21,866 matches
-
Doar suntem în Germania, ne spunem, lămuriți pe loc. Dar câteva zeci de secunde mai târziu, personajul basculează de la extrema dreaptă la extrema stângă : „Îmi vine să vomit. În ziua de azi, fiecare e asuprit. Nu mai observăm că ne băgăm în rahat ca să câștigăm bani. Am bani, am foarte mulți bani, dar sunt mulți oameni care nu au deloc. Toată viața am jefuit !”. Ce spirit de economie scenaristică, să îndeși extremiștii în același personaj... În paralel cu deprimantele scene de
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
în toamna anului 1984 - apoi tema este abandonată. Lupta cu spionii străini se mai duce și ea până în 1985 și se încheie cu Racolarea. Occidentul e un adevărat tărâm al monștrilor - înscenează crime, spală creierul tinerilor ingineri geologi români, îi bagă în centre electronice de condiționare psihică cu scopul de a-i trimite să facă rău înfloritoarei economii românești. Același destoinic Florin Piersic le strică aparatura răilor, își recuperează soția și se refugiază în ambasada română, unde tronează portretul lui Ceaușescu
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
nu sluga Partidului și organelor, cum era în România anilor ’80. Tovarășul Mirea este, firește, deștept, cult, onest, vrea să publice un articol despre inși care fac raportări false în agricultură, ca să poată declara că s-a încheiat recoltarea, și bagă hrana poporului sub brazdă. Spectatorul acelor ani va fi trebuit să înțeleagă din asta că recoltele socialiste sunt „abudente” și că doar niște responsabili șmecheri cu munca la țară sunt de vină că ele nu ajung pe masa oamenilor muncii
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
se ține timp de trei ore într-un baiț făcut din 200 g whisky, 10 g piper, 20 g sare, 10 g boabe de muștar și 50 ml ulei de măsline, se pune pe un platou de cedru și se bagă la cuptor timp de 20 de minute. Se pune platoul pe o tavă și pe tavă tacâmul și sosiera cu marmeladă de ceapă. SOMON SURPRIZĂ - PENTRU MESE FESTIVE 200 g orez, 1 pachet de filé de somon afumat, 1 castravete
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
de pătrunjel, o legătură de mărar, trei linguri de unt și o lămâie. Păstrăvul curățat și despicat doar în partea de la burtă se spală și se șterge de apă. Pătrunjelul și mărarul se spală, se scutură de apă și se bagă în burta păstrăvului. Sarea se amestecă cu albușurile și cu 100 ml de apă rece. O formă de cuptor pentru pește se tapetează bine cu sarea presărată, punem peștele pe care îl acoperim cu restul de sare. Se pune în
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
ras, ulei, condimente, 200 g suc de roșii Se dezosează carnea, se bate cu ciocanul, se condimentează și se pune peste carne pastă de spanac, apoi se presară cașcaval ras și, pe mijloc, fâșia de morcov. Se rulează bine, se bagă capetele înăuntru și se dau la copt într-o tavă unsă cu ulei, apoi se stropește pe deasupra cu puțin suc de roșii. După ce s- au răcit, se taie rondele și se servesc cu salată de țelină și măr. RULOURI DIN
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
cașcaval, 100 g unt, sare, piper și boia Amestecăm toate ingredientele ca să iasă o pastă omogenă din care facem pârjoale ovale pe care le umplem cu bastonașe din cașcaval și unt, apoi le prăjim. Lângă bastonașul din brânză, se poate băga o fâșie de morcov fiert. Se servesc cu piure de cartofi și varză călită. ALUAT PENTRU PIZZA O cană de iaurt, ½ de cană de ulei, 2 ouă, sare, piper, 1 ½ cană de făină, ½ de pachet de praf de copt. Punem
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
PENTRU UMPLUT LA CONGELATOR Cumpărăm ardeii potriviți, îi curățăm de semințe și cotor, presărăm puțină sare pe fiecare ardei înăuntru și lăsăm să stea timp de patru - cinci ore, timp în care lasă zeama. Îi scurgem de zeamă și îi băgăm unul în altul. Punem în punguțe câte o porție de 12 - 14 bucăți. Legăm bine pungile și dăm la congelat. CASTRAVEȚI CU ARDEI IUȚI Patru castraveți mari, patru ardei roșii, trei ardei verzi, doi ardei iuți, doisprezece căței de usturoi
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
