21,884 matches
-
arate în el”. (Sf. Atanasie cel Mare, Tratat despre întruparea Cuvântului și despre arătarea Lui nouă, prin trup, cap. I, IV, în PSB, vol. 15, p. 93) „Văzând neamul rațional (cuvântător) pierdut și moartea împărățind asupra lui prin stricăciune, văzând amenințarea cu stricăciunea de pe urma neascultării stăpânind asupra noastră și că nu se cuvenea să se înlăture legea (morții) înainte de a se împlini, văzând că nu avea nici un înțeles să se piardă cele ce El însuși crease, mai văzând și răutatea covârșitoare
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Lui nouă, prin trup, cap. IV, XXXI, în PSB, vol. 15, p. 127) „Îndrăznirea fericitului Petru este cea mai grăitoare dovadă a învierii! Ce dovadă mai mare decât aceasta poți să ai, când cel care înainte de răstignire nu putea îndura amenințarea unei slujnice (In. 18, 17), iar acum el singur se ridică cu atâta îndrăznire împotriva întregului popor iudeu? Și, în fața unei atât de mari mulțimi înfuriate, le grăiește cuvinte, care le putea ațâța și mai mult mânia”. (Sf. Ioan Gură
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
la poartă, și dacă toți ceilalți ucenici s-au împrăștiat când L-au văzut legat, cum s ar mai fi gândit să meargă până la marginile lumii și să sădească o învățătură plăsmuită despre înviere? Dacă Petru n-a putut înfrunta amenințarea unei femei, iar ceilalți ucenici au fugit la vederea lanțurilor, cum ar fi putut înfrunta pe împărați, pe dregători și popoare, care aveau și săbii și grătare și cuptoare aprinse și-i amenințau cu mii și mii de primejdii de
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
deschide cărțile care au scris în ele faptele și cuvintele și gândurile noastre în chip credincios și nemincinos; când mii de mii de îngeri vor sluji Lui și zeci de mii de zeci de mii vor sta în jurul Lui și amenințarea focului arzător se va întinde peste tot și va înconjura toate și va topi munții ca ceara. Căci râu de foc, zice, curgea înaintea Lui (Dan. 7, 9-10); când tartarul și prăpastia largă și de neînchipuit și întunericul cel mai
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
et absconditus. Că secularizarea înseamnă închidere a orizontului omenesc în istorie și social se poate deduce și din remarca finală a autorului în Histoire intelectuelle du libéralisme : în pofida extenuării ei aparente, religia creștină continuă să rămînă un avertisment sau o amenințare la adresa universului închis pe care l-a amenajat secularizarea și pe care ea nu contenește să-l baricadeze în autosuficiența lui. Cum se situează fundamentalismele față de acest univers închis? Sînt mișcările fundamentaliste, fie ele musulmane, creștine sau evreiești, pentru a
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
a vorbit despre seducția exercitată asupra creștinismului de istoriolatria lui Hegel care l-a spus istoriei nu numai pe om, ci și pe Dumnezeu. S-a vorbit despre Marea Teamă a creștinismului de a nu fi lăsat în urmă, despre amenințarea de a fi scos din competiție, riscînd să devină o insulă periferică (sau chiar uitată) a mentalității și a culturii noastre. Această spaimă îl împinge cîteodată să-și potrivească prea supus mesajul după retorica drepturilor omului, a legii naturale, a
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
in Europe and the Americas. Threat or Corrective for Democracy? (c) 2012, Cambridge University Press (c) 2015, Institutul European pentru prezenta ediție în limba română Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României: Populismul în Europa și în cele două Americi : amenințare sau remediu pentru democrație? / ed.: Cas Mudde, Cristóbal Rovira Kaltwasser; trad.: Emil Juverdeanu, Val Codrin Tăut; pref.: Daniel Șandru; postf.: Sergiu Gherghina, Sergiu Mișcoiu. Iași: Institutul European, 2015 Bibliogr. Index ISBN 978606-24-0117-7 I. Potrivit Legii nr. 8/1996, a dreptului
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
8/1996, a dreptului de autor, reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți fără acordul Editurii constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu aceasta. Printed in ROMANIA Cas Mudde Cristóbal Rovira Kaltwasser (editori) Populismul în Europa și în cele două Americi Amenințare sau remediu pentru democrație? Traducere de Codrin Taut și Emil Juverdeanu Cuvânt-înainte de Daniel Șandru Postfață de Sergiu Mișcoiu și Sergiu Gherghina INSTITUTUL EUROPEAN 2015 Lui Peter Mair (1951-2011) (c) The Syndicate of the Press of the University of Cambridge
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Hugo Chávez (Kenneth M. Roberts) 223 Capitolul 8. Populism și autoritarism. Cazul statului Peru sub conducerea lui Fujimori (Steven Levitsky și James Loxton) 259 Capitolul 9. Populism, democrație și naționalism în Slovacia (Kevin Deegan-Krause) 293 Capitolul 10. Populismul: remediu și amenințare pentru democrație (Cas Mudde și Cristóbal Rovira Kaltwasser) 329 Bibliografie 357 Indice 397 Note contributori 407 Postfață (Sergiu Mișcoiu, Sergina Gherghina) 411 Cuvânt-înainte Populismul: complexitate conceptuală și expresie fenomenală Apariția în limba română a volumului despre populism (editat de Cas
