22,036 matches
-
unei construcții spirituale, existența realității fiind independentă de capacitatea înțelegerii. Cunoașterea umană nu poate sesiza niciodată esența realității, fiind ea însăși o parte a acesteia. În teoriile sale asupra ontologiei critice, Hartmann dezvoltă un model "stratificat" al existenței. Cât privește etica, care ocupă un loc central în opera sa filosofică, Hartmann se apropie de ideile antropologice ale lui Max Scheler cu privire la valorile materiale ale moralei, situând poziția omului în cosmos între spirit și viață.
Nicolai Hartmann () [Corola-website/Science/302691_a_304020]
-
cunoscută mai popular ca predica "Orașul de pe deal", care a îmbrățișat ideea că Boston a avut un legământ special cu Dumnezeu. (Winthrop a condus, de asemenea, semnarea Acordului de la Cambridge, care este privit ca un document fondator cheie pentru oraș.) Etica puritană a modelat o societate stabilă și bine structurată pentru Boston. De exemplu, la scurt timp după crearea orașului Boston, puritanii au fondat prima școală publică din America, Boston Latin School(1635). Între 1636 și 1698, șase epidemii majore de
Boston () [Corola-website/Science/302678_a_304007]
-
unitate et trinitate divina" („Despre unitatea și treimea divină”, 1120, tratatul condamnat la Conciliul de la Soissons), "Sic et non" („Da și nu”, 1122-23), "Theologia Christiana" (1124-1136), "Expositio ad Romanos" (Expunere despre [Epistola lui Pavel] către romani), "Ethica seu Scito teipsum" („Etica sau cunoaște-te pe tine însuți”), respectiv "Dialogus inter Philosophum, Judaeum, et Christianum" („Dialogul dintre un filosof, un evreu și un creștin”). La Abélard, ca și pentru toți gânditorii medievali, între rațiune și credință există o legătură foarte strânsă. Spre deosebire de
Pierre Abélard () [Corola-website/Science/302704_a_304033]
-
găsesc în disputa dintre Stoici și Școlile peripatetice, dispută pe care Boethius o soluționase (adoptând, probabil, poziția lui Ammonius). Stoicii susținuseră că Logica este o parte autonomă a filosofiei, cu obiect și finalitate proprie, la fel cum sunt Fizica și Etica (cum se știe, Stoicii postulau această tripartiție a Filosofiei). Pe de altă parte, tradiția Peripatetică susținea caracterul instrumental al logicii: ea nu face decât să ne ajute în elaborarea filosofiei practice și teoretice. Urmându-l pe Ammonius, Boethius optase pentru
Pierre Abélard () [Corola-website/Science/302704_a_304033]
-
termenilor și natura lucrurilor. Pentru aceasta, logica are în vedere numele, propozițiile, descoperirea argumentelor și, în final, confirmarea lor. În ultimii ani ai săi, Abélard a compus un voluminos comentariu la Epistola către Romani precum și cartea sa de morală intitulată „Etica sau cunoaște-te pe tine însuți” (Ethica seu liber dictus: Scito teipsum). Preocupările în domeniul moralei erau mai vechi: în corespondența sa cu Heloise încercase să răspundă unor întrebări ridicate de aceasta și, nu în ultimul rând, întreaga sa viață
Pierre Abélard () [Corola-website/Science/302704_a_304033]
-
act comis din ignoranță sau prin forță nu poate fi rău, dacă nu este însoțit de consimțământ. Criteriul moralei este, în acest fel, propria noastră conștiință, deoarece păcatul înseamnă consimțire, nu lucru. Este imposibil să nu remarcăm faptul că în etică Abélard este consecvent cu principiul său ontologic: toate lucrurile sunt individuale. Ele nu au un sens universal iar numele care stau pentru mai multe lucruri reprezintă convenții mentale (intenții). Prin urmare faptele particulare nu pot fi considerate „păcate” în sine
Pierre Abélard () [Corola-website/Science/302704_a_304033]
-
