23,159 matches
-
cesiu. Electroliza soluției apoasă de clorură cu anod lichid de mercur produce un amalgam ce se descompune rapid sub influența apei. Metalul pur a fost izolat, în cele din urmă, de către chimistul german Carl Setterberg în timp ce își pregătea lucrarea de doctorat cu Kekulé și Bunsen. În 1882, acesta a produs cesiu metalic prin electroliza cianurii de cesiu, iar astfel a fost rezolvată problema clorurii de cesiu. Din punct de vedere istoric, cele mai importante utilizări ale cesiului au fost în cercetarea
Cesiu () [Corola-website/Science/304474_a_305803]
-
(n. 3 februarie 1944, Băilești, județul Dolj - d. 3 aprilie 2015, București) a fost un scriitor român, profesor universitar și conducător de doctorat. A absolvit în anul 1969 Facultatea de Limbă și Literatură Română din Universitatea București. A obținut titlul de doctor în filologie cu o teză despre Mihai Ralea (1978) și doctoratul în teologie cu teza " Influența literaturii sapiențiale asupra literaturii române
Petre Anghel () [Corola-website/Science/304576_a_305905]
-
a fost un scriitor român, profesor universitar și conducător de doctorat. A absolvit în anul 1969 Facultatea de Limbă și Literatură Română din Universitatea București. A obținut titlul de doctor în filologie cu o teză despre Mihai Ralea (1978) și doctoratul în teologie cu teza " Influența literaturii sapiențiale asupra literaturii române" (2003). Doctor in Sociologie. A debutat cu volumul de versuri "Duhul pământului", girat de Mircea Ciobanu și Marin Preda. În 1976 debutează în proză cu romanul "Fratele nostru Emanuel", editat
Petre Anghel () [Corola-website/Science/304576_a_305905]
-
scriitor, se dedică activității didactice universitare, specializându-se în domeniul științelor comunicării, fiind lector dr. la Institutul Teologic Adventist, conf. dr. la Institutul Teologic Baptist, prof. univ. dr. la Universitatea din București (Facultatea de Sociologie și Asistență socială), conducător de doctorat în domeniul Științe ale Comunicării. Interviuri
Petre Anghel () [Corola-website/Science/304576_a_305905]
-
apoi studiile secundare la Liceul Național, pe care le-a absolvit în 1930. După absolvire s-a înscris la Facultatea de științe din Iași, secția Matematică și Fizică-Matematică, pe care a absolvit-o în 1934. Și-a susținut teza de doctorat în 1938 sub conducerea lui Alexandru Myller cu un subiect de geometrie diferențială. Timp de 10 ani a predat la mai multe școli din învățământul secundar. În 1945 și-a început cariera universitară la Facultatea de Matematică a Universității «Al.
Adolf Haimovici () [Corola-website/Science/304573_a_305902]
-
fi mereu prezentă în teatrul marcelian, care are o predilecție pronunțată pentru desfășurarea acțiunii dramatice în cadrul spațiului familial. Încă din copilărie călătorește mult, familiarizându-se cu marile orașe de artă.În 1910 devine "agrégé" în filozofie. Titlul tezei sale de doctorat este " Ideile metafizice ale lui Coleridge în raporturile lor cu filosofia lui Schelling." De altfel, referința la filosofia lui Schelling va rămâne una din constantele gândirii marceliene. Din 1912 va începe o carieră pedagogică, practicată, cu intermitențe, până în 1941. Predă
Gabriel Marcel () [Corola-website/Science/304585_a_305914]
-
de la părinți desenând și vânzând hărți. Mai târziu, profesor fiind la Harvard, Quine scria despre atlase geografice în "The New York Review of Books". Se înscrie la Colegiul Oberlin pe care îl absolvă în 1930. Doi ani mai târziu își ia doctoratul la Harvard cu Whitehead. Intră într-o perioadă fertilă din viața lui, în care se întâlnește cu marii oameni de știință și marii filosofi care trăiau și lucrau în Europa Centrală. Îl cunoaște pe Rudolf Carnap de care-l va
