21,846 matches
-
iunie-27 iulie 1941. 55. 28 iulie 1941. Nota nr. 700 înaintată Diviziei 14 Infanterie de Regimentul 6 Vânători, prin care se raportează executarea în perioada 22 iunie-28 iulie 1941 a unui număr de 174 evrei din orașul Bălți, respectiv comunele Târgul Sculeni și Mărculești. 56. 29 iulie 1941. Ordinul general nr. 99 al Ministerului Apărării Naționale referitor la un număr de 23 de ofițeri ce au intervenit în favoarea evreilor concentrați în detașamentele de muncă, respectiv interzicerea pe viitor a unor asemenea
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
august 1941. Instrucțiunile nr. 31.200 elaborate de Marele Stat Major cu privire la aplicarea dispozițiilor regulamentului statului militar al evreilor. 73. 10 august 1941. Nota nr. 10.119 înaintată Diviziei 14 Infanterie de Regimentul 6 Vânători, privind executarea evreilor deportați din Târgul Sculeni. 74. 12 august 1941. Nota nr. 209.221 adresată de Armata a 4-a unităților din subordine, referitoare la internarea în ghetouri a evreilor din Ucraina și prevenirea trecerii acestora în Basarabia. 75. 12 august 1941. Nota nr. 30
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
venit în grup compact, zburând la înălțime de aproximativ 1000 metri. Au fost aruncate bombe incendiare și explozive de calibru mijlociu. Mare parte dintre ele nu au făcut explozie. S'au înregistrat stricăciuni în Piața Unirii, la Fundația Ferdinand, în Târgul Cucului, la palatul Telefoanelor. Au fost incendiate o casă în str. I.C. Brătianu, una lângă Palatul Telefoanelor în str. Lăpușneanu și un garaj din str. Arcu, unde au ars 4 mașini germane. Sunt aproximativ 111 morți. Numărul răniților nu se
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
măsuri de executare. Măsurile luate de Dvs, vor fi raportate și la Dacia 184 2 Secția II-a. D. O. / ȘEFUL DE STAT MAJOR COLONEL, D. Tudosie 185 COPIE: Ministerul Afacerilor Interne a dispus ca toți evreii din satele și târgurile din Moldova să fie evacuați în capitalele de județ. Evreii suspecți vor fi evacuați și din capitalele de județ. Pentru aceștia Comandamentele militare vor lua legătura cu prefectul de județ respectiv, raportând la Vornic 186 și Ialomița 187 numărul lor
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
și s'au ocupat cu predilecție cu denunțarea românilor, care apoi au fost deportați. c). Cei rămași în teritoriile eliberate s'au arătat ostili din primul moment. Cu ocazia ocupării unor localități au tras din ascunzișuri asupra trupelor române. În târgul Edineți, ostașii au trebuit să verifice casă cu casă și locuințele de unde se trăgeau focuri de arme și de arme automate, de către evrei. Armamentul le-a fost lăsat de sovietici în scopul de a ataca armata în mod mișelesc. Unde
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Stat Major Revenind la rapoartele noastre anterioare, Am onoare a supune din nou cunoștinței Dv. următoarea situație în care ne găsim. Până astăzi 22 August 1941 în lagăr au venit 23.026 internați Jidani 388, deși capacitatea de cazare a Târgului Vertujeni nu era mai mare de 13-15.000 așa după cum am arătat deja. Din această cauză îngrămădindu-se atățea oameni din care unii copii alții bătrâni, unii bolnavi, alții chiar pe moarte, unii paralizați alții infirmi, unii în stare de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
cu un autobuz ca să ridice 25 persoane din lagărul EDINEȚ. Acest funcționar după ce a văzut că i se interzice să ridice evreii, ar fi dat instrucțiuni ca cei vizați să iasă din lagăr și să aștepte în anumite locuri în afara târgului până va veni ca să-i ridice. Am dat ordin posturilor de jandarmi și Detașamentelor de pază, ca să facă paza și în exteriorul localităților. A.53.B.Y. AMR, fond 1693-Comandamentul Etapelor de Est, dosar nr. 14, f. 81. Documentul nr.
