21,884 matches
-
a) Latent/manifest. Multe cerințe funcționale sunt doar latente, potențiale, eleactualizându-se, devenind manifeste doar în anumite condiții de mediu. Securitatea este potențial o cerință funcțională a oricărei colectivități. În măsura în care nu există nici o amenințare, această cerință nu se manifestă. Apariția unei amenințări actualizează cerința securității, orientând sistemul spre apărare. Sistemele sociale pot varia larg, din punctul de vedere al configurației cerințelor lor funcționale, în raport cu caracteristicile mediului. Absența întâmplătoare a unei condiții necesare bunei funcționări a unui sistem este de natură săactualizeze aceste
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
a importanței și urgenței lor. Cerințele de solidaritate, de noi cunoștințe, de întărire a autorității sociale, de reducere a tensiunilor interne, de creativitate și adaptare flexibilă pot varia mult din punctul de vedere al intensității în funcție de condițiile de mediu. O amenințare externă determină cerința unei coeziuni interne ridicate care, în condiții normale, ar putea fi peste o anumită limită chiar disfuncțională, anulând „jocul” dintre părțile sistemului, necesar pentru o dezvoltare creativă, inovativă. c) Conținutul concret al cerințelor funcționale. Chiar făcând abstracție
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
acestea orientează sistemul în sensul satisfacerii lor; creșterea producției pentru a putea schimba propriile produse pe produsele devenite înalt dezirabile și, complementar, scăderea timpului dedicat activităților neproductive. Multe cercetări teoretice și empirice au scos în evidență faptul că existența unei amenințări exterioare are multiple consecințe asupra comportamentului grupurilor sociale: modificări în natura relațiilor interpersonale, în atitudinea membrilor grupului față de grupul ca atare, asupra coeziunii acestuia, a performanțelor sale. Cum putem însă explica această influență? Una dintre ipotezele cele mai curente este
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
multiple consecințe asupra comportamentului grupurilor sociale: modificări în natura relațiilor interpersonale, în atitudinea membrilor grupului față de grupul ca atare, asupra coeziunii acestuia, a performanțelor sale. Cum putem însă explica această influență? Una dintre ipotezele cele mai curente este aceea că amenințarea generează o stare de anxietate în grup. În consecință, se accentuează cerința reducerii anxietății. Diferitele componente asociate cu amenințarea (care apar ca efecte ale acesteia) ar putea fi interpretate ca „instrumente” funcționale de reducere a anxietății. O asemenea explicație este
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
asupra coeziunii acestuia, a performanțelor sale. Cum putem însă explica această influență? Una dintre ipotezele cele mai curente este aceea că amenințarea generează o stare de anxietate în grup. În consecință, se accentuează cerința reducerii anxietății. Diferitele componente asociate cu amenințarea (care apar ca efecte ale acesteia) ar putea fi interpretate ca „instrumente” funcționale de reducere a anxietății. O asemenea explicație este însă doar o simplă ipoteză. Ea trebuie verificată. Un grup de psihologi sociali au imaginat o situație experimentală care
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
direct este dificil să măsori gradul de anxietate și, complementar, cerința funcțională aeliminării ei. Se poate însă acționa asupra nivelului de anxietate pe cale medicamentoasă. În consecință, s-a lucrat cu grupuri plasate în următoarele tipuri de condiții: a) condiții de amenințare în care se presupune că grupurile se vor caracteriza printr-un nivel ridicat de anxietate; b) condițiile normale, lipsite de factori de amenințare în care, în consecință, se presupune că nivelul de anxietate este scăzut; c) condiții de amenințare (la
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
medicamentoasă. În consecință, s-a lucrat cu grupuri plasate în următoarele tipuri de condiții: a) condiții de amenințare în care se presupune că grupurile se vor caracteriza printr-un nivel ridicat de anxietate; b) condițiile normale, lipsite de factori de amenințare în care, în consecință, se presupune că nivelul de anxietate este scăzut; c) condiții de amenințare (la fel ca la punctul a), dar membrii grupurilor au fost tratați cu medicamente ce reduc anxietatea și deci, deși sub amenințare exterioară puternică
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de amenințare în care se presupune că grupurile se vor caracteriza printr-un nivel ridicat de anxietate; b) condițiile normale, lipsite de factori de amenințare în care, în consecință, se presupune că nivelul de anxietate este scăzut; c) condiții de amenințare (la fel ca la punctul a), dar membrii grupurilor au fost tratați cu medicamente ce reduc anxietatea și deci, deși sub amenințare exterioară puternică, respectivele grupuri se vor caracteriza printr-un nivel scăzut de anxietate. În cazul în care comportamentele
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
