23,159 matches
-
în 24 iunie 1872 din partea circumscripției Radna. Crezul său politic era cooperarea dintre națiuni și combaterea poziției partidelor care se opuneau recunoașterii drepturilor celorlalte națiuni. Discursul său se baza pe materiale documentare din Belgia și Elveția, adunate cu ocazia susținerii doctoratului în științe juridice. Ziarul "Hon" din 3 iulie 1870, apreciind stilul discursului său, îl numește „atletul libertății”. A renunțat la mandat și s-a retras din Parlament în 18 aprilie 1874 deoarece în acea legislatură nu s-a mai permis
Alexandru Mocioni () [Corola-website/Science/303607_a_304936]
-
anul 1919, ea a lucrat alături de marele neurolog Gheorghe Marinescu. Trei ani mai târziu, a absolvit "Facultatea de Medicină". Este numită preparator la "clinica II" din București, condusă de profesorul Daniel Danielopolu, care o îndrumă și în alcătuirea tezei de doctorat. Urmează o activitate didactică și spitalicească la "Filantropia", "Institutul Clinico-Medical al Facultății de Medicină" din București, "Clinica Medicală din Timișoara", "Spitalul CFR". Din 1949, devine șeful "Secției de fiziologie a Institutului de Endocrinologie" din București. Este punctul de plecare al
Ana Aslan () [Corola-website/Science/303616_a_304945]
-
neurologie a Spitalului primește numele savantului. A condus clinica sa cu metodă și ordine, cu focul pasiunii sale profesionale; avea respect pentru valoarea oamenilor, era mândru și demn. Celor peste 50 de articole de specialitate li se adaugă teza de doctorat. Întreaga sa activitate operatorie și de cercetare și-a găsit sinteza în volumul redactat împreună cu Constantin Arseni ( traducere în limba franceză de Dr. Maria Niculescu, soția Dr. Ion T. Niculescu ), ""Traité de Neurochirurgie"", apărut postum în 1951 în Editura Academiei Române
Dumitru Bagdasar () [Corola-website/Science/303622_a_304951]
-
în volume colective (L. Rusu, L. Bologa, Nicolae Mărgineanu, Alexandru Roșca, D. Todoranu, "Psihologia configurației", 1929) sau personale ("Principiile de bază ale psihologhiei aplicate", 1929, "Problema orientării profesionale", 1929). După o specializare la Paris (1933-1935), în 1935 își susține un doctorat de stat în estetică, sub conducerea lui Charles Lalo, la Universitatea Sorbona, cu teza principală " Essai sur la creation artistique. Contribution a une esthetique dynamique", cea secundară fiind " Le sens de l’existence dans la poésie populaire roumaine". Din 1938
Liviu Rusu (literat) () [Corola-website/Science/303629_a_304958]
-
trei de ani în calitate de consilier diplomatic și juridic al Ministerului nigerian al Afacerilor Străine și, concomitent, profesor de drept internațional și de istorie economică, la Universitatea din Niamey. Între timp, reluase studiile de filosofie la Sorbona. În mai 1972, obține doctoratul de stat (docența) la Sorbona cu o teză de filosofie a istoriei, sub conducerea cunoscutului sociolog și filozof Raymond Aron; mai târziu, obține și o diplomă a prestigiosului de la Paris (). Din 1984 este secretar general al "Casei Românești de la Paris
Neagu Djuvara () [Corola-website/Science/303639_a_304968]
-
ca "antiromânești" și o influență nefavorabilă asupra percepției de sine la români și a românilor în afara granițelor țării. Istoricii contemporani i-au contestat teoriile și calificarea ca istoric, numindu-l, după propria-i afirmație, "amator". Studiile sale în domeniu precum și doctoratul de stat în filosofia istoriei acordat de Universitatea Sorbona sunt însă necontestate, iar scrierile sale au căpătat recent o atenție sporită, datorată în mare popularității sale în România.
