21,744 matches
-
pravilei conține penitențe pentru: omucideri, furt, falsificarea băuturilor, mărturie mincinoasă, incest, adulter, recăsătorii precum si măsuri de igienă, de sănătate, diferite sfaturi și îndrumări. În partea a doua a Pravilei se dau sfaturi cu privire la comportarea clerului, în special pentru îndeplinirea serviciului divin. Conform cercetărilor lui I. Rizescu despre raportul dintre textul românesc și cel slavon, sunt identificate următoarele situații: 1. Textul românesc, deși apropiat de cel slavon, are unele cuvinte în plus față de cel din urmă, 2. Textul românesc dezvoltă mult pe
Pravila ritorului Lucaci () [Corola-website/Science/330771_a_332100]
-
Bodin și Thomas Hobbes, ce au dezvoltat concepte ca „raison d'etat" (rațiunea de stat) și suveranitatea absolută a conducătorului. Instrumentele principale ale puterii prinților absolutiști erau armata și birocrația admninistrativă care răspundea doar în fata regelui ce era reprezentantul divin pe pământ. În secolul al XVIII-lea s-a dezvoltat o formă particulară de absolutism combinat cu iluminismul, formă care a aplicat umanismul și descoperirile filosofice și științifice ale secolului al XVII-lea în întreaga societate. Din secolul al XVII
Epoca modernă () [Corola-website/Science/330053_a_331382]
-
a scris și versuri. Atitudinea misticului este opusă unui literalism, după care singurul lucru care contează pentru salvare este îndeplinirea strictă a obligațiilor rituale. Misticii au protestat față de încercarea de a se opune „ legea” căii spirituale a misticului, căci "Legea Divină" este cea oin virtutea căreia un om este musulman, condiție pentru orice exercițiu spiritual. Pentru a explica relația dintre shari’a și calea mistică, unii mistici utilizează simbolul geometric al cercului; din orice punct din spațiu se poate construe un
Mistica islamică () [Corola-website/Science/330048_a_331377]
-
Alep, Matei Basarab a hotărât să ridice mănăstirea, după ce ar fi primit sprijinul sfântului Mercurie în una dintre bătăliile purtate cu Vasile Lupu. Obiceiul de a atribui ca hram nume de sfinți militari era bazat pe credința domnitorilor în puterile divine pe care acești sfinți le aveau ca „"purtători de biruință și apărători în războaie"”. De altfel, Matei Basarab a mai ales hramuri de sfinți militari, pe lângă sfântul Mercurie de la Plătărești putând fi amintit hramul arhanghelilor Mihail, Gavril și Rafail de la
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
a luptelor pe mare, necunoscând tehnologia construcțiilor navale. Conform legendei, cele mai puternice taifunuri au avut loc în timpul apariției flotei invadatorilor și au distrus majoritatea navelor acestora. Aceste taifunuri au fost numite de către istoricii japonezi ""kamikaze"" (cu sensul de "vânt divin"), fiind considerate un ajutor divin pentru poporul japonez. Invazia mongola din India a inclus o serie de atacuri ale Imperiului Mongol asupra Sultanatului Delhi în secolul al XIII-lea. Prima oară mongolii au atacat teritoriul Sultanatului Delhi în 1221, urmărind
Invaziile mongole () [Corola-website/Science/330127_a_331456]
-
tehnologia construcțiilor navale. Conform legendei, cele mai puternice taifunuri au avut loc în timpul apariției flotei invadatorilor și au distrus majoritatea navelor acestora. Aceste taifunuri au fost numite de către istoricii japonezi ""kamikaze"" (cu sensul de "vânt divin"), fiind considerate un ajutor divin pentru poporul japonez. Invazia mongola din India a inclus o serie de atacuri ale Imperiului Mongol asupra Sultanatului Delhi în secolul al XIII-lea. Prima oară mongolii au atacat teritoriul Sultanatului Delhi în 1221, urmărind armata lui Jalal ad-Din, pe
Invaziile mongole () [Corola-website/Science/330127_a_331456]
-
cavaleriei lidiene mai bine înzestrate. Astfel, Cresus se retrage în capitala regatului său, Sardes, care ulterior va fi asediată și cucerită de perși. Cresus este capturat și legat de un rug pentru a fi incinerat, însă de teama unei pedepse divine și impresionat de spusele acestuia, regele Cirus îl cruță și il ia drept consilier la curtea regala. Herodot încheie istoria domniei lui Cresus și începe să povestească despre copilăria și domnia lui Cirus al II-lea cel Mare. Este relatată