1995. Jean Jolivet, "Abélard ou la philosophie dans le langage, présentation, choix de textes, bibliographie", Éditions Universitaires Fribourg Suisse, Éditions du Cerf, Paris, 1994. Mesaroș, Claudiu, "Filosofii cerului. O introducere în gândirea medievală", Editura Universității de Vest, Timișoara, 2005. Abélard, "Etica sau cartea intitulată „Cunoaște-te pe tine însuți", traducere și note de Dan Negrescu, Editura Paideia, București, 1993. Abélard, Peter, "Historia calamitatum. The Story Of My Misfortunes", translated by Henry Adams Bellows, Macmillan, New York, 1972. Abélard, Peter, "Logica ingredientibus (fragments
Pierre Abélard () [Corola-website/Science/302704_a_304033]
-
statutul social, existând astfel acte zilnice de violență și discriminare a acestei comunități. Colonizarea spaniolă, portugheză, cea a Țărilor de Jos, precum și cea franceză și engleză, alături de fluxul sclavilor africani au modificat în mod radical atitudinea și opiniile locuitorilor indigeni. Etica bipolară promulgată de creștinism nu a permis ambiguitatea sexuală sau cea de gen, iar persoanele intitulate anterior de către amerindieni sau maiași ca fiind "două spirite" deveniseră subiectul persecutiilor și marginalizării. Cele mai multe țări din America Centrală și America de Sud sunt încă în stadiile
LGBT () [Corola-website/Science/302783_a_304112]
-
lejere dar și atunci interpune grila raționalului. Verva se convertește în nevoia de sinteză grafică și expri- mare sublimată. Pictorul și-a definit de timpuriu, dar nu atît de simplu cum s-ar putea imagina, un profil artistic inconfundabil, o etică și o estetică a creației. Intelectualul rafinat, creator de personaje și situații dilematice în propria partitură de scri- itor, meloman discret dar asiduu, gestionează fără osten- tație o imagine jovială și uneori tandră, are devreme întîlni- rile ce pot marca
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]
-
Spencer asupra stării finale a evoluției au început să devină mai sumbre. El nu exclude posibiliatea ca disolutia să obțină pe termen lung supremația asupra evoluției. Astfel, "omniprezența morții", temperează optimismul progresist, anticipând atmosfera pesimistă de „fin-de-siecle”. Spencer considera ca etica este partea cea mai importantă din întregul sau sistem. În acest domeniu, sub influența lui John Stuart Mill, el adopta un punct de vedere utilitarist. Dar, distanțându-se de Mill, Spencer nu considera că fericirea deplină, ca scop al acțiunilor
Herbert Spencer () [Corola-website/Science/302814_a_304143]
-
vedere utilitarist. Dar, distanțându-se de Mill, Spencer nu considera că fericirea deplină, ca scop al acțiunilor umane, ar putea fi atinsă pur și simplu printr-o maximizare a plăcerii: "Punctul de vedere pe care îl susțin este acela că etica, în adevaratul ei sens - știința acțiunii bune -, are ca obiect stabilirea modului în care și a motivului din care anumite moduri de a acționa sunt periculoase, iar altele benefice. Aceste rezultate bune și rele nu pot fi întâmplătoare, ci trebuie
Herbert Spencer () [Corola-website/Science/302814_a_304143]
-
Dacă reușește să ofere răspunsul la această întrebare, atunci deducțiile sale vor fi recunoscute ca legi ale actiunii și trebuie urmate fără nici o referire directă la aprecierea fericirii sau a suferinței." Din această remarcă la adresa lui Mill, reiese că Spencer pune etica în legatură nu cu acțiunile, ci cu evenimentele. Sentimentul moral judecă felul în care ar trebui să se petreacă lucrurile în lume, astfel încât plăcerea de a trăi să fie mai puternică decât durerea. Aspirația către plăcere este pusă în serviciul
Herbert Spencer () [Corola-website/Science/302814_a_304143]
-
petreacă lucrurile în lume, astfel încât plăcerea de a trăi să fie mai puternică decât durerea. Aspirația către plăcere este pusă în serviciul scopului conservării vieții, care, după Spencer, prevalează ascupra tuturor celorlalte scopuri. Urmând această linie de gândire, el conferă eticii o fundamentare biologică, fără a cădea însă în biologism. Scopul este o etică evoluționistă care interoghează înainte de toate asupra apariției simțului moral în constituția naturală a umanității și asupra formei în care acesta este legat de dezvoltarea socială. Marile opere
