25,611 matches
-
în favoarea președintelui Iliescu. A cheltuit în felul ăsta o grămadă de dolari. Iar dacă s-a îmbolnăvit, îmi pare rău pentru el, dar ar fi trebuit să lase altcuiva locul. Și nu unui romancier sau poet. Ci în cel mai rău caz unui critic. Sau, și mai bine, fundația să se organizeze după modelul agenției franceze din New York: cu funcționari culturali numiți pe doi ani, nu cu scriitori plini de ifose pe care nu mai poți să-i urnești din loc.
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
de înapoiere mintală în care se află 99% din populația globului. Până una alta, statul, servitorul nostru, are niște funcții de îndeplinit, printre care și aceea de subvenționare a culturii. Numai așa se poate evita cenzura economică, o cenzură mai rea chiar și decât cea politică, pentru că e insidioasă și imposibil de eludat. E un mecanism, nu voința cuiva, a unui dictator pe care eventual poți să-l păcălești. Dar despre asta într-o viitoare tabletă. Cotidianul, 3-4 noiembrie 2001 Cenzura
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
grație fidelității sale față de tribunul breton, deputat în parlamentul de la Bruxelles. Că lucra și cu Securitatea, nu mai contează, multă vreme a lucrat direct sau indirect cu Securitatea sau cu DST-ul, instituții de fapt onorabile de vreme ce, în cel mai rău caz, taie frunză la câinii care poartă covrigii. Ești confuz și neserios! Așa e! Și n-ar trebui să fiu publicat: nici în Franța, nici în România. Nicăieri! Cotidianul, 4-5 mai 2002 La mintea cocoșului — Dar tu pentru cine-ai
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
spună că încerci să-i influențezi pe ceilalți votanți care se află acolo și se pregătesc să voteze. Iar acum el mă întreabă cu cine am votat! Mă întreabă în fața miilor de cititori ai Cotidianului, dând în același timp un rău exemplu de indiscreție electorală, căci se știe că românii nu au ochi decât pentru verișoara lor grasă și bogată, pentru Franța în care Le Pen a făcut un scor aproape la fel de ridicat ca și reprezentantul extremei drepte românești, fostul măscărici
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
contribuit, nu încape nici o îndoială. Jean Cuisenier, starostele etnologilor francezi, a scris o carte, Memoria Carpaților (tradusă de curând și în românește, la Editura Echinox din Cluj), în care Maramureșului i se consacră cel mai mare număr de pagini. Gurile rele (cum sunt și eu considerat de unii...) ar spune că faima Maramureșului se datorează mai degrabă adolescenților maramureșeni care se prostituează în Bois de Boulogne sau adulților care cerșesc cu seninătate pe străzile Parisului. (Cerșetorii aceștia nu sunt numai țigani
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
treabă chiar atît de urîtă. Toate acestea vin la cîteva zile după ce, transfigurat de importanța mesajului pe care-l transmitea, veteranul desecretizării dosarelor, Ticu Dumitrescu, susținea contrariul: „Pentru Dumnezeu, înțelegeți odată că n-a existat o Securitate bună și una rea!“. Lucescu găsește că e prea tîrziu pentru o astfel de campanie. Niciodată nu e prea tîrziu, nea Mircea! Fotbalul - sportul, în general - au avut de-a face cu Securitatea și e posibil ca astăzi, la aproape două decenii de atunci
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
de internațional, asociată cu eșecul în antrenorat, pe banca unei echipe pe care a preluat-o în colaps și o lasă în moarte clinică. Un scurt experiment eșuat în patria natală nu e o tragedie; poate figura, în cel mai rău caz, ca o pată pe CV. În Occident, însă, lumea a început să înțeleagă că o înfrîngere în România are aceeași relevanță ca și un succes. Adică nici una. Cînd ai în față un tip cu delicatețea lui Radu Nunweiller, îți
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
mare lucru ați găsit la ea? Nu vedeți că este șchioapă? a spus Cecilia. Unul câte unul, copiii s-au îndepărtat. - Nu fi tristă, i-am spus eu noii mele colege de bancă. Te vor accepta până la urmă. Nu sunt răi. Cecilia iși va cere scuze. Vei vedea. - Sunt obișnuită cu batjocura. De la accident toți râd de mine. După ore am discutat cu doamna învățătoare . Ea s-a mirat de comportamentul Ceciliei. A întrebat-o ce-ar simți ea, dacă ar
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
reală, în care sunt o mulțime de alți copii ca și mine. Chiar dacă tu nu-i cunoști, ei te cunosc foarte bine, Scufiță Roșie. Mii și mii de copii, din lumea întreagă, se întristează când te înghite lupul cel rău și se bucură când vânătorul te scapă de primejdie. - Înseamnă că sunt buni copiii. Nu-i așa? - Mama îmi spune că eu sunt ce are ea mai bun, mai frumos și mai scump de pe lume. Așa sunt toți copiii pentru
