21,846 matches
-
trage concluzia că aici a existat o puternică uniune de obști sătești ca formațiune politico-militară, o „romanie populară”, după expresia înțeleaptă și inspirată a marelui savant Nicolae Iorga. Respectiva formațiune cuprindea teritoriul ce se întinde de la hotarul de sud al târgului Tecuci, târg domnesc înființat după constituirea statului medieval Moldova, continuând spre sud până la iezerul cel mare al Covurluiului, așa cum am mai arătat. Desigur că obștile sătești devălmașe, care alcătuiau larga formațiune obștească de aici, nu erau toate de aceeași mărime
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
că aici a existat o puternică uniune de obști sătești ca formațiune politico-militară, o „romanie populară”, după expresia înțeleaptă și inspirată a marelui savant Nicolae Iorga. Respectiva formațiune cuprindea teritoriul ce se întinde de la hotarul de sud al târgului Tecuci, târg domnesc înființat după constituirea statului medieval Moldova, continuând spre sud până la iezerul cel mare al Covurluiului, așa cum am mai arătat. Desigur că obștile sătești devălmașe, care alcătuiau larga formațiune obștească de aici, nu erau toate de aceeași mărime și importanță
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
țăranii vor fi boierești sau mănăstirești, chiar dacă vor fi din slobozii”. În consecință, ar fi libere doar satele care, sub raport administrativ, ar depinde de un ocol; se înțelege că e vorba de satele ce aparțin de ocoalele domnești din jurul târgurilor, cum ar fi, spre exemplu, ocolul târgului Tecuci, care avea sub jurisdicția sa administrativă sate precum: Cămileștii, Ocheșăștii, Săseștii, toate aservite și nu libere. Apoi, Al. I. Gonța adaugă, accentuând confuzia: „în toate documentele emise, pentru boieri sau mănăstiri, țăranii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
vor fi din slobozii”. În consecință, ar fi libere doar satele care, sub raport administrativ, ar depinde de un ocol; se înțelege că e vorba de satele ce aparțin de ocoalele domnești din jurul târgurilor, cum ar fi, spre exemplu, ocolul târgului Tecuci, care avea sub jurisdicția sa administrativă sate precum: Cămileștii, Ocheșăștii, Săseștii, toate aservite și nu libere. Apoi, Al. I. Gonța adaugă, accentuând confuzia: „în toate documentele emise, pentru boieri sau mănăstiri, țăranii dependenți se subînțeleg sub cuvântul «sat»” și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
corect, ceea ce rezultă din chiar cuprinsul documentului publicat și care este, de fapt, o mărturie a târgoveților de Tecuci, în frunte cu șoltuzul și cei 12 pârgari, scriind cum au venit „înaintea noastră și’naintea a mulți oameni buni de târg de Tecuci” oamenii din Țigănei, de bună voia lor, „și-au vândut ei satul ce-i mai sus scris, Țigănei, ce să chiamă La Dimaci, ce este în ținutul Tecuciului, din drese de danie ce au avut, strămoșii lor Alexa
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
constata din datele menționate deja, dar și din alte documente ale timpului său. El a deținut o vreme dregătorii mărunte pe plan ținutal, inclusiv vel căpitan al ținutului Tecuci, cum ni-l arată acte domnești din 1728, locuind în acest târg sau chiar la Umbrărești, ținând seama că, până destul de târziu, reședința unei dregătorii locale era strâns legată de domiciliul celui care o deținea și de faptul că, în timpul menționat, se afla într-o dregătorie a ținutului și nu a târgului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
târg sau chiar la Umbrărești, ținând seama că, până destul de târziu, reședința unei dregătorii locale era strâns legată de domiciliul celui care o deținea și de faptul că, în timpul menționat, se afla într-o dregătorie a ținutului și nu a târgului. De altfel, va fi surprins documentar cu multe însărcinări din partea domnitorilor, în pricini și obligații ale căror rezolvări îi impuneau să stea în zona Tecuciului și a Galațiului. De remarcat, totuși, numeroasele alte dregătorii cu care a fost investit o
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
apare înscrisă ca stăpână a Torceștilor, dar și a Țigăneilor, potrivit altui act din care am reprodus ceva mai sus. Printre lucrurile răposatului Iordache Costache s-au aflat „casăle din Iași, o pivniță cu crâșmă și cu două dughene în Târgul de Jos și o moșie cu mori, anume Torceștii, la ținutul Tecuciului”, avere pusă în vânzare prin licitație publică și adjudecată chiar de domnitor la prețul de 19.750 lei, văduva rămânând datoare cu diferența până la 25.000 lei. Nu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
au fost a Dimei, fata Rusandei, nepoata lui Deli Gheorghe” cu feciorii ei, face zapis lui Ion Racoviță prin care scrie, „am dat și am dăruit toată partea noastră dintr-un vad de moară ce avem pre apa Bârladului la târgu la Tecuci, care vad avem noi de la strămoșul nostru di la Deli Gheorghi”, ei nu dau numai vadul propriu-zis, ci venitul ce rezulta și li se cuvenea din măcinișul pentru care se lua vama corespunzătoare. Revenind la problematica morilor umbrăreștene