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Moldova și Basarabia, unde există poliții și prefecturi. În Transnistria, nefiind instalate încă poliția și nici jandarmii în fiecare sat, pentru ca totuși să se realizeze siguranța în privința evreilor, Propunem: strângerea evreilor în ghetouri să se facă numai la orașe și târguri mari și la satele unde sunt evrei în număr mare; operațiunea să se facă de către Inspectoratul Jandarmi Nistru, care va lucra în colaborare cu Comandamentul Etapelor; întrucât în localitățile unde sunt evrei se află și unități de jandarmi instalate de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Sunt exceptate de la această măsură: bunurile agricole strict indispensabile așezării și funcționării industriilor evreești (determinarea caracterului evreesc al întreprinderilor făcându-se de Ministerul Economiei Naționale); grădinile imobilelor urbane și terenurile neconstruite; terenurile din jurul locuințelor evreești situate în vetrele satelor și târgurilor, în întindere de cel mult 2000 m.p.; cerealele și fânațele cumpărate cu acte cu dată certă; mobilierul și obiectele casnice din imobilele expropriate; Luarea în posesiune a imobilelor expropriate urma să se facă prin delegați numiți de Ministerul Economiei Naționale
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Inspectorul Jandarmeriei Provinciei Bucovina, împreună cu maiorul Tarnavschi din M.C.Gl. Evacuarea s'a făcut în următoarele condițiuni: Cu primele două transporturi din zilele 7 și 8 au fost evacuați toți evreii "pe teritoriul orașului din alte părți", adică, acei veniți din târgurile și satele din județ, sau de aiurea. Aceasta conform ordinului Domniei Voastre Nr. 45/1941 și accentuat de Lt. Colonel Petrescu care mi l-a înmânat. Parte din aceștia și toți cei localnici din Dorohoi au fost trecuți prin minuțioasa
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
legați, fără să-i silească nimeni. Avem de asemenea cazuri de profesioniști reținuți ca foarte necesari și cu toate acestea au plecat în dauna interesului general. Plecarea transporturilor de evacuare s'a făcut după cum urmează: Evreii aflați în Dorohoi din târgurile din județ, au plecat în două transporturi în zilele de 7 și 8, iar cei localnici din oraș urmau să plece în trei transporturi în zilele de 12, 13 și 14. Din aceștia s'au executat numai transporturile din zilele
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
hotărât evacuarea în Transnistria a: a. Evreilor comuniști identificați și aflați liberi, pe teritoriul Țării. b. Evreilor cari după invaziunea Basarabiei și Bucovinei din Iunie 1940, de către trupele bolșevice, au cerut repatrierea în Rusia Sovietică. c. Evreilor aflați în lagărul Târgul Jiu sub suspiciunea de activitate, sau simpatizanți comuniști. Urmare situațiunei Dvs. trimisă acestui Minister, referitoare la evreii menționați la punctele a și b, de mai sus, vă rugăm să binevoiți a dispune ca până la data de 15 August 1942, să
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
cari urmează să fie ridicați și transportați în Transnistria. Aceasta pentru a se stabili punctele de colectare și de dispozițiuni asupra transporturilor și escortelor. În numărul evreilor comuniști, menționați la punctul a, se vor socoti și acei eliberați din lagărul Târgul Jiu, precum și membrii familiilor comuniștilor, capi de familie 1130. MINISTRU SUBSECRETAR DE STAT General de Corp de Armată ss. C. Z. Vasiliu C.Z. Vasiliu Comunicat: Dir. Grală. Pol. Pref. Pol. Cap. Insp. Gral. Jand. ANIC, fond Inspectoratul General al
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
mișcarea comunistă și cari prezintă un pericol pentru Siguranța de Stat. Pentru aceștia se vor cere Ministerului de Interne, cu justificarea respectivă, internarea într'un lagăr, intervenție pe baza căreia acest Departament va decide internarea precum și repartizarea lor în lagărul Târgul Jiu sau Vapniarka, în Transnistria. Ei vor fi trimiși în conformitate cu normele ce vă vom indica. Deasemenea, nu se mai trimite nici o categorie de țigani în Transnistria, fie rămași dintre cei nomazi, fie dintre cei cu cazier judiciar. Totuși, pentru țiganii
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
ardeleni era normal să fie așezați în Ardealul rămas unde se găseau locuințe, sau în locuințele celor 425.655 locuitori evacuați din Basarabia și Bucovina (300.000 evrei și 125.655 germani repatriați) sau în locul acelor evrei evacuați din satele, târgurile și orașele nereședință de județ ale Vechiului Regat și Ardeal în capitalele de județ. În sfârșit nu credem că dela 27 Martie 1942 s'au putut muta zeci de mii de funcționari din provincie în București, atunci când din motive de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
6 evrei, iar acum are 108 din totalul de 217 angajați, adică 50 %. Această situațiune se datorește și faptului că din lipsă de lucrători creștini, s-a apelat la evrei, cari abundă capitalele de județ, fiind aduși din sate și târguri. Față de cele de mai sus, apreciez că ar fi cazul ca Ministerul Muncii prin Oficiul Central de Românizare să cerceteze de urgență situația pe întreaga țară a personalului străin, înainte și după începerea românizării și apoi să avizeze la măsurile ce
