215,260 matches
-
și anularea ulterioară a căsătoriei au fost știri pe scară largă în ziare. Ca urmare a acestui lucru și a acțiunilor ei de mai târziu ca asistentă medicală în armata austriacă, Isabella a devenit considerată ca o figură romantică; o publicație a numit-o "eroina cea mai romantică din actualul război din Austria". Isabella a fost a șaptea fiică a Arhiducelui Friedrich, Duce de Teschen și a soție iacestuia, Prințesa Isabella de Croÿ. Printre surorile ei se includ: Maria Cristina, Prințesă
Arhiducesa Isabella de Austria () [Corola-website/Science/327551_a_328880]
-
(n. 1888, Lemberg - d. 1942, lagărul Bratzlaw, Transnistria) a fost un jurnalist evreu de expresie germană din Cernăuți. Împreună cu avocatul Dr. Elias Eliahu Weinstein a scos publicația "Czernowitzer Morgenblatt" („Foaia / Gazeta de dimineață din Cernăuți”) un ziar de limba germană, care a fost publicat la Cernăuți de un grup de ziariști, avocați și scriitori evrei în perioada 1918 - 1940, când localitatea a făcut parte din România, mai
Julius Weber () [Corola-website/Science/327592_a_328921]
-
versuri, proză, anecdote populare, articole și studii despre istoria și civilizația aromânilor.; unde se dă și o listă a absolvenților liceului în ultimii 25 ani (sunt trecuți și Sterie Ciumeți, și Pericle Papahagi) “Revista Populară a Românilor din Imperiul Otoman”, Publicație a Corpului Didactic și Bisericesc din Turcia.” era revista Liceului românesc din Bitolia. Această revistă a adus în primul rând reale servicii școlii, de exemplu prin modele de lecții, informații cu caracter cultural și istoric. În ea s-a publicat
Sterie Ciumetti (inginer) () [Corola-website/Science/327595_a_328924]
-
școlii, de exemplu prin modele de lecții, informații cu caracter cultural și istoric. În ea s-a publicat și literatură dialectală purtând semnături prestigioase. Gustate la vremea respectivă pentru farmecul exprimării în graiul aromân, aceste creații au rămas uitate în publicațiile vremii, timp de decenii, așa cum s’a întâmplat, de fapt, cu întreaga producție intelectuală aromână, după cel de-al Doilea Război Mondial, sub impactul politicii comuniste. În ultimele decenii, aceste creații din presă au fost restituite în volume de editori
Sterie Ciumetti (inginer) () [Corola-website/Science/327595_a_328924]
-
Vraca. Redactor-șef era Horia Deleanu. În „Cuvânt de început” la primul număr, din aprilie 1956, redacția amintește de „Gazeta Teatrului Național”, apărută cu mai bine de un secol în urmă, în 1835, una din primele strădanii spre întemeierea unei publicații teatrale permanente, care și-a suspendat apariția după câteva numere, prevestind prin dispariția ei și destrămarea societății Filarmonica, inițiatoarea și organizatoarea primei școli de artă teatrală și dramatică în țara românească. Apoi, după ce făcea referire, obligatorie în epocă, la "Documentele
Teatrul (revistă) () [Corola-website/Science/327656_a_328985]
-
sergentului Grigore Ion din anii 1911-1912 readuce în lumină mai vechea controversă. Aceasta devine și ziaristică, două cotidiene înfruntându-se în această polemică: "Universul", cu orientare de centru-dreapta, de partea lui Grigore Ion, și "Dimineața", cu orientare de centru-stânga. Alte publicații, din Regat sau din Transilvania, au relativizat însă această polemică preferând să pună în prim plan actul de glorie în sine, răsfrânt asupra întregii Armate Române, și nu doar o persoană în particular. Grigore Ion a fost decorat cu următoarele
