22,240 matches
-
a fost că maimuțele nu se mai puteau urca să ia banana, fiindcă erau oprite de fiecare dată de celelalte maimuțe. După aceea, una dintre cele cinci maimuțe a fost Înlocuită cu o maimuță nouă, care nu luase parte la interacțiune. După un timp, maimuța cea nouă s-a Îndreptat spre scară, fiind, de asemenea, constrânsă prompt să renunțe la inițiativă. În continuare, fiecare dintre maimuțele inițiale a fost Înlocuită, până s-a ajuns la situația În care nici o maimuță nu
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
structură competitivă, de tipul mâinii invizibile. Însă, deși regulile jocului sunt competitive, indivizii folosesc această instituție pentru că le aduce beneficii. Dar funcționarea pieței ca instituție presupune, desigur, un nivel de cooperare Între participanți, pentru a asigura respectarea regulilor ce specifică interacțiunile pe piața liberă. De aceea, piața ca instituție competitivă nu se opune, la acest nivel fundamental, unor alte instituții cooperative. La nivelul de bază ce permite funcționarea unei instituții, interacțiunile dintre cei implicați sunt cooperative, indiferent de structura internă a
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
cooperare Între participanți, pentru a asigura respectarea regulilor ce specifică interacțiunile pe piața liberă. De aceea, piața ca instituție competitivă nu se opune, la acest nivel fundamental, unor alte instituții cooperative. La nivelul de bază ce permite funcționarea unei instituții, interacțiunile dintre cei implicați sunt cooperative, indiferent de structura internă a instituției. Însă piața liberă funcționează optim În condiții de maximă competitivitate, Într-o situație ipotetică În care intrarea pe piață este complet liberă și există antreprenori ce doresc să pătrundă
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
cei care Întrunesc caracteristicile agentului rațional egoist. Cei ce nu vor reuși să concretizeze oportunități pe piață vor falimenta sub presiunea selectivă a competiției. Diferența față de cazul agenților publici constă În faptul că mecanismul de selecție este intrinsec dinamicii de interacțiune specifică pieței. Totuși, tocmai această caracteristică structurală ne arată În mod clar că furnizarea de bunuri și servicii publice nu va face niciodată parte din motivația antreprenorilor privați de succes. Singura situație În care piața ar putea furniza de una
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
conceptuale au fost realizate, a fost posibilă analiza modalităților concrete, dar la un nivel foarte general, prin care politicile publice pot fi furnizate eficient. S-a dovedit că rolul central În cadrul acestei furnizări Îl au instituțiile, ca formă generală de interacțiune umană. Însă, deși eficiente la momentul respectiv, cele mai multe instituții nu conțin mecanisme interne de autoreglare, acest lucru ducând la posibile ineficiențe structurale ale instituțiilor. Ca urmare a acestei concluzii generale, instituția căreia i-a fost atribuit rolul de furnizor de
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
interacționa. De data aceasta, concluzia a fost afirmativă, cu privire la posibilitatea unui aranjament instituțional, format, pe de o parte, de instituția acțiunii colective (al cărei caz particular este activitatea guvernamentală) și, pe de altă parte, de instituția pieței libere. Aflate În interacțiune, cele două se pot regla reciproc. Piața va permite existența unui standard de eficiență economic care să ne permită evaluarea diverselor politici publice, iar acțiunea colectivă poate juca rolul presiunii concurențiale asupra Întreprinzătorilor privați, asigurând astfel furnizarea optimă a unui
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
va permite existența unui standard de eficiență economic care să ne permită evaluarea diverselor politici publice, iar acțiunea colectivă poate juca rolul presiunii concurențiale asupra Întreprinzătorilor privați, asigurând astfel furnizarea optimă a unui bun public, În condițiile date. Însă această interacțiune benefică este funcțională doar În măsura În care acțiunea colectivă joacă rolul de forță concurențială, intervenind ca actor În dinamica pieței, și nu reglementând-o arbitrar din afară. Bibliografietc "Bibliografie" Axelrod, R. (1984), The Evolution of Cooperation, Basic Books, New York. Boehm, C. (2000
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
un spațiu de discuție circumscris problemei analizate. Este suficient, pentru demersul de față, să reducem foarte rapid harta generală la zona de interes prin următoarele precizări. Indivizii aparțin unui grup, unei comunități sau societăți prin efortul comun de a ordona interacțiunile repetate și relațiile dintre ei Într-o manieră dezirabilă. Interacțiunile repetate și relațiile cooperative sunt necesare pentru producerea, furnizarea, distribuția și consumul de bunuri, fiecare dintre acestea fiind rezultatul unui complex de decizii și acțiuni ordonate printr-o categorie de
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