domnul Manu se prevalează atunci când vorbește despre „spiritul critic” al domniei sale când abordează informația științifică și scrie „știință” principii pe care le-ar fi învățat de la maestrul său Mihail Constantineanu (?). Numai că în graba sa de a denigra nu a băgat de seamă că sintagma despre care face vorbire aparține, nimănui altcuiva, decât lui Paulescu, pusă viguros în pagină în monumentala sa lucrare „Despre stil în Fiziologie” (Spitalul, 104) când afirmă; „Savanții moderni afectând un dispreț profund pentru orice regulă de
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
și realizat de Iisus prin caritate. b. Biserica orientală nu se mai împotrivește patimilor, ci le exacerbează: Trufia, de exemplu, prin utilizarea de către Patriarh a unor titluri pompoase (patriarh ecumenic, președinte al bisericilor autocefale), titluri pe care nimeni nu le bagă în seamă și care astfel rămân goale de conținut. c. Arghirofilia (lăcomia) a adus scaunul patriarhal într-o dependență totală față de sultan, pentru că ajunsese să se cumpere la prețuri de tarabă, de aici și schimbarea frecventă a patriarhilor pe care
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
al său sub numele de Ioan al X-lea, care avea să devină și primul papă războinic, învingându-i pe sarazinii mahomedani în 16 după care intră triumfător în Roma. Nu peste mult timp Marosia, fiica Teodorei, reușește să-l bage pe papă în închisoare (unde și moare în 28) reușind în același timp să-l facă Papă pe fiul ei sub numele de loan al Xl-lea. Tendința de a menține în familie dreptul la scaunul Papal a culminat cu pretenția
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
afaceri apropiați de Opoziție, în frunte cu Dan Voiculescu, pregăteau o grevă fiscală. Marile confederații sindicale se alăturaseră acestor amenințări, programând o grevă generală exact în momentul reuniunii la vârf a NATO de la Washington, la 23 aprilie 1999 (fără să bage de seamă că greva ar fi trebuit să înceapă astfel într-o duminică). În această atmosferă mai mult decât tensionată, președintele Constantinescu a invitat la o dezbatere comună toate partidele politice, sindicatele, peste 20 de organizații ale societății civile, oameni
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
în ceea ce privește vocația monahală, se retrage din fața oricărei mărturisiri vădite de credință. Se dovedește, în schimb, extrem de manierată („La mese-avea aleasă-apucătură:/ N ar fi scăpat un dumicat din gură/ și nu-ntingea adânc cu deștu-n zeamă;/ Iar când ducea sub nas băga de seamă/ Un strop să nu cumva pe piept să-i pice.” 478). Se mișca cu grație, toate aceste pedanterii fiind caracteristice unei 470 Robert O. Payne, op. cit., p. 10. 471 G. Chaucer, op. cit., p.32. 472 Ibidem. 473 Ibidem
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
ce fel de maniere l-a luat, declarând față cu persoane de cea bună condiție din Botoșani că preferă să fie metresa lui Mihai decât femeia unui prinț. El de la venirea ei aicea era așa de emoționat, de m-a băgat în toate spaimele. Azi sunt opt zile de când a plecat. Femeia asta acum sunt convinsă că este răutăcioasă și presupunerea doctorului este cu totul bazată pe adevăr, un presupus pe care nu am curaj a vi-l scrie.” Presupunerea este
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
alții să creadă că este bolnav?. A crezut că e o glumă de-a lor, de-a ziariștilor, și se va rezolva de la sine situația? A vorbit cu fiul său și acesta l-a lămurit, cerându-i să nu se bage?! Dacă e să încercăm o rezolvare în sens psihologic (dar psihologia poate explica lucrurile, nu spune cauza lor...), trebuie să ne gândim tot la celălat fiu al Căminarului, la bolnavul de la Ipotești, Nicu Eminovici, care își va lua zilele în
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
crep! / Lasă codrii să-nfrunzească / Și văile să-nverzească / Și pietrele ca să crească, / Da tu te du mai bine în lume, / Peste lume, / La ursitul meu aanume, / Cu foc îl încinge, / Cu foc îl aprinde, / Foc la gura cămeșii îi bagă, / La inimă i-l așază; / Să-i ardă cămeșa pe dânsul / Și inima-ntrânsul, / Să nu poată dormi, / Să nu poată hodeni, / Până la noi n-a veni, / La părinți a mă peți!"422 În general în Ajunul marilor sărbători, mai ales
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