Grigore Ion () [Corola-website/Science/327641_a_328970]
-
Dacă voi reuși, probabil că "Dansul dragonilor" va apărea în septembrie sau octombrie.” Pe 22 iunie 2009, autorul și-a exprimat „optimismul rezervat” legat de evoluția romanului, fără a confirma data publicării. Întrebat într-un interviu acordat în iulie 2009 publicației "FREE! Magazine" despre cum merge cartea, Martin a declarat: „Merge destul de bine. Sper să o termin în septembrie sau octombrie; așa mi-am propus.” Pe 6 octombrie 2009, Martin a spus că lucrul la mansucrisul "Dansul dragonilor" a depășit deja
Dansul dragonilor () [Corola-website/Science/327684_a_329013]
-
Papă Sixt al IV-lea la 2 iunie 1480, două săptămâni după moartea sa. El a murit pe 19 mai 1480, la Cracovia, si a fost îngropat în Biserică Sf. Arhanghel Mihail Și Stanislav, Episcop de Cracovia. Autor a numeroase publicații istorice, printre care cea mai faimosă lucrare este " Annales seu cronicae incliti Regni Poloniae" ( Analele sau cronicile faimosului regat polonez), care acoperă evenimentele din sud-estul Europei, dar și din Europa de Vest, între 965 - 1480, anul în care a murit. În compoziția
Jan Długosz () [Corola-website/Science/327752_a_329081]
-
Rosetti. ("„Israelitulu Românu“, diuariu confesiunalu și politicu, apare la Bucuresci, odată pe septemana".) A fost înființat la București de Iuliu Barasch și de evreul francez Armând Levy, militând pentru emanciparea evreilor din România și pentru drepturi egale cu ale românilor. Publicația a apărut pe fondul deșteptării sentimentului identitar al evreilor din imperiile vremii, care visau la întemeierea unui stat național. De aceea, impulsul fondării publicației a fost dat și de cercurile evreiești din străinătate care sprijineau mișcarea de emancipare. Armând Lévy
Israelitul român () [Corola-website/Science/327947_a_329276]
-
francez Armând Levy, militând pentru emanciparea evreilor din România și pentru drepturi egale cu ale românilor. Publicația a apărut pe fondul deșteptării sentimentului identitar al evreilor din imperiile vremii, care visau la întemeierea unui stat național. De aceea, impulsul fondării publicației a fost dat și de cercurile evreiești din străinătate care sprijineau mișcarea de emancipare. Armând Lévy, care s-a aflat la București în anii 1856-1857, era un apropiat al lui Adolphe Crémieux care, în 1859, fondase Alianță Israelita Universală. În
Israelitul român () [Corola-website/Science/327947_a_329276]
-
Viena, sambeta 14/26 septembre 1868" apărea următoarea știre: "„Israelitulu Romanu“, organu alu jidaniloru patrioți, a scosu la lumină planulu și a luatu iniciativ’a la o colecta între ovrei pentru ridicarea unui monumentu alu unirei armbeloru principate române." În publicația (în ortografia vremii) "„TRANSILVANIA. Fói’a Asociatiunei transilvane pentru literatur’a română și cultur’a poporului romanu. Anulu ÎI, Nr. 3, Brasiovu 1. Februariu 1869.”", la rubrică "„Diuaristic’a română în an. 1868”" (Ziaristica română în anul 1868) unde enumeră
Israelitul român () [Corola-website/Science/327947_a_329276]
-
în ortografia vremii) "„TRANSILVANIA. Fói’a Asociatiunei transilvane pentru literatur’a română și cultur’a poporului romanu. Anulu ÎI, Nr. 3, Brasiovu 1. Februariu 1869.”", la rubrică "„Diuaristic’a română în an. 1868”" (Ziaristica română în anul 1868) unde enumeră publicațiile apărute în anul 1868, la nr. crt. 11 este înscrisă publicația "„Israelitulu Romanu," diuariu confesiunalu și politicu Bucuresci, odată pe septemana".