factori de amenințare în care, în consecință, se presupune că nivelul de anxietate este scăzut; c) condiții de amenințare (la fel ca la punctul a), dar membrii grupurilor au fost tratați cu medicamente ce reduc anxietatea și deci, deși sub amenințare exterioară puternică, respectivele grupuri se vor caracteriza printr-un nivel scăzut de anxietate. În cazul în care comportamentele de grup asociate cu prezența amenințării sunt datorate nivelului ridicat de anxietate (răspunsuri funcționale la cerința reducerii anxietății), atunci ele vor fi
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
a), dar membrii grupurilor au fost tratați cu medicamente ce reduc anxietatea și deci, deși sub amenințare exterioară puternică, respectivele grupuri se vor caracteriza printr-un nivel scăzut de anxietate. În cazul în care comportamentele de grup asociate cu prezența amenințării sunt datorate nivelului ridicat de anxietate (răspunsuri funcționale la cerința reducerii anxietății), atunci ele vor fi prezente în situația experimentală (a) la grupurile amenințate, dar netratate medicamentos, însă vor fi absente în situația (c), la grupurile amenințate, dar cu un
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
pe lângă aportul strict energetic o serie de alte beneficii colectivității: oferă o mai largă varietate de hrană, la care se adaugă oportunități de a obține continuu informații despre mediul înconjurător, despre modificările care pot interveni aici, de detectare a eventualelor amenințări, cât și a noilor resurse naturale. Dacă adăugăm și aceste beneficii funcționale, desigur imposibil deocamdată de cuantificat, putem considera că și activitatea de cules este eficientă și ea se va menține alături de celelalte activități. În lucrarea lui Johnson găsim și
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
cele mai proaste, fiecare optând pentru strategia cea mai sigură. Să aplicăm dilema prizonierului la situația marilor puteri nucleare. Dacă ambele puteri nucleare s-ar dezarma, să presupunem că fiecare ar câștiga în valoare de 20 unități de utilitate (eliminarea amenințării atomice, canalizarea resurselor eliberate în scopuri pașnice, destindere internațională). Dacă ambele continuă cursa înarmărilor, pierd, să presupunem, 30 unități de utilitate. Dacă una acceptă dezarmarea, fiind „trasă pe sfoară” de cealaltă, în timp ce aceasta din urmă se înarmează în continuare, ea
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
interesele grupurilor și chiar ale persoanelor nu sunt invariante în raport cu modul de organizare a sistemelor. De aici, o largă diferențiere a atitudinilor față de schimbare și față de intervenția specialistului. Receptivitatea la intervenția specialistului va fi cu atât mai mare cu cât amenințarea percepută la adresa propriilor interese este mai redusă. Din cauza divergențelor de interese se produce o ideologizare puternică a tuturor proceselor cognitive din sistem, fapt care generează o rezistență structurală la asimilarea și utilizarea cunoștințelor de tip științific pe care le furnizează
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
clară de la feedbackul material asupra performanțelor la cel informațional. Sistemele rudimentare se modifică doar ca rezultat al efectelor negative, obiective ale lipsei de performanță. Evoluția speciilor are loc prin intervenția forțelor brutale ale selecției naturale. Întreprinderea capitalistă se dezvoltă sub amenințarea concurenței. Feedbackul material este, în general, unul al supraviețuirii. El este tot mai mult înlocuit cu un feedback informațional, al perfecționării. Motivația perfecționării nu este susținută de reacția brutală, negativă a mediului, ci de informațiile sistematice asupra performanței. Din acest
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
urmare a extinderii activităților economice oficiale (atât la nivel antreprenorial, cât și la nivelul ofertei de muncă). În plus, relaxarea fiscală va conferi mediului de afaceri din România flexibilitate, predictibilitate și elasticitate, În timp ce o fiscalitate ridicată comportă o serie de „amenințări” la adresa economiei reale (rigidizarea evoluției și restructurării ofertei interne; ascunderea unei părți din activitatea economică și deci evaziune fiscală etc.). Totodată, procesul obiectiv de adâncire a interdependențelor, ce caracterizează, atât integrarea europeană, cât și globalizarea ca fenomen de anvergură mondială
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
strigă bătând din picior : Dacă nu vrei să spui, ghiaure, voi porunci să te spânzure. Aceasta este pedeapsa pe care o merită orice soldat care se lasă a fi prins de dușman. Văzând că n-o scoate la capăt cu amenințările, sultanul zise cu glas mieros : Ascultă, ghiaure, Îți dăruiesc viața, Îți dau averi și te fac pașă În țările mele, numai spune-mi ce te-am Întrebat. Nici spânzurătoarea, nici comorile și nici Însuși tronul nu mă vor face să
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
Consiliului Europei a propus un proiect integrat de cercetare intitulat ,, Răspunsuri la violența cotidiană Într-o societate democratică”. Propunerea a pornit de la observația curentă privind creșterea violenței - exprimată prin diferite forme și În diferite contexte - și de la Îngrijorarea generată de amenințarea pe care violența o aduce democrației. Proiectul integrat a luat forma unei cercetări desfășurate În aproape 40 de țări, folosind statistici oficiale, dar și opinii ale unor experți privind diferitele forme ale violenței: violența Împotriva femeii, violența domestică, violența Împotriva
