22,036 matches
-
El afirmă că individul devine depravat datorită interacțiuniilor sale cu societatea. Conceptul său de sălbatic nobil se centrează pe ipoteza că un copil crescut în sălbăticie, fără legătură cu societatea și cultura umană, se va comporta după un cod de etică propriu creat numai de el însuși. Rousseau susținea că "omul s-a născut liber, însă oriunde ar fi, este prizonier" și a creat expresia "toți oamenii s-au născut egali". În cel de-al doilea sezon apare personajul Desmond David
Motive în Lost () [Corola-website/Science/304154_a_305483]
-
nu este calificat, indiferent de merit. Acest tip de corupție poate apărea și in companii sau firme, unde o persoană este angajată datorită legăturilor familiale sau de prietenie, în loc de criterii de merit și profesionalism. Unele companii au un cod de etică ce interzice nepotismul sau favoritismul, iar deciziile de angajare sunt luate de persoane care nu nicio legătură de familie sau de prietenie cu persoanele angajate. Networking-ul în afaceri (din eng. Business networking) îl reprezintă acțiunile de socializare care au ca
Corupție () [Corola-website/Science/304183_a_305512]
-
codului deontologic al specialistului în Relații Publice și principiile etice privitoare la activitatea de comunicare agreate prin codurile de la Atena și Lisabona. Succesul în relațiile publice este definit de câștigarea și menținerea unei reputații bune și este garantat de principiile eticii deontologice. În același timp, o a doua asociație profesională este Clubul Companiilor de Relatii Publice (CCRP). Clubul Companiilor de Relații Publice (CCRP), înființat în octombrie 2003, este o asociație non-profit formată exclusiv din persoane juridice - firme specializate în relații publice
Relații publice () [Corola-website/Science/303943_a_305272]
-
(n. 10 martie 1955, Hunedoara) este o teoreticiană și militantă feministă din România. Este profesoară universitară la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA) conducătoare de doctorat în Științe Politice și predă cursurile Ideologii politice actuale, Etica în relații internaționale, Teorii politice feministe. Interesele sale de cercetare vizează teorii politice, cu accent asupra teoriilor politice feministe, Etică politică, ideologii politice actuale și politici de gen. Ea s-a implicat, prin diverse contribuții instituționale, civice și mediatice pentru
Mihaela Miroiu () [Corola-website/Science/304332_a_305661]
-
Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA) conducătoare de doctorat în Științe Politice și predă cursurile Ideologii politice actuale, Etica în relații internaționale, Teorii politice feministe. Interesele sale de cercetare vizează teorii politice, cu accent asupra teoriilor politice feministe, Etică politică, ideologii politice actuale și politici de gen. Ea s-a implicat, prin diverse contribuții instituționale, civice și mediatice pentru dezvoltarea filosofiei, științelor politice și a democratizării în România. A fost decană a Facultății de Științe Politice din SNSPA între
Mihaela Miroiu () [Corola-website/Science/304332_a_305661]
-
printre care științe politice: "Patriarhat și emancipare în gândirea politică românească" (împreună cu Maria Bucur, 2002), "Ideologii politice actuale" (2012) și în studii de gen: "Lexicon feminist" (2002). Este autoare a volumelor de publicistică: "Neprețuitele femei" (2006), " Dincolo de îngeri și draci. Etica în politica românească" "("2007) și a cărții de literatură autobiografică "R’Estul și Vestul" (împreună cu Mircea Miclea, 2005). Mihaela Miroiu s-a născut la Hunedoara (România) și a urmat cursurile Facultății de Filosofie a Universității București, unde a a fost
Mihaela Miroiu () [Corola-website/Science/304332_a_305661]
-
