/322248_a_323577]
-
facțiunilor” (hebertiștii, dantoniștii). „Se votează cu mâna ridicată, prin definiție: secretul nu convine decât complotiștilor. Hotărârea trebuie luată înainte de reuniunea clubului, în conciliabulele șefilor, și ratificată de fanatismul sau de disciplina trupelor. Iar provincia va urma exemplul casei-mamă.” Iacobinii controlau acum o rețea de 5500 de filiale în Franța și reprezintă între 100 și de militanți. Implantarea ei a fost puternică în nord și nord-est, în Ile-de-France, Aquitania, sud-vest și în Provence-ul de est, slabă în Bocage-ul normand, în Bretania interioară
Clubul Iacobinilor () [Corola-website/Science/322248_a_323577]
-
realitate, există trei facțiuni aflate în conflict privitor la problema exterminării omenirii. Sediul TehNucleul este în rețeaua de teleproiectoare, dar acest lucru este ținut secret față de omenire. Expulzații - Oameni care au părăsit planetele cu mult timp în urmă și trăiesc acum în 'roiuri' în spațiul cosmic. Ei nu fac parte din Hegemonia Omului și cetățenii acesteia îi consideră barbari. The Shrike - Un 'monstru' acoperit de țepi despre care se spune că locuiește pe planeta Hyperion. Este o ființă organică, metalică, asemănătoare
Căderea lui Hyperion () [Corola-website/Science/322294_a_323623]
-
este un crater de impact meteoritic în zona cunoscută ca Nesbyen în Hallingdal, Norvegia. Acesta este de 5 km în diametru, și a fost creat atunci când un meteorit cu un diametru de circa 200-300 m a lovit zona acum 500 milioane ani în urmă. La început, acest loc a fost considerat a fi un crater vulcanic, dar în 1990, doi oameni de știință au descoperit că acesta a fost, de fapt, format de impactul cu un meteorit. Roca originală
Craterul Gardnos () [Corola-website/Science/322323_a_323652]
-
anuală de 7,5 °C) creându-se astfel o stepă aridă pe partea argentiniană a suprafeței. Zona este habitatul natural al ñandúes (pasărea Rhea), lamei, pumei și vulpii cenușii, cea din urmă, având de suferit de pe urma invaziei industrei bovinelor, este acum pe cale de dispariție. Lama, deși nu este în pericol de dispariție, a suferit un declin dramatic în istoria populației din cauza pășunatului la scară mare pe majoritatea teritoriului Patagoniei. Se găsesc peste 1.000 de specii de păsări în zonă (condor
Parcul Național Los Glaciares () [Corola-website/Science/322321_a_323650]
-
invitându-i să se alăture și să recupereze teritoriul luat de la ei de Poartă. După bătălia de Chaldiran în 1514, Selim i-a atacat pe dulkadirizi, un vasal egiptean, și a trimis cu capul mamelucilor sultanului Al-Ashraf Qansuh al-Ghawri. Asigurați acum împotriva șahului Ismail I, în 1516 a strâns o armată mare cu scopul de a cuceri Egiptul. Războiul a început în 1515, care a dus la încorporarea ulterioară a Egiptului și dependențelor sale din Imperiul Otoman, cum cavaleria mamelucilor nu
Sultanatul Mameluc (Cairo) () [Corola-website/Science/329524_a_330853]
-
este perioada de început a stăpânirii arienilor și perioada de început a civilizației indiene , care a început în anul 1500 î.Hr . Acum vreo 3500 de ani , arienii , un popor războinic de origine indo-europeană , au părăsit ținuturile lor natale din Podișul Iran , trecând munții Hindukush și ajungând în Valea Indului . Ei erau organizați în triburi și locuiau în case din lemn , spre deosebire de populația
India Ariană () [Corola-website/Science/329571_a_330900]
-
și numărul actorilor, proces început încă pe perioada conducerii lui Harag György (se alătură trupei actorii Nádai István, András Gyula, iar la începutul anilor ʼ60 Boér Ferenc). Sub conducerea lui Csíky András și Ács Alajos trupa continuă să se lărgească. Acum se alătură trupei foarte popularul actor-regizor Kisfalussy Bálint (mai târziu membrul teatrului Új Színház, Budapesta), Czintos József, actor (apoi director), actorul și regizorul Tóth Páll Miklós, precum și Kovács Éva, Méhes Kati și Bokor Ildikó (mai târziu membru al Teatrului Csokonai
Trupa Harag György () [Corola-website/Science/329569_a_330898]
-