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
acum o bună parte din această puternică legătură pe care o resimte prietenul meu. Și nu aș fi putut deplânge moartea sa, dar împlinesc îndurerat această deplângere prin și întru deplorarea intensă manifestată de același rănit prieten. Privesc la sarcofagul relei sortiri a omului de a trăi sub drapelul morții și a muri împrejmuit de efervescențele vieții. Recunosc, dincolo de masca mortuară, pe cel a cărui dispariție o regretăm împreună, el neputând să evite implacabilul destin poate hotărât ființei adamice de inteligențe
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
-l precum cavoul ce-i așteaptă sosirea, circumscriindu-i spațialitatea proprie la limită, încarcerându-i pasul până la asemănarea cu neumblarea definitivă a celui decedat. Astfel, umbra morții sale viitoare îi bate la porțile conștiinței precum un pelerin sinistru aducător de rele vestiri prin nopți fără luminări de fosfor stelar. În dimensiunea actului suicidal, nu moartea cheamă individul uman, ci, invers, individul uman cheamă moartea. Ajuns la finalul exacerbat de intensitate al angoasei, după ce, în prealabil a fost sedus și reținut în
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
poetice tipice, listă de teme, listă de epitete, listă de metafore, lexicul și gramatica, versificația și fonetismul liric etc. Un oponent la critica mea poate ataca acest sistem obiectiv al recepției. Ar putea descoperi lecțiuni greșite ale textelor (obiecție filologică), rea interpretare a ideilor, unilaterală folosire a documentelor, producîndu-se altele care ar infirma observațiile mele, despuiere insuficientă de elemente, în baza cărora s-ar fi făcut propoziții exagerate, folosire de informații dubioase, ignorare de opere etc. În judecata strictă de gust
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Se pune în momentul când apare această carte foarte acut problema raporturilor scriitorului cu viața, întrebarea dacă se cuvine ca artistul să rămână în "turnul de fildeș" sau să coboare în vâltoarea vieții. Ne întoarcem 1 Unii înțeleg prin subiectivism "reaua credință", denaturarea intenționată. Motivarea obiectivă împiedică însă asemenea abuz, care e și contrar definiției gustului. Kant: "Gustul e facultatea de a judeca un obiect... în mod dezinteresat". mereu la problema "artă pentru artă" ori "artă cu tendință". Realmente, n-a
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Brașov (1521). Îndată după aceea folosirea limbii române (nu mai nouă decât celelalte graiuri romanice) devine frecventă. Dar întîiele tipărituri și mss. miniate sunt slavone. De la popa Nicodim, întemeietor al Tismanei, a rămas o Evanghelie copiată în 1405, la M-rea Neamțul s-a caligrafiat în 1429 un Evangheliar. Într-o mănăstire munteană călugărul sârb Macarie tipări în 1508 un Liturghier slavon. Propaganda reformaților în partea de sus și de jos a Ardealului folosi, spre a capta pe preoții români, texte
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
domnul voroavei râmlenești, Cicero, carele o au numit ocârmuitoarea vieții" etc. Așadar Nicolae e un erudit. Însă talentul nu-i lipsește și portretistica lui e mușcătoare și plastică. În special asupra lui Duca-vodă se lasă toată înverșunarea cronicarului. Duca era "rău și pismător, îndelungăreț la mîniă și lacom la avuție, și el și Doamna sa". "Domn era, și Vistiernic mare, și neguțător, și vameș" și "precupea toate". "Doamna sa, de altă parte, cîrcimărea bucatele din casă, pînea ori pe unde avea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
să primească domniea, ca și fata ceea ce zice unui voinic: Fă-te tu a mă trage, și eu oi merge plîngînd". La usturătura cuvintelor se adaugă filozofia proverbelor, de astă dată mai ales din izvor popular: "Paza bună trece primejdia rea...; melul blând suge la două mume...; capul plecat nu-l prinde sabia"; "...și se potriveau amândoi acești boieri într-o fire, după cum se zice: calul râios găsește copaciul scorțos". Cronicarul își frânge mâinile de-a lungul letopisețului, văietîndu-se și creîndu-se
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
savuros vulgar, cu citații răzbunătoare și văietături comice. Mihnea vine cu tătarii "ca niște draci". El "au fost de neamul lui grec cămătar, tată-său l-au chemat Iane Surdul". Stroie vornicul Leurdeanul și Dumitrașco velvistier Țărigrădeanul sunt "două vase rele, unul românesc, altul grecesc", sfătuite de "diavolul, pizmașul neamului omenesc". Că adevăr, cum nu se poate face din mărăcine struguri și din rug smochine, așa nu se poate face din neamul rău bun; ci din varza cea rea ce-i