Neagu Djuvara () [Corola-website/Science/303639_a_304968]
-
în București, într-o înstărită familie evreiască. A absolvit Liceul Matei Basarab, coleg de clasă cu viitorul mareșal Ion Antonescu. Absolvent al Facultății de Drept de la Universitatea din București în 1906, după care se specializează în drept la Sorbona,obținând doctoratul în drept, în 1909. În Paris, frecventează cursurile Școlii de Arte de la Luvru și prelegerile de filozofie ale lui Henri Bergson. Este de asemenea, Diplomat al Școlii Superioare Comerciale. Din 1912 este membru al baroului de avocați din București. Participă
Wilhelm Filderman () [Corola-website/Science/303698_a_305027]
-
cerințelor comunităților evreiești europene, care pretindeau de la un mare rabin să dețină și studii superioare laice - atât Institutul Israelit de Înalte Studii Teologice din Viena (Seminarul rabinic din Viena), cât și Facultatea de Filosofie a Universității din Viena, luându-și doctoratul în filosofie (Ph.D.) în anul 1934. La terminarea studiilor, a primit autorizația de rabin din partea Seminarului Israelit. În 1934 a obținut și titlul de Mare Rabin din partea Consistoriului israelit din Bruxelles. A refuzat să rămână la Bruxelles deoarece, în urma
Alexandru Șafran () [Corola-website/Science/303699_a_305028]
-
Facultatea de Teologie Ortodoxă din București. Născut la 1 ianuarie 1942, în Brașov (originar, însă, din Joia Mare, județul Arad). A urmat studiile teologice la Seminarul teologic din Caransebeș (1955-1960), Institutul Teologic Universitar din Sibiu (1960 - 1964), apoi cursurile de doctorat (specialitatea istoria religiilor) la Institutul Teologic din București, cu specializare la Universitatea din Oxford (1965-1969), susținând examenul de doctorat la București, în 1978. Inspector de specialitate și documentarist în cadrul Serviciului de Relații Externe Bisericești al Patriarhiei Române (1969 - 1976), redactor
Remus Rus () [Corola-website/Science/303866_a_305195]
-
Arad). A urmat studiile teologice la Seminarul teologic din Caransebeș (1955-1960), Institutul Teologic Universitar din Sibiu (1960 - 1964), apoi cursurile de doctorat (specialitatea istoria religiilor) la Institutul Teologic din București, cu specializare la Universitatea din Oxford (1965-1969), susținând examenul de doctorat la București, în 1978. Inspector de specialitate și documentarist în cadrul Serviciului de Relații Externe Bisericești al Patriarhiei Române (1969 - 1976), redactor de limbă engleză al revistei "Romanian Orthodox Church News" (1971 - 1978) și redactor șef al aceleiași publicații (1988-1991). În
Remus Rus () [Corola-website/Science/303866_a_305195]
-
2, p. 264-276; Funcția preoției în marile religii, în "Ortodoxia", ăn XXV, 1973, nr. 4, p. 553 -567; Noținea de „sacrificiu” în marile religii, în "Ortodoxia", ăn XXVI, 1974, p. 185 - 201 ; Concepția despre om în marile religii, " Teza de doctorat" în Glasul Bisericii, ăn XXXVII, 1978, nr. 7-8, p. 715-915; Considerații asupra concepțiilor biblică și mesopotamiana despre creație, în Glasul Bisericii, ăn XXXIX, 1980, nr. 6-8, p. 524-534; Iisus Hristos în gândirea indiană, în Studii Teologice, ăn XXXIII, 1981, nr.