Willard Van Orman Quine () [Corola-website/Science/304613_a_305942]
-
și a activat și ca secretar al Consiliului Eparhial din acea țară. În octombrie 1956, în Catedrala Patriarhală din Ecimiadzin, Vazken I, Catolicosul tuturor armenilor, l-a ridicat la rangul de arhimandrit (Vardapet). În paralel, și-a susținut teza de doctorat cu tema: "“Rolul Bisericii Armene din Diaspora”". În anul 1957, după demisia Episcopului Eznig Aznavorian, este numit ca Vicar Primat al Episcopiei Armene din Azerbaidjan și din republicile aflate dincolo de Marea Caspică. În toamna anului 1958 este ales ca Primat
Dirayr Mardichian () [Corola-website/Science/304612_a_305941]
-
Miculescu (n. 6 septembrie 1863, Crevenicu, județul Teleorman; d. 29 decembrie 1937, București) a fost un fizician român a avut rezultate notabile în termodinamică și optică. Principala sa contribuție la domeniul fizicii poate fi regăsită chiar în lucrarea sa de doctorat, unde a prezentat o determinare precisă a echivalentului mecanic al caloriei. Constantin I. Miculescu s-a născut la data de 6 septembrie 1863 în com. Crevenicu (județul Teleorman), fiind al zecelea copil al unei familii de țărani nevoiași. Cu ajutorul unei
Constantin Miculescu () [Corola-website/Science/304656_a_305985]
-
din București, secția fizico-matematici, unde l-a avut ca profesor pe Emanoil Bacaloglu, fost profesor și la Liceul ,Matei Basarab”. Este trimis cu o bursă la Paris unde obține, în anul 1888, licența în Științe la Universitatea Sorbona. Își susține doctoratul în fizică la aceeași universitate cu teza "Sur la determination de l'équivalent mécanique de la calorie", avându-l ca îndrumător științific pe profesorul Gabriel Lippmann (1845-1921), viitor laureat al Premiului Nobel pentru fizică în anul 1908. După revenirea în țară
Constantin Miculescu () [Corola-website/Science/304656_a_305985]
-
la Școala armeană și la Liceul German din București. Levon Garabet Balgian a absolvit cursurile Facultății de Filosofie și Literatură din cadrul Universității din București (România) în anul 1936. A urmat apoi studii la Universitatea din Leipzig (Germania), unde a obținut doctoratul în teologie. Reîntors în țară, a fost puternic implicat în viața culturală a comunității armene din România, publicând o revistă literară în anii '30. A predat timp de câțiva ani ca profesor de limba armeană la școlile acestei comunități din
Vazken Balgian () [Corola-website/Science/304666_a_305995]
-
există, de a încerca să le reproducem - empiric - și (cel mai rău) să le ignorăm sau să le refuzăm existența pertinentă, legică, ca un fapt natural dar necunoscut. "Parapsihologia" se leagă într-un fel de psihologie, iar majoritatea tezelor de doctorat sunt bazate pe acest subiect. Cu greu poți demonstra un fenomen de tip "PSI". În majoritatea documentelor parapsihologice putem găsi foarte multe cazuri de fraudă și greșeli de metodologie. Faptul că aceste forțe sau entități nu intră în câmpul nostru
Parapsihologie () [Corola-website/Science/304664_a_305993]
-
neobligatorii (a XI-a și a XII-a). Nu există examene între clasa a X-a și a XI-a. Sistemul național de învățământ superior este structurat pe trei niveluri de studii universitare: studii universitare de licență, de masterat și doctorat. În 2004, aproximativ 4,4 milioane din populație era înscrisă la școală. Dintre acestea, 650.000 în grădiniță, 3,11 milioane (14% din populație) în învățământul primar și secundar și 650.000 (3% din populație) la nivel terțiar (universități). În
Demografia României () [Corola-website/Science/304682_a_306011]