Istorii (Herodot) () [Corola-website/Science/330255_a_331584]
-
Africa de Vest și SUA. Druzii au adoptat, în linii mari, calea propovăduirii adoptată de ismailiți, în special de fatimizii ismailiți. Dogmatica druză se rezumă la „cunoașterea lui Dumnezeu, Domnul nostru, "mawlana"”, adică al-Hakim. Druzii consideră că sunt singurii care predică „unitatea divină” ("tawhid"), în toată rigoarea ei, de aici și-au luat numele de „unitarieni” "muwahhidun" 1. „Cinstea” trebuie să fie absolută și nelimitată între adepții unitarismului druz. Una dintre cărțile lor religioase îi scutește de la îndeplinirea aceste îndatoriri față de cei ce
Druzi () [Corola-website/Science/329025_a_330354]
-
împotriva răului întunericului care se așterne/Și împotriva răului vrăjitoarelor care suflă în noduri/ Și împotriva răului pizmuitorului, când pizmuiește. Coranul implică faptul că există mijloace de a face rău de la distanță, ce au o asemenea putere încât numai intervenția divină le poate opri. Cel puțin în forma ei clasică, ĥamsa reunește simbolistica cifrei cinci, a ochiului și pe cea a mâinii, toate trei fiind simboluri universale, considerate ca având o anumită putere în ceea ce privește protecția (mai ales împotriva deochiului). Motivul reuniunii
Hamsa () [Corola-website/Science/329026_a_330355]
-
a pământului, a tuturor aspectelor ființei (omul poate fi înscris într-o pentagramă), ochiul reunește cunoștința trecutului cu cea a viitorului și o filtrează printr-o înțelegere atemporală. Ochiul unic, fără pleoape, este de altminteri simbolul Esenței și al cunoașterii divine. În ceea ce privește deochiul, această caracteristică unificatoare ajută probabil la neutralizarea invidiei și protejarea individului ce poartă amuleta. Se poate observa, în cultura islamică, o anumită fascinație pentru simbolul ochiului, de la binecunoscutul ochi al lui Horus “La egipteni, ochiul Udjat (ochiul fardat
Hamsa () [Corola-website/Science/329026_a_330355]
-
transpuse în plan spiritual. În alte culturi, mâna nu rămâne exclusiv un instrument de apărare, este instrumentul cu care acționează zeii și cu care se fac sacrificii în numele lor. Astfel simbolul mâinii devine prin excelență semn de divinitate sau intervenție divină. “Palma cu degetele întinse - și adeseori cu degetul mare în sus - este frecvent reprezentată în America Centrală precolumbiană, atât pe basoreliefuri cât și în glibtică. Primul ei înțeles, numeric, este 5. Ea este simbolul zeului zilei a cincea. Acest zeu este
Hamsa () [Corola-website/Science/329026_a_330355]
-
ființă umană) fără a intra în conflict cu teologia dogmatica. Iar "beția" iubirii corespunde din punct de vedere simbolic cu stările cunoașterii. Iubirea reflectă și ea o frumusețe interioară care este pecetea Unității în suflet at-tawhid. [tawhid arab - afirmarea unicității divine (wahid unic); în mod curent tawhid desemnează rostirea Mărturisirii de credință, recunoașterea Unicității și implicit a Unității divine; în Sufism, rezumă toate gradele de cunoaștere ale Unității, simbolizând "unificarea” cu Principiul] Printre autorii sufiți se regăsesc și unii precum: Ibn
Cunoaștere și iubire în mistica sufită () [Corola-website/Science/329034_a_330363]
-
simbolic cu stările cunoașterii. Iubirea reflectă și ea o frumusețe interioară care este pecetea Unității în suflet at-tawhid. [tawhid arab - afirmarea unicității divine (wahid unic); în mod curent tawhid desemnează rostirea Mărturisirii de credință, recunoașterea Unicității și implicit a Unității divine; în Sufism, rezumă toate gradele de cunoaștere ale Unității, simbolizând "unificarea” cu Principiul] Printre autorii sufiți se regăsesc și unii precum: Ibn Arabi, Ahmad ibn al-Arif, Suhrawardi Alep, al-Junayd, Abu-l Hasan ash-Shadhili (أبو الحسن الشاذلي), care manifestă o atitudine profund
Cunoaștere și iubire în mistica sufită () [Corola-website/Science/329034_a_330363]
-