din Cracovia", a fost expus la . Expoziția a călătorit prin toată țara. Edith a murit în 1970, la vârsta de 83 de ani. De-a lungul vieții sale, ea a creat mai bine de 200 de picturi, desene și litografii, acum în mai multe muzee sau în posesia prietenilor și a familiei răspândite prin toată Europa. În 1998, Muzeul Transilvănean din Gundelsheim, Germania a organizat o expoziție retrospectivă și a cumpărat 50 de picturi ale ei, unele dintre acestea aflându-se
Edith Soterius von Sachsenheim () [Corola-website/Science/329595_a_330924]
-
și ca urmare a diferențelor religioase și de statut, ei s-au căsătorit pe 12 august 1847. Au plecat apoi din Sibiu și au trăit în Graz și Viena în Austria până în 1850, când s-au întors la Sibiu. Clara, acum mamă, își câștiga existența dând lecții de pictură și desen. În acea perioadă a pictat portretele lui Dr. Gottfried Teilmann și al lui (Tafelrichter) Adolf Spech. A mai pictat de asemenea o serie de 20 de portrete ale unor nobili
Casa de Soterius von Sachsenheim () [Corola-website/Science/329594_a_330923]
-
portrete (inclusiv ale membrilor familiei fiicei) și a pictat mai ales trandafiri. Edith a murit în 1970, la vârsta de 83 de ani. De-a lungul vieții sale, ea a creat mai bine de 200 de picturi, desene și litografii, acum în mai multe muzee sau în posesia prietenilor și a familiei răspândite prin toată Europa. În 1998 Muzeul Transilvănean din Gundelsheim, Germania a organizat o expoziție retrospectivă și a cumpărat 50 de picturi ale ei, unele dintre ele aflându-se
Casa de Soterius von Sachsenheim () [Corola-website/Science/329594_a_330923]
-
nivel județean și național, secția de tenis cu Bogdan Borza triplu campion European (la categoria de vârstă 14 ani în anul 2012) responsabilizau echipa de fotbal seniori care nu mai avea voie să facă nici un pas greșit. Ghidați de vorba , acum ori niciodată " CSO Cugir își zdrobește adversarii din campionat câștigând titlul de campioană și având 21 de puncte în fața echipei de pe locul 2 Performanța Alba Iulia. Urma barajul unde cugirenii nu aveau voie să facă nici un pas greșit și în fața
Metalurgistul Cugir () [Corola-website/Science/329611_a_330940]
-
și eleganța discretă a îmbrăcăminții. Originalul este pierdut în Anglia, din fericire, o copie a fost comandată de către nepotul lui Theodor, Arthur Soterius von Sachsenheim, înainte de a duce pictura originală fiilor lui Theodor în Anglia în 1905. Copia se află acum la Muzeul de Artă din Brașov. Theodor și Clara au început să trăiască împreună necununați, spre marea supărare a mamei văduve a Clarei și a restului familiei (care o considerau oaia neagră a familiei). În ciuda rezistenței din partea familiei, care avea
Theodor Sockl () [Corola-website/Science/329619_a_330948]
-
de Balthus. Părinții lor au fost istoricul de artă Erich Klossowski și pictorița Baladine Klossowska. Tatăl său, Erich Klossowski, a fost un polonez de origine germană. Mama lui, Baladine Klossowska, s-a născut că Elisabeth Dorothea Spiro în Breslau, Prusia (acum Wroclaw, Polonia). Deși familia a negat orice moștenire evreiască, un jurnalist polonez a relatat că Baladine s-a născut într-o familie de evrei ortodocși cu origini belaruse. Pierre Klossowski a scris volume despre marchizul de Sade și Friedrich Nietzsche
Pierre Klossowski () [Corola-website/Science/329640_a_330969]
-
galeria sa din Wimbledon, Londra. Celelalte 100 au fost donate Societății Ephemera. Aproximativ 53 de cărți poștale pot fi găsite în colecția de cărți poștale a Laurei Seddon, catalogate in cartea sa A "Gallery Of Greetings" (1992). Colecția se află acum la Universitatea Metropolitană Manchester, parte a colecției Ephemera, în Biblioteca Sir Kenneth Green, în Campusul All Saints. În special în deceniul 1880, revistele și ziarele din acele timpuri scriau și comentau despre cărțile poștale . Printre noile concepte de cărți poștale
Sockl and Nathan () [Corola-website/Science/329621_a_330950]
-
monografii. De asemenea, muzeul a fost implicat în manifestări științifice naționale și internaționale (conferințe, simpozioane) și în proiecte transfrontaliere derulate cu parteneri din Republica Serbia. Muzeul poate fi vizitat săptămânal în intervalul marți - sâmbăta, între orele 09 - 17. Expoziția permanentă, acum în reorganizare, este accesibilă atât cu grupuri organizate cât și individual.
Muzeul Banatului Montan () [Corola-website/Science/329642_a_330971]