-
obține titlul de doctor în filologie, elaborînd o teză de istorie a limbii române vechi, sub îndrumarea prof. dr. Vasile Arvinte. Din anul 2005 este profesor universitar la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, din Iași. Din anul 2008 este conducător de doctorat. Profesor invitat la Universitatea Zürich (Elveția, IX.2011-II.2012). Inițiator și organizator - împreună cu lect. dr. "Sorin Guia" și lect. dr. "Ioan Milică" - al "Conferinței Naționale "Text și discurs religios"", (Ediția I-a în 2008), editor - împreună cu aceiași - al "revistei Conferinței
Alexandru Gafton () [Corola-website/Science/304701_a_306030]
-
legăturile cu organizația șovină la care aderase. Ulterior, episcopul a subliniat că elevul său a efectuat denunțul doar pentru că, arestat în aceeași zi, spera să-și ușureze astfel situația la anchetă. În perioada septembrie 1940-iunie 1943 a efectuat studii de doctorat în filosofie și dogmatică la Universitatea Pázmány Péter din Budapesta, obținând titlul de doctor în teologie la 26 iunie 1943. Teza sa de doctorat a avut titlul „Apocaliptica sinoptică”. Reîntors în România, în anul 1944, a fost numit profesor la
Szilárd Bogdánffy () [Corola-website/Science/304703_a_306032]
-
să-și ușureze astfel situația la anchetă. În perioada septembrie 1940-iunie 1943 a efectuat studii de doctorat în filosofie și dogmatică la Universitatea Pázmány Péter din Budapesta, obținând titlul de doctor în teologie la 26 iunie 1943. Teza sa de doctorat a avut titlul „Apocaliptica sinoptică”. Reîntors în România, în anul 1944, a fost numit profesor la Gimnaziul Catolic „Szent József” din Oradea. În aprilie 1947 a fost ridicat la rangul de canonic al Catedralei Episcopale din Oradea și numit vicar
Szilárd Bogdánffy () [Corola-website/Science/304703_a_306032]
-
stabilit cu soțul său în Bucovina, devenindu-i o nedespărțită tovarășă de viață, de idei și de acțiune. Fiul lor, Radu Grigorovici, fizician, a fost membru al Academiei Române. În anul 1906 și-a susținut la "Universitatea din Berna" teza de doctorat în economie politică, cu titlul "Die Wertlehre bei Marx und Lassalle (Teoria valorii la Marx și Lassalle)", obținând calificativul "magna cum laude". A refuzat oferta unui post de asistent universitar la Berna, dedicându-se activității social-democratice în Bucovina și apoi
Gheorghe Grigorovici () [Corola-website/Science/304705_a_306034]
-
Ramaty a studiat la Universitatea din Țel Aviv, unde a luat licență în fizică, apoi a predat vreme de trei ani la un liceu. Apoi a plecat în Statele Unite, unde, într-un termen record de doi ani, și-a terminat doctoratul în fizica planetară și a spațiului la Universitatea California Los Angeles (UCLA). În 1967, el s-a alăturat Centrului Goddard de Zboruri Spațiale, unde a lucrat apoi vreme de 30 ani, devenind unul din principalii săi teoreticieni. Ramaty a fost
Reuven Ramaty () [Corola-website/Science/303508_a_304837]
-
atunci numele de Iosif, sub patronajul sfântului Iosif din Arimateea. Pentru trebuința școlilor teologice ale Episcopiei de Alba Iulia, ieromonahul Iosif a venit în Franța cu binecuvântarea episcopului Andrei în cursul verii anului 1994 pentru a pregăti o teză de doctorat la Institutul de Teologie Saint-Serge din Paris (1994-1998). Subiectul tezei sale este ""Misterul persoanei umane la Sfântul Simeon Noul Teolog"", teză încheiată sub coordonarea Părintelui Boris Bobrinskoy și a profesorului Olivier Clement. Părintele Iosif a plănuit să susțină teza la
Iosif Pop () [Corola-website/Science/303537_a_304866]
-