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
care nu implică În mod direct acțiunea sexuală, ci doar pe cel de agresare (dacă ne referim la oameni). Agresiunea maternală protectivă, cel de-al șaselea tip, implică, la fel ca și la oameni, apărarea nou-născutului Împotriva potențialelor sau realelor amenințări. În fine, cel de-al șaptelea tip este agresiunea instrumentală, definită ca fiind ,,comportamentul de amenințare care În mod repetat a fost Îmbunătățit Într-un context Învățat” (Patrick și Zempolich, 2003, 307) și care poate fi interpretat, În alte situații
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
referim la oameni). Agresiunea maternală protectivă, cel de-al șaselea tip, implică, la fel ca și la oameni, apărarea nou-născutului Împotriva potențialelor sau realelor amenințări. În fine, cel de-al șaptelea tip este agresiunea instrumentală, definită ca fiind ,,comportamentul de amenințare care În mod repetat a fost Îmbunătățit Într-un context Învățat” (Patrick și Zempolich, 2003, 307) și care poate fi interpretat, În alte situații, sub forma unui precedent. Pe de altă parte, conceptul de violență Întâmpină probleme similare când se
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și sexul mediază impactul violenței media asupra percepțiilor ulterioare ale conflictelor interpersonale, violente. Indivizii cu un grad ridicat de agresivitate, În general, afișează tendințe puternice și ostile În percepțiile lor asupra conflictelor interpersonale decât indivizii cu un grad scăzut de amenințare. Mai mult, s-a constatat că bărbații cu un grad scăzut de agresivitate sunt extremi În raportarea gândurilor agresive și a acțiunilor. Surprinzător, nu au susținut ipoteza că expunerea la un film violent ar avea un impact violent asupra telespectatorilor
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ce văd. Interesul major Îl are Însă imitația În domeniul ficțional, prin confuzia frontierei dintre real și ficțional. Media - factor de distorsiune psihologică. Victimizarea indusă A. Bandura (1983) a susținut cu tărie că televiziunea distorsionează cunoștințele noastre despre pericolele și amenințările din lumea reală. Privitul la televizor induce o concepție despre lume, În care neîncrederea În oameni, suspiciunea generalizată, scăderea tendinței naturale către asociere, subminarea prosocialității și a solidarității devin prezente. Toate acestea formează efectul de cultivare (Gerbner și Gross, 1976
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
prosocialității și a solidarității devin prezente. Toate acestea formează efectul de cultivare (Gerbner și Gross, 1976). Cercetarea psihologică a demonstrat că cei care se uită mult la televizor - adicții − sunt mai suspicioși și supraestimează șansele lor de victimizare. Ei văd amenințări la tot pasul, chiar acolo unde ele nu există, generalizează răul, tind să răspundă agresiv la interacțiuni neutre. Dar, dacă privitul la televizor crește frica, el poate și reduce nivelul de violență prin izolare. Concluzii și remarce finale Date fiind
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
atenție loviturile, de obicei la sfârșitul unei reuniuni sau profitând de o adunare convocată pentru un alt scop. Un PPS-ist (În limbajul lui Sirota : perversul psihosocial) nu e interesat de realitate sau de adevăr, pentru el importante sunt confruntarea, amenințarea, dislocarea. El invocă interese superioare, valori, inovații, faptul că e purtătorul de cuvânt al unei autorități, În realitate Însă paravane pentru a discredita. El e specialist În deturnări, se ascunde după cuvinte mari, idealuri, proiecte pentru a da mai mare
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
particularitatea istorică și geografică În care Încercăm să o Încadrăm”, un fel de „paradigmă” care „funcționează Într-o manieră asemănătoare unei oglinzi uriașe” și „plecând de la care este posibil să gândim « În afara acestei zoneă asupra chestiunii vieții umane aflate pradă amenințărilor și contaminărilor de tot felul” (pp. 6-7). Volumul reunește contribuțiile a aproape douăzeci de autori care au fost În aceeași măsură martori sau actori ai tragediei amintite și care aduc În discuție acest subiect după douăzeci de ani. Catastrofa de la
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
se transforme În mit și să devină un simbol al catastrofei, În general” (pp. 131-132). Capcana atomică, surprinsă În concluzie, aduce În prim-plan vulnerabilitatea civilizației noastre, În care oricine poate produce ireparabilul: un terorist sau un tehnician. Luând aceste amenințări În serios, ne supunem logicii „temerii” și „precauției”. Gilles Ferréol, Universitatea din Poitiers Traducere română, Loredana Ivan Gilles Ferréol Dicționar de Științe Sociale, Paris, Armand Colin, 2000 (96 p.) Profesor-cercetător bine cunoscut publicului românesc, directorul Laboratorului de Sociologia Cunoașterii din cadrul
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]