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
de experți consacrați, dar și să-i convingem că acest proiect merită tot efortul depus. Datorită sprijunului financiar oferit de Volkswagen Stiftung, am organizat în august 2010 la WZB un workshop intitulat: Populismul în Europa și în cele două Americi. Amenințare sau remediu pentru democrație?, unde colaboratorii au prezentat o primă versiune a capitolelor, care au fost discutate de aceștia, dar și de cercetători din Germania și din alte țări. Însărcinații cu organizarea workshopului și-au luat foarte în serios rolul
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Această carte îi este dedicată. Cas Mudde Cristóbal Rovira Kaltwasser Capitolul 1 Populismul și democrația (liberală): un cadru de analiză Cas Mudde și Cristóbal Rovira Kaltwasser În general, mai cu seamă în Europa și America Latină, mișcările populiste sunt privite ca amenințări la adresa democrației. Totuși, noii populiști susțin, în mod explicit, că sunt adevărați democrați care reclamă puterea pentru popor. (Canovan, 2004: 244) Introducere Neîndoielnic, populismul este unul dintre termenii de care se uzează și se abuzează cel mai des, atât în interiorul
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
În următoarele două secțiuni, vom discuta două întrebări de cercetare care sunt abordate în acest volum: (1) Care sunt efectele induse de actorii populiști asupra democrațiilor liberale? și (2) în ce circumstanțe populiștii se constituie drept un remediu sau o amenințare la adresa sistemului democratic liberal? Este important să se înțeleagă că principala noastră preocupare privește populismul și nu ideologia de care acesta este atașat sau persoana care îl întruchipează. Astfel, una dintre sarcinile cruciale este aceea de a separa populismul de
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
funcționare ceva mai armonioasă sau încurajarea proceselor de secesiune. 1.3 Populism și democrație: prieten și dușman În majoritatea cazurilor termenul populism are o conotație negativă, în timp ce democrația beneficiază de o conotație pozitivă clară. Adesea, populismul este privit ca o amenințare la adresa democrației, drept o cautare febrilă a unei alternative la sistemul democratic care nu face decât să-i submineze acestuia valorile centrale, ca un sistem autoritar. Nu mai departe de aprilie 2010, Herman Van Rompuy, președintele Uniunii Europene, declara că
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
și democrație 4. Vom dezvolta această perspectivă bazându-ne, în primul rând, pe analiza conceptuală, fără ca prin aceasta să ignorăm realitățile empirice. Pe scurt, vom argumenta că populismul poate fi privit, în același timp, ca un remediu și ca o amenințare la adresa democrației. Mai exact, din punct de vedere teoretic, populismul este în mod fundamental democratic (Canovan, 1999; Laclau, 2005a, Tännsjö, 1992), însă acesta se raportează ambivalent față de democrația liberală (Canovan, 2002; Decker, 2006; Mudde, 2007; O'Donnell, 1994; Plattner, 2010
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
pentru apariția populismului. Așa cum a arătat Benjamin Arditi (2004) în dialogul său cu Margaret Canovan (1999), există numeroase rațiuni pentru a ne reprezenta populismul aidoma unei umbre care însoțește permanent democrația. 1.4 Efectele populismului asupra calității democrației: remediu și amenințare După ce am trasat, din punct de vedere teoretic, relația între populism și democrație, ne vom îndrepta atenția asupra întrebării empirice care privește modalitatea în care actorii populiști afectează democrațiile, așa cum există acestea în realitate, sau, în termenii propuși de Dahl
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
2002: 25-27). Cu alte cuvinte, există diferite tipuri de regimuri democratice, care pot avea un grad mai ridicat sau mai scăzut al calității democrației. Astfel, ne propunem să analizăm modalitatea în care populismul poate fi un remediu și/sau o amenințare la adresa calității democrației. Pentru a răspunde la această întrebare este important să luăm în calcul etajarea celor trei dimensiuni ale calității democrației: procedură, conținut și rezultat, distincție propusă de Larry Diamond și de Leonardo Morlino (2005). Cu toate că cele trei dimensiuni
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
caz, populismul deteriorează calitatea democrației, producând un proces de erodare (în cazul democrațiilor consolidate) sau o prăbușire a democrației - breakdown (în cazul democrațiilor neconsolidate). În literatura academică există numeroase indicații cu privire la modalitățile în care populismul este un remediu sau o amenințare la adresa democrației, dar multe dintre aceste indicații nu sunt foarte relevante deoarece ele privesc fie ideologia gazdă (naționalismul sau socialismul), fie, pentru că se referă la aspecte care nu fac parte din definiția populismului pe care am propus-o (tip de