Remus Rus () [Corola-website/Science/303866_a_305195]
-
și la liceul Sf. Sava din București, al cărui director a devenit în 1893. În același timp a lucrat la prima hartă geologică a României, întocmită în acea perioadă de Biroul Geologic condus de Grigoriu Ștefănescu. În 1897 a obținut doctoratul în geologie și paleontologie la Universitatea din Paris. A devenit membru corespondent al Academiei Române în 1893. În 1905 este numit titular al unei noi catedre de paleontologie a Universității din București - apărută în urma diviziunii treptate a catedrei inițiale (1864) de
Sabba Ștefănescu () [Corola-website/Science/304006_a_305335]
-
României. A studiat cu deosebită atenție terenurile terțiare românești, ceea ce a făcut obiectul mai multor comunicări către "Societatea Geologică a Franței"; dintre acestea, studiul stratigrafic al terenurilor - o noutate pentru geologia română de atunci - a constituit subiectul tezei sale de doctorat. După numirea ca profesor, centrul atenției sale a fost evoluția mastodonților și elefanților, așa cum rezultă din resturile fosile din pliocen și pleistocen pe care le-a cercetat în țară și în timpul șederii la Paris. Era o persoană cu o aură
Sabba Ștefănescu () [Corola-website/Science/304006_a_305335]
-
înscrie în baroul avocaților din județul Ilfov. Începe atunci și colaborarea sa cu Nicolae Basilescu, profesor de economie politică și viitor decan al Facultății de drept. După ce profesează câțiva ani, Gheorghe Tașcă pleacă la studii la Paris unde își trece doctoratul în drept în 1907 cu teza "La question agraire. Commentaire critique de la legislation rurale en Roumanie, Angleterre, Irlande, Allemagne". La întoarcere se înscrie la concursul pentru postul de conferențiar la catedra de economie politică a Facultății de Drept. Deși este
Gheorghe Tașcă () [Corola-website/Science/304015_a_305344]
-
Allemagne". La întoarcere se înscrie la concursul pentru postul de conferențiar la catedra de economie politică a Facultății de Drept. Deși este declarat câștigător al concursului, Spiru Haret, Ministrul Instrucțiunii Publice și al Cultelor, casează concursul, cu justificarea că un doctorat în drept nu îndreptățea candidatul să predea științe economice, Gheorghe Tașcă se întoarce la Paris, iar în 1910 obține și un titlu de doctor în științe economice cu teza "Les nouvelles reformes agraires en Roumanie". După un nou concurs, Gheorghe
Gheorghe Tașcă () [Corola-website/Science/304015_a_305344]
-
specifice învățământului superior: contracte de cercetare pe bază de granturi cu: CNCSIS, CNFIS, MCT, Academia Română, respectiv contracte cu agenți economici; publicarea unor monografii, articole și studii în revistele de specialitate din țară și străinătate. La aceasta se adaugă temele de doctorat la care lucrează un număr însemnat de cadre didactice tinere. Facultatea de Științe și Litere Scurt istoric Tradițiile învățământului academic umanist din Târgu-Mureș încep în anul 1960, prin înființarea Institutului Pedagogic de 3 ani. Încă de la debut, acesta funcționează cu
Universitatea Petru Maior din Târgu Mureș () [Corola-website/Science/303980_a_305309]
-
necontestat a școlii de critică și istorie literară din cadrul acestei universități, în care sunt angrenați câțiva importanți scriitori mureșeni. Școala doctorală de studii literare de la Universitatea „Petru Maior” și-a început activitatea în anul universitar 2007-2008. Calitatea de conducători de doctorat a fost instituită prin Ordinul Ministrului Educației, Cercetării și Tineretului nr. 1071 din 15.05.2007 pentru următoarele cadre didactice: prof.univ.dr. Iulian Boldea, prof.univ.dr. Alexandru Cistelecan și prof.univ.dr. Cornel Moraru, îndrumă activitatea didactică și științifică a doctoranzilor în domeniul Filologiei
Universitatea Petru Maior din Târgu Mureș () [Corola-website/Science/303980_a_305309]
-
Boldea, prof.univ.dr. Alexandru Cistelecan și prof.univ.dr. Cornel Moraru, îndrumă activitatea didactică și științifică a doctoranzilor în domeniul Filologiei, specializarea Literatura română. Școala doctorală este o structură instituțională aflată în subordinea Facultății de Științe și Litere și reunește toți conducătorii de doctorat din domeniul filologiei. La nivelul Școlii doctorale funcționează un Consiliu Științific care e responsabil de organizarea și desfășurarea întregii activități de pregătire doctorală din domeniul respectiv. În vederea gestionării activităților curente, Consiliul Științific al Școlii doctorale este condusă de director - prof.