demersul de față, să reducem foarte rapid harta generală la zona de interes prin următoarele precizări. Indivizii aparțin unui grup, unei comunități sau societăți prin efortul comun de a ordona interacțiunile repetate și relațiile dintre ei Într-o manieră dezirabilă. Interacțiunile repetate și relațiile cooperative sunt necesare pentru producerea, furnizarea, distribuția și consumul de bunuri, fiecare dintre acestea fiind rezultatul unui complex de decizii și acțiuni ordonate printr-o categorie de instrumente lingvistice numite instituții, care indică participanților ce anume este
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
administrația (care pune În aplicare „contractul” de furnizare a bunurilor publice) și constituenții (participanții la acțiunea colectivă ca purtători ai suveranității, plătitori de taxe, beneficiari ai bunului public și electori ai antreprenorilor). Se știe că eficiența politicilor publice este rezultatul interacțiunilor care se desfășoară În contextul organizării politice și instituționale În cadrul a două procese, unul Între constituenți și furnizorul de bunuri publice (statul) și altul constând În furnizarea economică a bunului, care se desfășoară Între antreprenorii politici și administrație. Aceste trei
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
oportunități de câștig. Checkel și Lavenex (apud Knill și Lehmkuhl, 2002) erau de părere că acest impact depinde de măsura În care politicile europene se pliază pe credințele și așteptările actorilor domestici. Explicațiile de mai sus conturează un mediu de interacțiune Între actorii naționali și cei suprastatali, din care putem trage concluzia că respectivii actori se folosesc unii de alții pentru a-și promova interesele, formându-se astfel un circuit decizional care este În conformitate cu jocul democratic. De altfel, propunerile Comisiei sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
UE, mediul de politici era complet stabil, fără nici un fel de provocare și fără nici o influență exterioară. UE este doar a altă variabilă care modifică mediul În care se mișcă guvernele naționale și aparatele administrative aferente. Este posibil ca, prin interacțiunea cu mediul, structura acestora și modul de a face politici să se schimbe, dar nu cred că putem introduce În această discuție o voință anume; este vorba mai degrabă despre un proces incremental și natural. Modificarea structurii și a comportamentului
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
acestora și modul de a face politici să se schimbe, dar nu cred că putem introduce În această discuție o voință anume; este vorba mai degrabă despre un proces incremental și natural. Modificarea structurii și a comportamentului unei instituții prin interacțiunea cu mediul este o dovadă de eficiență și adaptare, nu o dovadă a anulării independenței de decizie. În concluzie, teoriile preocupate de reforma și managementul sectorului public, de eficientizarea elaborării și implementării de politici nu-și pierd importanța. Problematica integrării
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
valorile În lei pentru cele două situații posibile: pacientul a oferit bani sau cadouri din proprie inițiativă, iar pacientului i s-au cerut bani sau cadouri de către personalul sanitar. În continuarea analizelor, vor fi considerate doar cele trei categorii de interacțiune a pacienților cu sistemul sanitar: medicul de familie, policlinică și spital, indiferent de sensul relației plăților informale (li s-a cerut sau au dat din proprie inițiativă). Tabelul 5.4. Media valorii plăților informale și ponderea din venitul lunar al
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
În sistem de stat sau În regim privat. Relația inversă dintre venituri și mărimea plăților informale (gospodăriile cu venituri mici plătesc aproape la fel de mult ca și gospodăriile cu venituri mari), care, așa cum am văzut, este valabilă În special În cazul interacțiunii cu personalul sanitar din spitale, trebuie studiată și din perspectiva mediului de rezidență. Este cunoscut faptul că veniturile monetare (cele care, de altfel, au fost luate În considerare În Împărțirea familiilor În funcție de venit) sunt mai scăzute În mediul rural decât
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
jos, se observă că media plăților informale crește pentru categoriile de persoane mai educate. De exemplu, se observă că persoanele cu școală postliceală sau care au absolvit o facultate plătesc mai mult, În toate cele trei tipuri de situații de interacțiune (F, P, S), decât persoanele cu liceu sau care nu au absolvit nici liceul. Tabelul 5.7. Media valorii plăților informale În funcție de nivelul de educație al pacientului Diferențele de plăți informale dintre pacienții din mediul urban și cei din mediul
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
România, ținând seama de contextul internațional al țării noastre după 1989, de modalitățile de influențare a politicilor pentru romi venite din exterior, de actorii implicați În procesul de elaborare și implementare a politicilor publice pentru romi și de modul de interacțiune dintre actorii interesați (stakeholders) de „problematica romă”. Analiza de față se Înscrie Într-un domeniu mult mai larg, cel al studierii rolului instituțiilor internaționale În influențarea, formularea și schimbarea politicilor globale din societatea contemporană. Punctul de plecare al lucrării este