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
este subiectivă sau obiectivă), cele mai multe efecte negative menționate în literatură sunt legate de marginalizarea anumitor grupuri sociale, de slăbirea instituțiilor politice, care culminează subminarea drepturilor și protecției acordate minorităților. Urmărind pozițiile principale din acea literatură care vede în populism o amenințare la adresa calității democrației, putem alcătui o listă cu următoarele efecte potențial negative. (1) Populismul se poate utiliza noțiunea de suveranitate populară și de practicile care îi sunt asociate pentru a contrazice sistemul de checks and balances și separația puterilor specifică
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
gazdă". În ciuda acestor cercetări, încă nu dispunem de o teorie adecvată care să elucideze circumstanțele în care populismul poate funcționa ca un factor pozitiv. Cu alte cuvinte, întrebarea este: în ce circumstanțe devine populismul mai degrabă un remediu decât o amenințare pentru democrația (liberală)? Pentru a răspunde la această întrebare, trebuie să ne uităm la cele două variabile cheie ale acestei relații: populism și democrație. Acestea două pot fi divizate plecând de la două atribute: tare și slab. Astfel, putem distinge între
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
2) Populismul în opoziție în democrațiile neconsolidate. În acest caz, atât populismul, cât și democrația sunt relativ slabe. Având în vedere că populismul nu deține pârghiile puterii, anticipăm că populiștii vor funcționa mai degrabă ca un remediu, decât ca o amenințare la adresa calității democrației. Populiștii se vor axa pe critica diverselor probleme cu care se confruntă noile democrații, incluzând aici corupția, ineficiența și excluderea și vor reprezenta un factor de presiune pentru reformele democratice. În capitolul 4, Seán Hanley discută cazul
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
nu intenționăm, în acest capitol introductiv, să extindem ipotezele, deoarece, în acest stadiu, acest lucru ar genera mai degrabă confuzie. Cu alte cuvinte, suntem conștienți de faptul că există și alți factori care pot determina dacă populismul funcționează ca o amenințare sau ca un remediu al democrației. Studiile viitoare se pot sluji de acest cadru interpretativ pentru a propune și alte ipoteze. Concluzii În acest capitol introductiv, am prezentat concepția noastră cu privire la relația între populism și democrație, care constituie cadrul conceptual
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
doilea rând, plecând de la aceste definiții am argumentat că, cel puțin teoretic, populismul are o relație pozitivă cu democrația, însă o relație ambivalentă cu democrația liberală. Cu alte cuvinte, populismul poate să fie, în același timp, un remediu și o amenințare. În al treilea rând, am sugerat o serie de efecte (pozitive și negative) posibile ale populismui asupra calității democrației. În al patrulea rând, am lansat o serie de ipoteze cu privire la condițiile care influențează intensitatea efectelor și tipul acestora. Am cerut
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
mare succes electoral, asupra calității democrației liberale din această țară. În prima parte, vom schița apariția VB și vom examina ideologia populistă a partidului. Apoi, vom investiga dacă, și în ce manieră VB-ul constituie un remediu și/sau o amenințare la adresa democrației liberale din Belgia. Capitolul demonstrează că efectele pozitive și cele negative induse de apariția VB se pot explica, parțial, prin faptul că acest partid a fost exclus de la putere cu ajutorul unui cordon sanitar. Astfel, Belgia reprezintă un caz
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
instrumente vor scoate la lumină lipsa de susținere a elitei politice, conducând astfel la delegitimarea aspirației lor de a conduce (Jagers, 2006: 236). Numeroși comentatori, jurnaliști, politicieni și cercetători susțin că VB-ul reprezintă o provocare, dacă nu chiar o amenințare directă la adresa democrației, deoarece principiile democrației populiste promovate de acest partid intră în conflict cu principiile democrației liberale. Comentatorii opinează că partidul respinge așa- numita trias politica și nu respectă anumite libertăți și drepturi fundamentale înscrise în constituția belgiană, cum
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
o plângere împotriva lui Eric Goeman și a lui Ron Hermans, doi jurnaliști și activiști de stânga, care scriseseră o carte foarte critică la adresa fostului comisar Johan Demol, membru proemeninet VB. Partidul a mai fost acuzat și de șantaj și amenințare la adresa artiștilor care au participat la festivalul intitulat 0110 Concerte împotriva intoleranței, care s-a ținut în Antwerp, Bruxelles și Charleroi în octombrie 2006 (De Cleen, 2009; De Cleen și Carpentier, 2010). Pagina electronică a partidului a descris manifestarea drept
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]