Herbert Spencer () [Corola-website/Science/302814_a_304143]
-
decât durerea. Aspirația către plăcere este pusă în serviciul scopului conservării vieții, care, după Spencer, prevalează ascupra tuturor celorlalte scopuri. Urmând această linie de gândire, el conferă eticii o fundamentare biologică, fără a cădea însă în biologism. Scopul este o etică evoluționistă care interoghează înainte de toate asupra apariției simțului moral în constituția naturală a umanității și asupra formei în care acesta este legat de dezvoltarea socială. Marile opere și scrieri ale lui Herbert Spencer sunt următoarele:
Herbert Spencer () [Corola-website/Science/302814_a_304143]
-
creșterea capitalismului și modernității, și pe care o vedea ca un rezultat al unui nou mod de gândire despre lume. Weber este cel mai bine cunoscut pentru teza lui ce combina sociologia economică si sociologia religiei, elaborată în cartea sa "Etica protestantă și spiritul capitalismului", în care el propunea ideea că protestantismul ascetic a fost una dintre cele mai importante „afinități elective” asociate cu creșterea capitalismului de piață și a statului național rațional-legal în lumea Occidentală. El a susținut că stimularea
Max Weber () [Corola-website/Science/303240_a_304569]
-
se sprijină pe principiile de bază ale protestantismului. Astfel, se poate spune că spiritul capitalismului este inerent valorilor religioase protestante. Contrar materialismului istoric al lui Marx, Weber sublinia importanța influențelor culturale încorporate în religie ca mijloc pentru înțelegerea genezei capitalismului. "Etica protestantă "a format prima parte a mai amplei investigații a lui Weber în lume religiei; el a continuat examinând , și iudaismul antic, cu atenție deosebită acordată diferitelor lor consecințe economice și condiții de stratificare socială. Într-o altă lucrare majoră
Max Weber () [Corola-website/Science/303240_a_304569]
-
domenii de cercetare care s-au dovedit a fi feministe. Conceptul clasic al științei, subordonat obiectivității și neutralității, este discreditat ca fiind androcentric: se arată în ce măsură fiecare știință este impregnată de oameni și obiectivele, respectiv valorile lor. Vezi articolul principal: Etica științei Știința este criticată pe motiv că se retrage într-un "turn de fildeș". Criticii consideră știința o construcție mentală greu de înțeles, accesibilă doar celor inițiați în "tainele" sale. Astfel, în cadrul științelor naturii, obstacolul îl reprezintă matematica, în cazul
Știință () [Corola-website/Science/299441_a_300770]
-
se comportă", ca și cum natura "este" așa cum știința pretinde a fi. Totuși, aceasta este doar o problemă dacă acceptăm noțiunea empirică a științei. Știința nu este o sursă de judecăți de valoare obiective, deși poate să ofere răspunsuri în probleme de etică și politică publică arătând care sunt consecințele probabile ale anumitor acțiuni. Ceea ce unii derivă din cea mai rațională ipoteză științifică în alte domenii de interes nu este o chestiune științifică, iar metoda științifică nu oferă nici un fel de sprijin celor
Știință () [Corola-website/Science/299441_a_300770]
-
în Bisericile Reformei ; sunt opuși atât hirotonirii femeilor, cât și acceptării homosexualității. Anglo-liberalii iubesc ritul contemporan, dar nu au vreo practică sacramentală intensă. Sunt pentru hirotonirea femeilor, pentru mișcările gay, și interpretează Biblia metaforic. Unii dintre anglo-liberali sunt pentru o etică sexuală largă, alții ajung până a critica istoricitatea învierii lui Iisus. Biserica Anglicană trăiește o criză profundă, care mocnea de mult, dar care a izbucnit puternic pe 2 noiembrie 2003, cu ocazia hirotonirii ca episcop a lui Gene Robinson, un