nouă, un cărbune aprins, zicând: "Precum este cărbunele acesta aprins și viu, tot așa să fiu și eu sprintenă, și precum pică cărbunele de iute și nu se oprește în haină (cămașă), tot așa să fiu și eu văzută și băgată în samă de toți."432 În loc de cărbune, unele fete folosesc lumânarea de la Înviere, rostind: "Cum a fost ziua-nvierii / De văzută, / Luminată, / Prețuită / Și iubită, / Cum au tras oamenii atunci / La biserică, / Așa să vină și să tragă / Și la
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
venit! Și așa a strigat până de trei ori. Și când a strigat a treia oară, numai ce văd un voinic frumos ca un luceafăr, călare pe un cal ca un zmeu. Cum venea repede, da pinteni calului să se bage în apă, da calul nu vrea să se bage. Văzând calul că stăpânul său îl silește numaidecât, răcnează o dată de s-au cutremurat munții și nu ai de trei ori a sărit și a fost în mijlocul Bistriței, când a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Și când a strigat a treia oară, numai ce văd un voinic frumos ca un luceafăr, călare pe un cal ca un zmeu. Cum venea repede, da pinteni calului să se bage în apă, da calul nu vrea să se bage. Văzând calul că stăpânul său îl silește numaidecât, răcnează o dată de s-au cutremurat munții și nu ai de trei ori a sărit și a fost în mijlocul Bistriței, când a fost în mijlocul apei, s-a cufundat calul cu voinic cu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
văd casa și copiii / Și a mea gospodărie..."111 Imaginea binară contrastantă descrie cadrul natural ca modus vivendi, vocativul și imperativul adresării construind relația dintre uman și universal: "Hei, săracul codru des, / Că dintr-însul nu mai ies. / M-am băgat de mic copil / Și-am ieșit un om bătrân; M-am băgat făr` de mustață / Și-am ieșit cu barba-n brață. Frunză verde de răchită, / Hai, în pădurea umbrită, / Să-mi pun curele la flintă / Și oțele în pistoale
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
descrie cadrul natural ca modus vivendi, vocativul și imperativul adresării construind relația dintre uman și universal: "Hei, săracul codru des, / Că dintr-însul nu mai ies. / M-am băgat de mic copil / Și-am ieșit un om bătrân; M-am băgat făr` de mustață / Și-am ieșit cu barba-n brață. Frunză verde de răchită, / Hai, în pădurea umbrită, / Să-mi pun curele la flintă / Și oțele în pistoale, / Să urc pe stâncile goale, / Să mă duc la Călimani, / Să țin
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
au luat după dâra aceea și au mers și au mers, cine știe cât prin pădure; când după un timp au ajuns la o bortă în pământ, unde intrase Șchiopul-cu-barba-cât-cot, pentru că tocmai aici se sfârșise și dâra aceea. Prin această bortă te băgai în Lumea Neagră (...). După ce-au ajuns Tei-Legănat în Lumea Neagră, s-au dezlegat de funie și s-au luat tot după dâra aceea, și au mers până ce au dat de la un timp de-o chilie. Aice locuia Sânta Luni
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
vremea după stat, / Românu după cântat."220 Cântul devine destinul spiritual pe care comunitatea tradițională și-l asumă de la leagăn până la mormânt: "Foaie verde de-avrământ, / Cât am umblat pe pământ, / Am cântat și-am să mai cânt / Până m-or băga-n mormânt, / C-așa am fost eu făcut."221 Interferența genurilor transformă "cântul" în "poveste" a propriei vieți în care personajul liric are valențele unui indice al narativității: "Nu pot citi și nici scrie, / Să-mi pun doru pe hârtie
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pustia moarte"), metafora exprimând chintesența vieții săvârșite ("car de lut"): "Urâtu-i, doamne, urât, / Când vin sorții de murit: / Te despărțește de lume, / Te lasă singur în vânt / Și te-amestecă-n pământ, / Te duce la țintirim / De-unde oamenii nu vin, / Te bagă-n groapă pustie / Unde nime nu te știe, / Nu te știe să te cate, / Ești neagră singurătate, / Îți dă-n piept un car de lut, / Ca să nu mai vii mai mult. Pe mormânt îți răsădește: / Guri de leu și lăcrămioare
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și cu cântecu / Îi tot una cu omu! / Cine cântă și horește, / Viața și-o înveselește, / Cine joacă horile / Aibă ochi ca florile! / Horile, horile-s bune / Și-aduc bucurie-n lume; / Horile, horile-mi plac, / Horile-n pământ mă bag, / Și-am să joc cât mai trăiesc / Pe urmă mă hodinesc! / Foaie verde de bujor / După horă mă omor, / Mă topesc și mă usuc / Ca și frunza cea de nuc! / Nu căta a cui îi gura, / C-așa merge strigătura
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]