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
lipoveni, oale și străchini care se dădeau pe cereale, cofe, șiștare (la noi se pronunța șitare), linguri din lemn, fuse pentru tors etc. Schimburile de mărfuri esențiale ca valoare (cereale, animale) se realizau însă direct între sat și oraș, în cadrul târgurilor organizate săptămânal și ocazional, dar, mai ales, prin cele anuale, vechile iarmaroace, umbrăreștenilor fiindu-le mai la îndemână cele de la Tecuci. Se întâmpla ca anumite produse să fie procurate și din alte orașe. Spre exemplu, Gavril Conachi notează că a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pește de la Galați”. La Tecuci, în timpurile vechi, iarmaroacele se țineau de două ori pe an, „adică la Sfântul Teodor, săptămâna întâia a Postului Mare, și cel de-al doilea, la Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, iunie 24. Iar zi de târg este marți în fiecare săptămână”. Datele acestea le-am aflat într-o adresă a Isprăvniciei ținutului Tecuci prin care comunică organelor superioare, în 1853, Iarmaroacele ce se fac în ținutul Tecuci. Sigur că organizarea târgurilor și a iarmaroaceler e foarte
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
iunie 24. Iar zi de târg este marți în fiecare săptămână”. Datele acestea le-am aflat într-o adresă a Isprăvniciei ținutului Tecuci prin care comunică organelor superioare, în 1853, Iarmaroacele ce se fac în ținutul Tecuci. Sigur că organizarea târgurilor și a iarmaroaceler e foarte veche și se leagă de interese economice în care se implicau domnia și stăpânii de sate și moșii, în calitate de organizatori și încasatori de vămi în produse și bani, pe de o parte, dar și de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
obște teritorială și uniune de obști, cum a fos și aceasta de la Umbrărești, înfrățită, mai corect și exact spus însorărită cu toate celelalte obști sătești de pe cursul inferior al râului Bârlad, pe o întinsă zonă est-vest, începând din partea sudică a târgului Tecuci. Disoluția, prin spargerea solidarității dintre obșteni pe criterii de interese individuale, s-a produs diferențiat, ca ritm, în timp și în spațiu, în raport de condiții și conjuncturi locale, dar cu tendință de generalizare treptată. În procesul acesta de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
frați și neamuri din satul Matca, răzeși de moșia Umbrărești, ținutul Tecuciului, fiind depărtați de „starea locului”, se văd „lipsiți de drepturile” lor și solicită să fie puși în părțile uzurpate acum de către răzeșii localnici. Preotul Toader Lișcă (Calalb) din târgul Nicorești înaintează jalbă datată 4 iulie 1835 către Judecătoria Tecuci, prin care arată cum are „parte de moșie, cinci stânjeni, de baștină în trupul moșii satului Umbrăreștii, ce-i tragu din bătrânul Calalbu, stăpânindu-i din mica mea copilărie de la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și Vasile Nour, rude cu cei mai sus menționați și cu neamul Stănilă. Pe data de 10 martie 1838, aceștia depun jalbă la Judecătoria ținutului Tecuci împotriva aceluiași Vasile Stănilă, prezentat într-o adresă a judecătoriei ca fiind „neguțitor în târg în Tecuci”, în care mai arată că „în hotarul trupului moșiei Umbrărești avem și noi parte di pi bunul nostru, Josu, stăpânind noi pănă în 1835 avg/ust/ 5 din Siret până în Bârlad o giumătate de bătrân, adică 22 stânjeni
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
marele și temerarul istoric și patriot N. Iorga înfiera politica guvernanților vremii prin incendiarul său articol Ascundeți țeranii, din care redăm: „Îngrijiți-vă, o voi, cuminți cârmuitori de țară și de drumuri frumoase, pe care le semănați cu femei de la târguri și cu bugetivori din cancelarii, îmbrăcați în haine de gală pentru a juca pe cât se poate mai strălucit rolul de țerani români. Iar pe vita câmpului răspingeți-o în pumni, ascundeți-o în vizuini ca să nu strice bucuria risipei din anul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
proprietatea d-lui Gh. U. Negropontes, unde au adus mare pagubă: devastare și furturi și la primărie au rupt firul telefonic. Starea spiritelor locuitorilor în ziua răscoalei a devenit din însuși îndemnul lor, mai ales din partea acelor care veneau de la târgul Ivești. Strigau în gura mare că trebuie să facă și ei asemenea la curtea arendașului cum au văzut că s-au petrecut în aceeași zi la Ivești. Stăruințele întrebuințate de noi, ca preot, și din partea autorităților spre a-i potoli
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