gradele de cunoaștere ale Unității, simbolizând "unificarea” cu Principiul] Printre autorii sufiți se regăsesc și unii precum: Ibn Arabi, Ahmad ibn al-Arif, Suhrawardi Alep, al-Junayd, Abu-l Hasan ash-Shadhili (أبو الحسن الشاذلي), care manifestă o atitudine profund intelectuală, ei privind Realitatea divină că esența universală a oricărei cunoașteri. Alții precum: Umăr ibn-al Farid (عمر بن علي بن الفارض), Mansur al-Hallaj și Jalal ud-din Rumi, se exprimă în limbajul iubirii, Realitatea divină nefiind pentru ei nimic altceva decât obiectul nesfârșit al dorinței. Desigur
Cunoaștere și iubire în mistica sufită () [Corola-website/Science/329034_a_330363]
-
الحسن الشاذلي), care manifestă o atitudine profund intelectuală, ei privind Realitatea divină că esența universală a oricărei cunoașteri. Alții precum: Umăr ibn-al Farid (عمر بن علي بن الفارض), Mansur al-Hallaj și Jalal ud-din Rumi, se exprimă în limbajul iubirii, Realitatea divină nefiind pentru ei nimic altceva decât obiectul nesfârșit al dorinței. Desigur că acesta diversitate de atitudini în sufism ar fi condus la supoziția unora cum că sufiții care utilizează un limbaj intelectual ar fi preluat concepte străine de Islam din
Cunoaștere și iubire în mistica sufită () [Corola-website/Science/329034_a_330363]
-
echilibru între atitudinile intelectuale și cele afective, de aici structura generală a Islamului al carui fundament este doctrina Unității (at-tawhid), de unde și orientarea intelectuală care se impune tuturor variantelor vieții contemplative; în ceea ce privește iubirea ea se naște aproape pretutindeni, unde Realitatea divină este simțită sau contemplata. Aceasta chemare la perceperea unității este exprimată într-un poem de Kuhi din Șiraz Cunoașterea reală, gnoza, nu implică în niciun fel o afirmare a mentalului în detrimentul atitudinii afective; organul sau interior fiind inima (Qalb), centrul
Cunoaștere și iubire în mistica sufită () [Corola-website/Science/329034_a_330363]
-
atitudini cea intelectuală și cea afectiva, amândouă fiind strâns legate între ele, căci cunoașterea lui Dumnezeu naște întotdeuna iubire, iar iubirea presupune o cunoaștere spirituală - cel puțin indirectă și prin reflex - a "obiectului iubit”. Iubirea spirituală are ca obiect Frumusețea divină, care este un aspect al Infinității, prin acest obiect, dorința devine lucida. Prin obiectul sau, Frumusețea, iubirea coincide virtual cu cunoașterea. Putem spune că Adevărul și Frumusețea se constituie drept criteriu reciproc, cu toate că lumea tinde să se folosească și să
Cunoaștere și iubire în mistica sufită () [Corola-website/Science/329034_a_330363]
-
vine din iluminare,revelație și inspirație. Sufitul spune: "Privește în inima ta, pentru că Împărăția Domnului este cu tine. Acela care se cunoaște cu adevărat pe șine, acela îl cunoaște pe Dumnezeu, pentru că inima este o oglindă în care se reflectă calitățile divine.” ("Look în your own heart," says the Sufi, "for the kingdom of God is within you.", "He who truly knows himself knows God, for the heart is a mirror în which every divine quality is reflected.") În ceea ce privește cunoașterea aparentă, exterioară
Cunoaștere și iubire în mistica sufită () [Corola-website/Science/329034_a_330363]
-
o oglindă în care se reflectă calitățile divine.” ("Look în your own heart," says the Sufi, "for the kingdom of God is within you.", "He who truly knows himself knows God, for the heart is a mirror în which every divine quality is reflected.") În ceea ce privește cunoașterea aparentă, exterioară și cea spirituală, adevărata cel mai bun exemplu este povestea lui Junayd; aceasta stând drept mărturie că legea teologica aparentă, exterioară se află într-o strânsă legătură cu adevărul spiritual intrinsec, acestea neputând
Cunoaștere și iubire în mistica sufită () [Corola-website/Science/329034_a_330363]
-
898, supranumit al-Hakim ("Filozoful") pentru că a folosit formulările filozofiei elenistice. E cunoscut mai ales pentru Khatam el-Wilayah ("Pecetea sfințeniei") în care dezvoltă terminologia sufita, așa cum e cunoscută până astăzi. Tirmidhi vorbește despre "Polul"(Qutb) ierarhiei sufite și despre walaya ("prietenia" divină, intimitatea spirituală cu Dumnezeu) al carei ciclu durează până la sfârșitul veacurilor. Autorul acorda o mare importanță gnozei.