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
definiție mult mai largă a instituțiilor și permite o mai bună Înțelegere a modului În care a fost efectuat un transfer de la un sistem politic la altul. Definiția unei instituții internaționale a fost lărgită astfel Încât să cuprindă toate tipurile de interacțiune la nivel internațional. Instituțiile internaționale au fost folosite ca o umbrelă ce ar acoperi o gamă Întreagă de structuri, organisme, adunări care Își desfășoară activitatea cu preponderență la nivel internațional. Pe baza cadrului teoretic neoinstituționalist, ne-am pus Întrebarea cum
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
de actori instituționali la nivel internațional (precum organizațiile internaționale non-guvernamentale, mișcările sociale, fundațiile private, companiile private multinaționale). Prin urmare, instituțiile nu sunt definite Într-un mod restrâns, formal, constituțional și legal, ci pentru a putea include și alte tipuri de interacțiune informală la nivel internațional, cum ar fi, de exemplu, comunitățile științifice (epistemic communities), rețelele de influențare a politicilor la nivel mondial (global policy networks) (Stone, 2002; Keck și Sikkink, 1998), mișcările sociale transnaționale, ONG-urile internaționale, grupurile internaționale de presiune
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
stat și autonomia societală, În oricare dintre dimensiunile acesteia - politică, a politicilor sau publică -, prin care funcțiilor tradiționale ale statului li se adaugă cel puțin cea de mediator/negociator, noi niveluri ale acțiunii politice, reguli de comportament politic, modele de interacțiune, precum și noi instrumente, de policy-making. 1. Argumenttc "1. Argument" Filosofia politicii sociale europene pornește de la premisa că eficiența socială sau echitatea poate genera eficiență economică, dacă privim coeziunea socială și stabilitatea nu doar ca modalități de a obține beneficii prin
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
resurse productive, generatoare de bunăstare, caz În care politica socială tinde să anuleze contradicția dintre eficiența economică și justiția socială. Paradigma Modelului Social European plasează politica socială, cea a ocupării forței de muncă și cea economică Într-o relație de interacțiune pozitivă, ceea ce presupune că progresul socioeconomic este determinat de Întărirea reciprocă a acestora1. În acest context, promovarea echității de gen, una dintre direcțiile de acțiune ale Agendei sociale a Uniunii Europene2, se regăsește ca prioritate orizontală În majoritatea politicilor și
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
Unite și UE, identificarea strategiilor convergente ce acoperă problema inechității de gen, resursele statului postsocialist În confruntarea cu spiritul și instrumentele culturii birocratice postweberiene, pentru a identifica, În final, locul unui câmp de interes public al politicilor de gen, al interacțiunii dintre reprezentarea publică a preferințelor și a intereselor cetățenilor, puterea politică, scena pe care se (re)negociază agenda publică și actorii acesteia. 2. Contextul politictc "2. Contextul politic" 2.1. Agenda formală mondială Este dificil de stabilit momentul exact În
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
bazate pe sex, religie, rasă, etnie, vârstă, handicap, egalitatea ca problemă politică de recomandări privind participarea echilibrată la procesul decizional (Recomandarea Consiliului, 2 decembrie 1996). 3. Contextul publictc "3. Contextul public" Dacă privim spațiul societal ca pe un câmp al interacțiunii dintre câteva componente majore - statul, sfera privată, piața și sfera publică (Habermas, 1989; Janoski, 1998)-, putem defini sfera publică sau spațiul civic drept punctul geometric În care se Întâlnesc și interacționează toate celelalte sfere. Sfera publică ar cuprinde, după Janoski
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
etc.), grupurile religioase privite din perspectivă publică, nu ideologică - asociații, fundații religioase de caritate, cluburi confesionale etc. Ceea ce Îmi propun În continuare este să identific, În ansamblul societal, locul unui câmp de interes public al politicilor de gen, acela al interacțiunii dintre preferințele/interesele cetățenilor și reprezentarea lor publică, pe de-o parte, puterea politică și/sau autoritatea publică, pe de altă parte, scena pe care se dispută și se (re)negociază agenda publică și, evident, actorii acesteia. În acest scop
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
sau Norvegia). Feminismul autohton contemporan de stat este un „patriarhat de stat”2, „antreprenorul politic” al egalității de gen În țările postsocialiste. Young (2004) consideră că statele se manifestă diferit față de variabila gen, sub forma ordinilor de gen, ce reprezintă interacțiunea dintre puterile statului, definițiile culturale ale genurilor și practicile curente de gen. Acestea nu sunt statice; ele se schimbă În funcție de cum renegociază femeile și bărbații semnificațiile identităților de gen și le instituționalizează. Ordinile de gen reprezintă cadrul politicilor de gen
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]