stat, publicate în lucrarea Documente privind marea răscoală a țăranilor din 1907, vol. II, extrăgând pe acelea referitoare la locuitorii din comuna Umbrărești, județul Tecuci. Telegramă, 1907 martie 11/24, Tecuci. După ce, inițial, comunică ce devastări s-au produs în târgul Ivești, provocate de „vreo 400 locuitori din comunele Ivești, Torcești, Matca, Bucești și Cudalbi”, precum și din alte sate ale județului Tecuci, se referă astfel la situația de la Umbrărești: „Pe la ora 3 post meridian vreo 200 locuitori din Umbrărești au atacat
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
că nu exista un învățământ de stat organizat sub aspect juridic, instituțiile școlare ghidându-se după principii și reguli religioase o îndelungată vreme; mai apoi au fost întemeiate școli, pe la casele boierești în unele sate, școli private pe la orașe și târguri mai înstărite, cazul Nicoreștilor fiind elocvent din acest punct de vedere. Și în alte sate, inclusiv umbrăreștene, ființau pe la casele unor dascăli sau mici proprietari, grupuri școlărești, cum era la Podu-Turcului, școală înființată înainte de 1863, „de unul dascălul Iordache continuată
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în atenția cititorilor o mică parte din textele ce se referă la școla incipientă umbrăreșteană. Încă din 20 august 1863, Ministerul de Interne făcuse cunoscut prefecturilor că satele libere de „moșneni (răzeși), fiind emancipate, au toată latitudinea [...], întocmai ca și târgurile și orașele, să-și creeze orice venituri vor găsi de cuviință, spre îndeplinirea deosebitelor trebuințe ale localității, precum îmbunătățirea școlii” și alte nevoi. Din acest text rezultă că satele libere aveau deja școli, ceea ce nu se prea poate dovedi, dacă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
șeminee sau sobe; ... k) armături; ... l) componente de securitate (supape, membrane de rupere); ... m) echipamente complexe; ... n) materiale (tablă, țeava, electrozi etc.) ... o) macarale; ... p) ascensoare; ... q) teleferice. ... R.11. Pentru produsele importate în regim temporar, în scopul participării la târguri și expoziții, tariful pentru eliberarea avizului tehnic de import pentru fiecare tip și indiferent de numărul de bucăți este de 1.000.000 lei. R.12. Pentru produsele importate în regim temporar, pentru o perioadă de maxim 1 an de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149714_a_151043]
-
de parcare ca mijloc de identificare a plătitorilor, al cărui model și a cărui procedura de evidențiere se stabilesc de către autoritățile deliberative ale administrației publice locale interesate; a.5. pentru desfacerea de produse ce fac obiectul comerțului în piețe, în târguri, în oboare, în ștanduri situate de-a lungul drumurilor publice, în parcări sau în alte locuri anume stabilite prin hotărâri ale autorităților deliberative, taxa se achită zilnic sau pe bază de abonament pentru o perioadă mai mare de o zi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/150070_a_151399]
-
o dată cu elementele ce privesc personalizarea. Modelul abonamentului și al biletului valoric, precum și procedura de evidențiere a acestora se stabilesc de către autoritățile deliberative ale administrației publice locale interesate; a.6. pentru accesul în parcuri, în grădini zoologice, în grădini botanice, în târguri, în bâlciuri, la ștranduri, la expoziții, la locuri de agrement sau altele similare, taxa se achită la accesul în incinta acestora, pe bază de bilete de intrare sau abonamente, după caz. Modelul biletelor de intrare/abonamentelor și procedura de evidențiere
EUR-Lex () [Corola-website/Law/150070_a_151399]
-
ASIGURĂRI ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ Cod 20.68.03.0004 FIȘA OBIECTIVULUI/PROIECTULUI/CATEGORIEI DE INVESTIȚII SEDIU CJP GORJ Tipul cheltuielii: B - obiectiv (proiect) nou A. Date GENERALE 1. Date geografice: 1.1 Județ /Sector GORJ 1.2 Municipiu /Oraș /Comună TÂRGU JIU 1.3 Amplasament STR. ALEXANDRU IOAN CUZA NR. 2A 2. Date referitoare la studiul de fezabilitate 2.1 Numărul și data Acordului MFP 2.2 Numărul și data aprobării studiului de ORDIN 417/ 01.07.2008 fezabilitate (H.G./Ordin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/208219_a_209548]
-
Imprimate de valoare cu decontare ulterioară" Cu ajutorul acestui cont se ține evidența imprimatelor de valoare primite, la valoare nominală (ex.: bilete pentru odihnă ��i tratament) a căror plată sau decontare se face ulterior, precum și carnetele pentru taxe forfetare pentru piețe, târguri și oboare primite gratuit. În debitul contului se înregistrează valoarea imprimatelor primite, iar în credit, valoarea imprimatelor utilizate, decontate sau restituite. Soldul contului reprezintă valoarea imprimatelor cu decontare ulterioară la un moment dat. Contul 8044 "Documente respinse la viza de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173501_a_174830]