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
două vase rele, unul românesc, altul grecesc", sfătuite de "diavolul, pizmașul neamului omenesc". Că adevăr, cum nu se poate face din mărăcine struguri și din rug smochine, așa nu se poate face din neamul rău bun; ci din varza cea rea ce-i zic morococean, au ieșit fiiu-său și mai morococean el" (asta se spune despre fiul Radului Armașul Vărzariul). Cronicarul înregistrează cu satisfacție un necaz tragicomic al lui Gligorașcu-vodă: "...și lui încă-i trimise Dumnezeu judecată, că se bolnăvi un
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Scriitorul umflă, recalcitrant la orice administrație, dând actelor domnului o grasă coloare de obstinație absurdă și țicnită. O sală de arme, indiciu al unui estetism muzeal, devine o încăpere de ospiciu, în mijlocul căreia domnul ni se arată ca o jivină rea, lătrătoare și incontinentă. Totul e înfățișat maniacal, necurat, într-o foarte grotescă litografie populară: Nu mergea cu pompă mare, Ci călare voinicește. Și la cap legat turcește; Cu galeongii dinpreună Și mazdrac țiind în mână, Și pe unde nu gândeai
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
vibrație, dignitate. Stihurile făcute sub stemă în 1818 (La pravila țării) se întemeiază pe un umor trist de imagini: vultur degenerat în corb, romanul în român. Ceasornicul îndreptat cultivă intenționat monotonia. În vreme ce poetul roagă ceasul să treacă repede peste clipele rele și să lungească pe cele bune, versul bate imposibil ca o limbă de pendul: Tu! care vreme ne spui că trece, Ne-aduci aminte, des, moartea rece, Vino acuma, ia-nvățătură, Schimbă nedreaptă a ta măsură! Știi ticălosul om ce
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
anul d-un sfert să fie, Ș-ăl sfert să treacă, să nu mai vie. Iancu Văcărescu a scris și balade, al căror punct de plecare trebuie să fie în Bürger și în Goethe, deși motivele sunt românești. În Peaza rea se povestește o întîmplare a boierului, în calea căruia se ivesc mulțime de piedici, în urma unui semn rău. Plouă grozav, o pădure arde. Prozaică în aparență, poezia e străbătută de fior fantastic, și iată o bună scenă de noapte spectrală
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
scris și balade, al căror punct de plecare trebuie să fie în Bürger și în Goethe, deși motivele sunt românești. În Peaza rea se povestește o întîmplare a boierului, în calea căruia se ivesc mulțime de piedici, în urma unui semn rău. Plouă grozav, o pădure arde. Prozaică în aparență, poezia e străbătută de fior fantastic, și iată o bună scenă de noapte spectrală: Dodată calul se încordează! S-aruncă-n lături, se spăimîntează! Se svîrcolește! de frică multă, Nici bold, nici glasul nu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
nu spun De vrun om vrun cuvânt bun, Ci la toți găsesc ceva Ș-începe a defăima. Zic cutare că-i urât, Cutare posomorât, Cutare e maimuțoi, Bărbaților păpușoi, Cutare e-nșelător, Cutare asupritor, Cutare e nătărău, Cutare barbar și rău, Cutare e necinstit, Cutare este stârcit... Numai ei sunt toți frumoși, Cinstiți și politicoși. Toți s-aseamăn cu Adon, Și la duh cu Solomon. Printre poeziile lirice, parte lamartiniene, mai toate în legătură cu poezia de la sfârșitul secolului trecut, sunt de reținut
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
când se publică atîte cărți, afară de bune, nu este de neapărată nevoie ca o critică nepărtinitoare, aspră, să le cerceteze pre toate, și ca într-un ciur să le vânture; lăudând cele bune și aruncând în noianul uitării pre cele rele; și una și alta după principiile sale, și fără a lua seama la persoana și la starea autorilor?" Kogălniceanu este de pe acum, sub raportul conținutistic al criticii, un tradiționalist și un teoretician al specificului național. În Dacia literară publica Scene
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de undeva un nor gros. Orice copil ar râde azi cu hohote citind în Hristoitie sfaturi ce presupun o stare de animalitate superlativă: Când vei fi la adunare Sau vorbești cu oarecare, Te păzește foarte tare, Ca nu din vreo rea dedare, Să-ți fie mâinile ajunse Spre părțile cele ascunse, Au să te scarpini cu ele Spre locurile acele, Că e lucrul de rușine Și a fi nu se cuvine. Cumulul de elemente constituie procedeul pictural, ca în "Istoria poamelor
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]