Din 1994 a devenit lector la Facultatea de Științe Politice din cadrul S.N.S.P.A, București în domeniul Filosofie politică și profesor asociat la Facultatea de Filosofie a Universității din București, predând Filosofie feministă. Din 1996, când a devenit conferențiară, a predat Etică politică și Teorii politice feministe Facultatea de Științe Politice din SNSPA, București. În 1997 a devenit decană a Facultății de Științe Politice, mandat exercitat până în 2001. Mihaela Miroiu a câștigat granturi personale de cercetare la universități internaționale: la Cornell University
Mihaela Miroiu () [Corola-website/Science/304332_a_305661]
-
coordonat granturi de cercetare în parteneriat european și american: 200-2001"," cu Institute for Advanced Studies, Viena, "The Gender Dimension of Education in Romania," 2000-2002, UNESCO, Global Monitoring Report, "Case Study on Gender-sensitive Educational policy and Practice," 2003-2004: New Europe College, "Etică aplicată:" SNSPA, Universitatea Babeș- Bolyai, 2004-2005: Fundația Konrad Adenauer, "Etica în universitățile romanești;" ERSTE Foundation: "Comparative research: Gender in Central and Eastern Europe: Feminism and Poverty", 2009-2012: FRAGEN IIAV, International Information Centre and Archives for the Women’s Movement, 2009-2012
Mihaela Miroiu () [Corola-website/Science/304332_a_305661]
-
cu Institute for Advanced Studies, Viena, "The Gender Dimension of Education in Romania," 2000-2002, UNESCO, Global Monitoring Report, "Case Study on Gender-sensitive Educational policy and Practice," 2003-2004: New Europe College, "Etică aplicată:" SNSPA, Universitatea Babeș- Bolyai, 2004-2005: Fundația Konrad Adenauer, "Etica în universitățile romanești;" ERSTE Foundation: "Comparative research: Gender in Central and Eastern Europe: Feminism and Poverty", 2009-2012: FRAGEN IIAV, International Information Centre and Archives for the Women’s Movement, 2009-2012: "The Everyday Experience of Women’s Emancipation in the U.S.
Mihaela Miroiu () [Corola-website/Science/304332_a_305661]
-
îl dezvoltă, pentru cazul culturii române, este cel al Anei lui Manole, din legenda "Mănăstirea Argeșului" și a interpretărilor acestuia astfel încât să denatureze sacrificarea involuntară a Anei, considerând zidirea ei un sacrificiu voluntar pentru scopurile creatorului. A scris cartea de etică feministă "Convenio, despre natură, femei și morală" în 1996 (reed. 2002 și tradusă în Macedonia, la ed. Pro Litera, în 2002) și a dezvoltat o perspectivă teoretică proprie în etică prin "teoria convenabilității." Această perspectivă filosofică asupra moralei se înscrie
Mihaela Miroiu () [Corola-website/Science/304332_a_305661]
-
un sacrificiu voluntar pentru scopurile creatorului. A scris cartea de etică feministă "Convenio, despre natură, femei și morală" în 1996 (reed. 2002 și tradusă în Macedonia, la ed. Pro Litera, în 2002) și a dezvoltat o perspectivă teoretică proprie în etică prin "teoria convenabilității." Această perspectivă filosofică asupra moralei se înscrie ”ca abordare particulară în contextul eticilor feministe, dar, prin tipul de argumentare, se apropie de multe alte perspective teoretice asupra moralei: kantianism, utilitarism, etica drepturilor, teoria rawlsiană a dreptății și
Mihaela Miroiu () [Corola-website/Science/304332_a_305661]
-
și morală" în 1996 (reed. 2002 și tradusă în Macedonia, la ed. Pro Litera, în 2002) și a dezvoltat o perspectivă teoretică proprie în etică prin "teoria convenabilității." Această perspectivă filosofică asupra moralei se înscrie ”ca abordare particulară în contextul eticilor feministe, dar, prin tipul de argumentare, se apropie de multe alte perspective teoretice asupra moralei: kantianism, utilitarism, etica drepturilor, teoria rawlsiană a dreptății și criticile feministe ale acesteia, etica grijii” . Convenio provine din limba latină (convenio, -veni, -ventum, -venire) și
Mihaela Miroiu () [Corola-website/Science/304332_a_305661]
-