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
stat pentru import și export, precum Petrol-Export, Metal-Import și Agro-Export577. Pe 1 decembrie, prezidiul a adoptat Decretul nr. 444, prin care se înființa Camera Română de Comerț Exterior, în cadrul Ministerului de Comerț Exterior. Principalele obligații ale noii organizații erau supervizarea tîrgurilor comerciale și soluționarea diferendelor privind tranzacțiile din comerțul exterior 578. Pe 10 decembrie, Schoenfeld a telegrafiat la Washington, pentru a cere Departamentului de Comerț să atragă atenția oamenilor de afaceri că nu trebuie să se aștepte ca arbitrarea acestor diferende
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
următoarele două luni, România a solicitat aderarea la Fondul Monetar Internațional, a trimis în Statele Unite o delegație ca răspuns la vizita din anul precedent a guvernatorilor americani și a permis Agenției de Informații a Statelor Unite să organizeze o expoziție la Tîrgul de la București 1514. Și totuși, în ciuda acestor eforturi, cele mai rele presimțiri ale lui Ceaușescu erau pe cale să se împlinească. Fără ca România să fie vinovată de acest lucru, relațiile ei cu Statele Unite aveau să fie absorbite de problema mai amplă
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
maghiară, care nu dorea ca ordinea consacrată să fie afectată de politicile educaționale emancipative experimentate de Curtea de la Viena. Ratioeducationis organizează învățământul în trei trepte: i) învățământul elementar; ii) învățământul gimnazial; iii) învățământul superior. Școlile elementare trebuiau organizate în sate, târguri și orașe. Programa și conținutul învățământului varia în funcție de categoria școlii, astfel că acesta era corelat cu necesitățile contextuale și ocupaționale ale segmentului social din care proveneau elevii: țăranii primeau o educație axată pe agricultură, orășenii erau intruiți în meserii specifice
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pătrunse de naționalismul cel mai patetic: "Pentru ca să atragă mai ușor pe Români la catolicism, împăratul Leopold I le propune să primească numai unirea cu Papa; în schimb li se făgăduia egalitate în drepturi și privilegii cu celelalte națiuni. Era un târg rușinos de conștiințe, pe care voia să-l facă împăratul" (Constantinescu, 1928, p. 234). Un târg rușinos de conștiințe, pe care prelații ardeleni l-au acceptat. Doar că " Unirea a fost primită numai de mitropolit și o parte din preoți
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
I le propune să primească numai unirea cu Papa; în schimb li se făgăduia egalitate în drepturi și privilegii cu celelalte națiuni. Era un târg rușinos de conștiințe, pe care voia să-l facă împăratul" (Constantinescu, 1928, p. 234). Un târg rușinos de conștiințe, pe care prelații ardeleni l-au acceptat. Doar că " Unirea a fost primită numai de mitropolit și o parte din preoți; poporul mai ales, nu voia să audă de "legea nouă"" (p. 235). Găsim în acest citat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
găsește prelungirea în analiza rolleriană a cazuisticii Mihai Viteazul. În primul rând, viitorul domnitor al celor trei principate românești este retrogradat în originea sa socială: "Mihai s-a născut într-un oraș de negustori pe malul Dunării și anume la Târgul de Floci, la gura Ialomiței, unde mamă-sa ținea cârciumă" (Roller, 1952, p. 168). Este reluată aici teza formulată de P.P. Panaitescu în monografia sa Mihai Viteazul (1936), care afirmă că Mihai nu putea fi în niciun caz fiul legitim
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și doar în urma unei întâmplări nefericite pașii v-au fost călăuziți spre cercetare... Ca să răspund la întrebarea aceasta, v-aș spune ceva. Eu sunt născut lângă satul lui Eminescu, la Urzenii Botoșanilor, și când eram copil mergeam cu tata la târg, cum se spunea, satul nostru fiind la 8 kilometri de oraș. Să tot fi avut vreo 45 ani când tata mi a arătat Ipoteștii. Alături de sat era o localitate ce avea în centrul ei o biserică, a cărei turlă strălucea
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
dar prea multe nu am auzit să facă... Există? Sigur, nici ei nu pot să facă prea mult. Mai cântă o Sonată de Enescu, mai invită un pianist, un violonist, dar s-au cântat și lucrările mari de Enescu, la târgurile internaționale, s-au cântat Suitele, Simfonia a IIIa. După mine, Mahler și Enescu sunt cei doi mari compozitori ai secolului XX, la care încă nu le-a venit vremea. Ei sunt precis compozitorii mileniului III. Enescu a scris o muzică
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
vestigiu de arheologie socială, ce se regăsește și în zona noastră, iar satele de pe teritoriul comunei Umbrărești au fost integrate unui asemenea complex teritorial, acesta situându-se pe cursul inferior al râului Bârlad, pornind de pe hotarul de mai târziu al târgului Tecuci și ajungând, spre miazăzi, până la sud de satele Fundeni și Piscu. Spre exemplu, pe baza actelor privind sate de la nord și de la sud de teritoriul comunei noastre (zapise, mărturii, planuri hotarnice, anaforale etc.), am putut constata că aprox. 15
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]