Academiei Române. În perioada 1934-1942 a urmat liceul în Caransebeș. Între anii 1942-1946 a urmat Facultatea de Teologie la București. În aceeași perioadă a urmat cursurile Facultății de Filologie și a celei de Litere. În 1949 și-a susținut teza de doctorat cu titlul "„Viața și petrecerea Sfântului Antonie. Începuturile monahismului creștin pe Valea Nilului”". În 1949 a devenit profesor suplinitor la Academia Teologică Ortodoxă Română din Caransebeș. Între anii 1956-1958 a fost profesor de limbile greacă și franceză la Seminarul Teologic
Nicolae Corneanu () [Corola-website/Science/303555_a_304884]
-
A tradus mult din literatura română, din Mihai Eminescu, Tudor Arghezi, Alexandru Ivasiuc, Constantin Noica, Ion Caraion, Marin Preda, Nicolae Breban, Laurențiu Fulga, etc. Pentru detalii amănuntite privind viața si opera lui Georg Scherg se recomandă dizertația filosofică, lucrarea de doctorat a lui Gert Ungureanu, care i-a fost student la Sibiu - „"Die Kunst ist eine Zigeunerin namens Piranda, Intertextualität und Gruppen-kommunikation in der Diktatur - die Oraliteralität in den Texten des siebenbürgischen Autors Georg Scherg"”, apărută în 1999 la editura Saeculum
Georg Scherg () [Corola-website/Science/303561_a_304890]
-
contagioase din București. Aceasta l-a scăpat de domiciliul obligatoriu ce-i aștepta pe toți cei eliberați în acea perioadă. Reia studiile universitare în 1963, devine licențiat în limbă și literatură engleză și română, iar în continuare se înscrie la doctorat, sub îndrumarea prof. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, dar nu va întruni condițiile politice necesare susținerii tezei. Între timp a fost profesor de liceu, asistent al Facultății de Limbă Engleză și al Institutului Pedagogic; în 1972 a fost numit prin concurs lector de
Mihai Rădulescu () [Corola-website/Science/303597_a_304926]
-
ale învățământului superior din România. Importanța rolului cultural național al acestei instituții de învățământ superior rezultă din prevederile Regulamentului Facultății de Filosofie și Litere, promulgat la 20 februarie 1899. În acesta se menționează dreptul facultății de a acorda licența și doctoratul în filosofie. Încă de la înființare, predarea filosofiei în Universitatea din București s-a făcut în mod continuu, chiar și în ultima perioadă a regimului comunist. Printre primii rectori ai Universității din București au figurat profesori de la această facultate: Ioan Zalomit
Facultatea de Filosofie a Universității din București () [Corola-website/Science/303586_a_304915]
-
București au figurat profesori de la această facultate: Ioan Zalomit (mai 1871 - aprilie 1885), profesor de istoria filosofiei; Titu Maiorescu (octombrie 1892 - noiembrie 1897), profesor de filosofie și C. Dimitrescu-Iași (octombrie 1898 - ianuarie 1911), profesor de filosofie, autorul primei teze de doctorat în estetică de la noi ("Conceptul de frumos" - Leipzig 1877). În anul 1948, după reforma comunistă a învățământului, cadrul în care funcționa Facultatea de Filosofie a fost modificat. În pofida dificultăților uriașe, a încercărilor repetate de a fi desființată ori integrată în
Facultatea de Filosofie a Universității din București () [Corola-website/Science/303586_a_304915]
-
Lucian N. Vințan (n. 27 august 1962, Cisnădie) este prof. univ. dr. ing. și conducător de doctorate în știință și ingineria calculatoarelor, la Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu și membru titular al Academiei de Stiinte Tehnice din România. A adus contribuții științifice originale în următoarele domenii: algoritmi avansați de aritmetică binara; microprogramare dinamică (accelerator limbaj Fortran 77
Lucian Vințan () [Corola-website/Science/303608_a_304937]