Israelitul român () [Corola-website/Science/327947_a_329276]
-
română și cultur’a poporului romanu. Anulu ÎI, Nr. 3, Brasiovu 1. Februariu 1869.”", la rubrică "„Diuaristic’a română în an. 1868”" (Ziaristica română în anul 1868) unde enumeră publicațiile apărute în anul 1868, la nr. crt. 11 este înscrisă publicația "„Israelitulu Romanu," diuariu confesiunalu și politicu Bucuresci, odată pe septemana".
Israelitul român () [Corola-website/Science/327947_a_329276]
-
România și autori din diaspora precum Nichita Danilov, Lucian Vasiliu, Emilian Marcu, Theodor Codreanu, Liviu Pendefunda, George Popa, George Roca (Australia), George Stanca, Eugen Evu, Emil Brumaru, Gheorghe Neagu, Adrian Botez, Paul Vinicius, Ovidiu Pecican, Ioan Baban și mulți alții. Publicația apare cu o periodicitate de o dată la două luni și cuprinde proză, poezie, eseu, cronică literară, interviu, etc.... Ion Scorobete Angela Nache Mamier (Franța) Ana Dumitrescu Emanuel Stoica (Austria)
Onyx (revistă) () [Corola-website/Science/327978_a_329307]
-
Galactica" a primit aprecieri considerabile din partea criticii din presa mainstream, inclusiv fiind numit spectacolul # 1 din 2005 de către revista "Time" și a apărut în numeroase liste cu cele mai bune zece emisiuni TV din 2005 și 2006, liste editate de către publicații cum ar fi "Chicago Tribune", "Entertainment Weekly", "Newsday" și "TV Guide". De asemenea, Institutul American de Film a numit "Battlestar Galactica" ca fiind unul dintre cele cele mai bune zece spectacole de televiziune din 2005. Au existat și unele critici
Battlestar Galactica (sezonul 2) () [Corola-website/Science/327967_a_329296]
-
al Teologiei patristice a secolului al XIV-lea, Teologiei persoanei - antecedente patristice și reverberații contemporane, Raportului dintre Teologie și Filosofie în lumea răsăriteana, Tradiției isihasta în varianta bizantina și românească. Este membru în Colegiul de redacție al revistei „Altarul Reîntregirii”, publicația oficială a Facultății de Teologie din Albă Iulia; membru în comitetul de redacție al revistei „Tabor”, Revista de Cultură și Spiritualitate a Mitropoliei Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului, revista „Altarul Reîntregirii”, precum și membru în echipa redacționala a postului de radio
Ignatie Trif () [Corola-website/Science/328003_a_329332]
-
acestei povestiri i-a venit când a văzut ruinele unui montagne russe demolat de pe plaja din Los Angeles, ale cărui șine sugerau scheletul unui dinozaur. Titlul original sub care povestirea a apărut inițial în ediția din 23 iunie 1951 a publicației "The Saturday Evening Post" a fost The Beast from 20,000 Fathoms. La data publicării ei se turna un film cu o temă similară, al cărui titlu provizoriu era "Monster from Beneath the Sea". Producătorii, care au vrut să se
Aici sunt tigri () [Corola-website/Science/327061_a_328390]
-
față relatează despre misiunea unei nave spațiale care călătorește până la Soare și colectează energie solară pentru a o folosi pe Pământ. Titlul reprezintă un vers al poetului irlandez William Butler Yeats. Apărută inițial în numărul din 28 iunie 1952 al publicației "Collier's", această povestire a ajuns în anul 1984 să fie cea mai reeditată povestire science fiction. Ea are la bază conceptul care a fost denumit ulterior efectul fluture. În anul 2055, într-o vreme când mașina timpului a fost
Aici sunt tigri () [Corola-website/Science/327061_a_328390]
-
care călcase lângă potecă, Eckels, observă atunci că în noroiul de pe cizma lui se află și un fluture mort, acea alterare minoră a trecutului având repercusiuni asupra prezentului. Povestirea a apărut pentru prima dată în numărul din mai 1950 al publicației "Planet Stories" și a mai fost publicată și în culegerea de povestiri "Omul ilustrat". Un grup de astronauți rămâne pe Venus, o planetă pe care plouă torențial, fără oprire. Călătorind pe planetă, ei descoperă un dom dotat cu o sursă