Cunoaștere și iubire în mistica sufită () [Corola-website/Science/329034_a_330363]
-
femeile egiptene care se rănesc cu cuțitul la vederea frumuseții lui Iosif. În cazul soției lui ’Aziz , această dragoste este văzută ca o forță incontrolabilă și irezistibilă care copleșește natura umană. Această forță este generată de contemplarea absolută și frumusețe divină care apare într-o formă particulară (o alta ființă umană). Oarecum, soția lui "’Aziz" îl imită pe Dumnezeu, descris în faimosul hadith ca fiind „frumos ” și “iubitor de dragoste” . În tradiția sufită, soția lui "’Aziz" este privită ca un simbol
‘Ishq () [Corola-website/Science/329039_a_330368]
-
o alta ființă umană). Oarecum, soția lui "’Aziz" îl imită pe Dumnezeu, descris în faimosul hadith ca fiind „frumos ” și “iubitor de dragoste” . În tradiția sufită, soția lui "’Aziz" este privită ca un simbol al iubitorilor de frumusețe, contemplând frumusețea divină așa cum aparea ea în primele manifestații. Ce spune despre Iacob ca este "ahabb" (mai îndrăgostit) de Iosif decât de ceilalți fii. După dispariția lui Iosif, Iacob iși pierde vederea din cauza durerii suferite. Considerând că dispariția lui Iosif este modul lui
‘Ishq () [Corola-website/Science/329039_a_330368]
-
dintre oameni. De aici derivă un alt nume al lor, "ta'limiya". Această învățătură, promovată mai ales de Hasan Ibn Sabbah, nu poate, în viziunea lor, să fie propovăduită decât de „Imamul infailibil”, în calitatea lui de emanație a inteligenței divine. În consecință, ei cer adepților, supunerea oarbă față de învățătura imamului ismailit, insistând și mai hotărât decât duodecimanii, cu privire la infailibilitatea lui și la calitățile lui supraomenești. Ismailiții au organizat una dintre cele mai subtile și eficiente mijloace de propagandă din istoria
Ismailiți () [Corola-website/Science/329022_a_330351]
-
află în sensul esoteric pentru care forma aparentă ("ẓăhir") nu este decât un văl menit să acopere adevărul de ochii neinițiaților. Novicele era inițiat, după ce jurase că va păstra secretul, în elementele doctrinei ezoterice, printre care: crearea universului prin emanație divină, transmigrarea sufletelor, imanența divinității în Ismail și viitoarea lui întoarcere ca "Mahdi". (Hitti pg.281) Se pare că au existat șapte grade de inițiere și respectiv nouă în vremea fatimizilor. Novicele ajuns în starea de „stabilitate” ("ta'sis") se găsește
Ismailiți () [Corola-website/Science/329022_a_330351]
-
Catedrala Romano-Catolică Providența Divină este un lăcaș de cult și monument de arhitectură de însemnătate națională, introdus în Registrul monumentelor de istorie și cultură a municipiului Chișinău la inițiativa Academiei de Științe. Comunitatea romano-catolică din Chișinău, compusă aproape exclusiv din polonezi, care se formează
Catedrala Romano-Catolică Providența Divină din Chișinău () [Corola-website/Science/329042_a_330371]