Biserica Anglicană () [Corola-website/Science/299494_a_300823]
-
avut succes, fiind un model doar pentru istoricii de mai târziu. Max Weber (1864-1820) a fost politic, economist, sociolog, fondator al sociologiei religiilor și profesor la universitățile din Berlin, Heidelberg, Viena și Munchen. Cea mai cunoscută lucrare a sa este "Etica protestantă și spiritul capitalismului", opera prin care sociologia religiilor se îmbină cu istoria. A analizat motivul apariției capitalismului în perioada anilor 1500, în nordul Franței, Țările de Jos, Anglia și Germania, acesta fiind reforma protestantă. A susținut că religia este
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
fundamentale ale schimbărilor de mentalitate asociate apariției capitalismului. Pentru calvini, semnele succesului (adică bogăția și lipsa viciilor) semnificau atingerea stării de grație. Eșecul, precum sărăcia și bolile, semnifică damnarea. A studiat legătura dintre religie și comportamentul economic. A susținut că etica protestantă a influențat apariția capitalismului. Influența protestantismului asupra economiei capitaliste promova noi mentalități: asceză protestantă (lipsa viciilor), noua etică capitalistă a muncii (munca fiind văzută ca un mijloc de asceză), lipsa dorinței de muncă semnifică lipsa iubirii de Dumnezeu și
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
stării de grație. Eșecul, precum sărăcia și bolile, semnifică damnarea. A studiat legătura dintre religie și comportamentul economic. A susținut că etica protestantă a influențat apariția capitalismului. Influența protestantismului asupra economiei capitaliste promova noi mentalități: asceză protestantă (lipsa viciilor), noua etică capitalistă a muncii (munca fiind văzută ca un mijloc de asceză), lipsa dorinței de muncă semnifică lipsa iubirii de Dumnezeu și onorabilitatea profitului și a bogăției (văzute ca semne ale stării de grație), stimularea dorinței de câștig a individului (obligația
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
aspirațiile mistice. Porfir a împărțit opera lui Plotin în șase grupe, fiecare a câte nouă tratate. De aici numele de "Enneade" (Eννεαδες de la εννεα "nouă) acordate grupelor de câte nouă tratate. În viziunea lui Porfir, prima Enneadă tratează chestiunile de etică, a doua și a treia pe cele de fizică, a patra Enneadă cuprinde tratatele care au ca temă Sufletul, a cincea pe cele care au ca temă Intelectul, iar a șasea Enneadă pe cele care se referă în mod precumpănitor
Plotin () [Corola-website/Science/298974_a_300303]
-
omnipotența și bunătatea sa ar voi să creeze bine până și din rău”. Așa trebuie înțeleasă bunătatea infinită a lui Dumnezeu: a permite existența răului pentru ca și din el să facă Bine. Rațiunea și voința sunt legate prin faptul că etica presupune exercițiul liber al voinței. Voința este o facultate a sufletului, anume partea apetentă a sufletului rațional. Orice natură are o înclinație numită apetit sau poftă. Unele lucruri naturale acționează fără a judeca, cum sunt lucrurile materiale (pietrele), având înclinații
Toma de Aquino () [Corola-website/Science/298960_a_300289]
-
și marile stații poștale. În zonele rurale, țăranii cultivatori fie dețineau în proprietatea pământul cultivat de ei, fie plăteau chirii în calitate de arendași, sau au fost iobagi pe moșiile mari. Deși femeile aveau un nivel social mai mic decât barbații (în conformitate cu etica lui Confucius), s-au bucurat de multe privilegii sociale și juridice și dețineau putere considerabilă în familie și în propriile întreprinderi mici. Întrucât societatea Song a devenit din ce în ce mai prosperă, părinții din partea miresei puteau oferi o zestre mai mare pentru căsătorie
Dinastia Song () [Corola-website/Science/303944_a_305273]