Aici sunt tigri () [Corola-website/Science/327061_a_328390]
-
alte domuri similare, astronauții sunt conduși rând pe rând spre nebunie și suicid de către ploaia nesfârșită, în afara unuia care reușește să găsească un dom intact. Titlul inițial sub care această povestire a apărut în numărul din 15 septembrie 1949 al publicației MacLean's a fost The Mad Wizard of Mars. Titlul actual i-a fost dat odată cu reeditarea din anul următor în antologia "Beyond Time and Space". Eminentul autor și critic literar Gore Vidal a apreciat povestirea ca fiind "bună" și
Aici sunt tigri () [Corola-website/Science/327061_a_328390]
-
umane. Exploratorii descoperă un paradis care pare să le îndeplinească orice dorință, ceea ce îi determină să o părăsească și să raporteze că e ostilă, pentru a nu fi distrusă de omenire. Apărută inițial în numărul 3 din ianuarie 1955 al publicației "Star Science Fiction", povestirea relatează despre greutățile de adaptare la viața dură de pe Marte ale unei familii de imigranți pământeni. Văzând că există riscul destrămării familiei, tatăl decide să își folosească economiile pentru a aduce bucată cu bucată casa de pe
Aici sunt tigri () [Corola-website/Science/327061_a_328390]
-
în sfârșit libertatea când copiii săi îi solicită ajutorul pentru a confecționa niște zmeie. Luând unul dintre ele în spate, el poate zbura fără teama că ar mai atrage atenția cuiva. Publicată inițial în numărul din 2 iunie 1955 al publicației "The Reporter" sub titlul The Last, the Very Last, această povestire a fost ulterior inclusă în romanul "Dandelion Wine" apărut în 1957. În ea este vorba despre copiii dintr-un orășel american care descoperă o ”mașină a timpului umană” în
Aici sunt tigri () [Corola-website/Science/327061_a_328390]
-
în persoana unui colonel care îi poartă în trecutul său prin intermediul amintirilor din viața sa. La fel ca și povestirea anterioară și aceasta a apărut inițial sub alt titlu - Summer in the Air - în numărul din 18 februarie 1956 al publicației "Saturday Evening Post", fiind inclusă ulterior în romanul "Dandelion Wine". Ea povestește despre transformarea magică pe care o are asupra unui adolescent perechea nouă de teniși pe care și-o cumpără la începutul fiecărei veri. Drepturile de autor ale povestirii
Aici sunt tigri () [Corola-website/Science/327061_a_328390]
-
în Arhiva "NBC Short Story". Pe 16 martie 1952, "CBS Television Workshop" a difuzat o ecranizare a povestirii, cu Martin Ritt în rolul principal. Joe Orlando și Al Feldstein au publicat o adaptare BD în numărul din noiembrie-decembrie 1953 al publicației "Weird Science", folosind titlul original al povestirii - "Outcast of the Stars", aceasta regăsindu-se și în antologia BD a lui Bradbury "Tomorrow Midnight" (Ballantine, 1966). Filmul "The Astronaut Farmer" (2006) (cu Billy Bob Thornton și Bruce Willis) se bazează vag
Aici sunt tigri () [Corola-website/Science/327061_a_328390]
-
bugetul anual al Fundației ERSTE este investit în proiecte inițiate în cadrul celor trei programe: Dezvoltare socială, Cultură și Europa. Restul de 20% este acordat sub formă de burse pentru sprijinirea proiectelor organizațiilor non-profit. Înființată în 2007, Biblioteca Fundației ERSTE colectează publicații în principal în limbile engleză și germană. Biblioteca deține o colecție de aproximativ 5000 de documente și 35 de abonamente la publicații periodice (2012). Temele acoperite includ istoria și teoria artei și istoria și teoria media, probleme ale minorităților și
Fundația ERSTE () [Corola-website/Science/327158_a_328487]