Universitatea Petru Maior din Târgu Mureș () [Corola-website/Science/303980_a_305309]
-
Teologie Ortodoxă din Tesalonic (Grecia). În urma experiențelor de misionar în Orientul Îndepărtat, a publicat articolul: „India: Sharing is divine”, în revista americană «Orthodox Christian Mission Center», nr. 2/1994. La data de 15 decembrie 1998 și-a susținut teza de doctorat cu titlul: „Literatura patrologică românească în secolul XX”, la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Tesalonic, obținând calificativul „excepțional”. La 15 ianuarie 1999 a depus jurământul de Doctor în teologie, la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Tesalonic. La 4 februarie 1999
Petroniu Florea () [Corola-website/Science/304008_a_305337]
-
lung metraj}. A mai scris și un român , "Veșnică îndrăgostită..." Deocamdată atât ! STUDII Anca Visdei a urmat cursurile Liceului Gheorghe Lazăr și Institutului de teatru și cinematografie din București. Exilata în Elveția, ea a și-a luat licență și apoi doctoratul în drept în 1979. A mai urmat și un al treilea ciclu de studiu: cursuri de criminalistică. După terminarea studiilor, a lucrat ca învățătoare, apoi asistență la catedră de drept internațional public la Universitatea de la Lausanne{1980}. La Paris, a
Anca Visdei () [Corola-website/Science/304020_a_305349]
-
filozofie, care l-ar fi dorit urmaș la catedră i-a scris: Studiile universitare le-a făcut la Facultatea de Științe din București, Secția de Fizică și a fost licențiat în științe fizico-chimice în anul 1935. S-a înscris la doctorat și a lucrat ca asistent universitar în Laboratorul de Acustică și Optică al Facultății de Științe. Doctoratul l-a făcut sub îndrumarea profesorului Eugen Bădărău și a elaborat teza de doctorat "Potențiale distruptive în vapori de hidrocarburi", devenind doctor în
Liviu Constantinescu () [Corola-website/Science/304026_a_305355]
-
la Facultatea de Științe din București, Secția de Fizică și a fost licențiat în științe fizico-chimice în anul 1935. S-a înscris la doctorat și a lucrat ca asistent universitar în Laboratorul de Acustică și Optică al Facultății de Științe. Doctoratul l-a făcut sub îndrumarea profesorului Eugen Bădărău și a elaborat teza de doctorat "Potențiale distruptive în vapori de hidrocarburi", devenind doctor în științe fizice al Universității din București în anul 1941. În perioada 1937-1943 a fost asistent universitar la
Liviu Constantinescu () [Corola-website/Science/304026_a_305355]
-
științe fizico-chimice în anul 1935. S-a înscris la doctorat și a lucrat ca asistent universitar în Laboratorul de Acustică și Optică al Facultății de Științe. Doctoratul l-a făcut sub îndrumarea profesorului Eugen Bădărău și a elaborat teza de doctorat "Potențiale distruptive în vapori de hidrocarburi", devenind doctor în științe fizice al Universității din București în anul 1941. În perioada 1937-1943 a fost asistent universitar la Facultatea de Științe, Universitatea din București și profesor la liceul francez „Bossuet”, liceul „Matei
Liviu Constantinescu () [Corola-website/Science/304026_a_305355]
-
originară din Sighișoara, absolventă a Facultății de Litere și Filozofie a Universității din București, iar împreună au avut un fiu, Dan Horia Constantinescu, care a devenit un fizician apreciat, atât în țară cât și în Germania. După susținerea tezei de doctorat, în anul 1941, a fost trimis pe frontul de Est, dar a scăpat de încercuirea de la cotul Donului datorită unei permisii norocoase. Radu Grigorovici, un prieten al academicianului, a consemnat: Începând cu anul 1942, Liviu Constantinescu, asistent al profesorului Bădărău
Liviu Constantinescu () [Corola-website/Science/304026_a_305355]
-
răzătoare. El spunea: Chelnerul m-a întrebat dacă aș vrea pescăruș ras peste carnea de balenă, așa m-am întrebat cum aș putea spune nu unei așa ocazii". În 2005, Facultatea Tehnologică din cadrul Universității Oxford Brookes i-a acordat un doctorat onorific, lucru care a dat naștere la proteste din partea verzilor (organizație politică), care au obiectat față de declarațiile sale despre mediu și despre faptul că apără folosirea mașinilor. El spunea:" Chiar am o lipsă de respect pentru mediu. Cred că pământul
Jeremy Clarkson () [Corola-website/Science/304029_a_305358]