dezvoltat o perspectivă teoretică proprie în etică prin "teoria convenabilității." Această perspectivă filosofică asupra moralei se înscrie ”ca abordare particulară în contextul eticilor feministe, dar, prin tipul de argumentare, se apropie de multe alte perspective teoretice asupra moralei: kantianism, utilitarism, etica drepturilor, teoria rawlsiană a dreptății și criticile feministe ale acesteia, etica grijii” . Convenio provine din limba latină (convenio, -veni, -ventum, -venire) și înseamnă a veni împreună, a veni din toate părțile, a se întruni, a fi de acord, a se
Mihaela Miroiu () [Corola-website/Science/304332_a_305661]
-
perspectivă filosofică asupra moralei se înscrie ”ca abordare particulară în contextul eticilor feministe, dar, prin tipul de argumentare, se apropie de multe alte perspective teoretice asupra moralei: kantianism, utilitarism, etica drepturilor, teoria rawlsiană a dreptății și criticile feministe ale acesteia, etica grijii” . Convenio provine din limba latină (convenio, -veni, -ventum, -venire) și înseamnă a veni împreună, a veni din toate părțile, a se întruni, a fi de acord, a se potrivi, a se înțelege; însă conceptul se sprijină pe componenta identificării
Mihaela Miroiu () [Corola-website/Science/304332_a_305661]
-
atitudinii femeilor din preajma lui Hristos și a lui Hristos față de femei. Miroiu utilizează acest filon de inspirație ca să argumenteze valențele feministe și ecofeministe ale creștinismului (îndeosebi a celui răsăritean, în virtutea "perihorezei".Plecând din acest loc, ea reia discuția în contextul eticilor seculare, amintite la început, critică parțial perspectivele raționaliste și etica grijii și oferă o interpretare „convenabilistă”, avantajoasă față de celelalte fiindcă poate să fie aplicată nu doar între oameni, ci și între oameni și ființe non-umane, în virtutea faptului că alegerea rațională
Mihaela Miroiu () [Corola-website/Science/304332_a_305661]
-
femei. Miroiu utilizează acest filon de inspirație ca să argumenteze valențele feministe și ecofeministe ale creștinismului (îndeosebi a celui răsăritean, în virtutea "perihorezei".Plecând din acest loc, ea reia discuția în contextul eticilor seculare, amintite la început, critică parțial perspectivele raționaliste și etica grijii și oferă o interpretare „convenabilistă”, avantajoasă față de celelalte fiindcă poate să fie aplicată nu doar între oameni, ci și între oameni și ființe non-umane, în virtutea faptului că alegerea rațională și empatia permit să ne situăm moral atât ca membri
Mihaela Miroiu () [Corola-website/Science/304332_a_305661]
-
2010) și volumul "Mișcări" "feministe și ecologiste în România" (2015). Ea a coordonat cercetări pe tematica: gen și educație, gen și politică, gen și cetățenie, femeile și sărăcia, problematica de gen în comunitatea romă. Mihaela Miroiu a introdus cursul de etică politică în 1997 și a scris, în colaborare cu Gabriela Blebea, prima lucrare de etică profesională în 2001- "Introducere în etică profesională". Semnificativ pentru interesul ei constant pentru perspectiva etică în teorii politice și politici de gen este faptul că
Mihaela Miroiu () [Corola-website/Science/304332_a_305661]
-
tematica: gen și educație, gen și politică, gen și cetățenie, femeile și sărăcia, problematica de gen în comunitatea romă. Mihaela Miroiu a introdus cursul de etică politică în 1997 și a scris, în colaborare cu Gabriela Blebea, prima lucrare de etică profesională în 2001- "Introducere în etică profesională". Semnificativ pentru interesul ei constant pentru perspectiva etică în teorii politice și politici de gen este faptul că a utilizat o grilă de etică politică în construcția analizelor cuprinse în volumului "Ideologii politice
Mihaela Miroiu () [Corola-website/Science/304332_a_305661]
-
politică, gen și cetățenie, femeile și sărăcia, problematica de gen în comunitatea romă. Mihaela Miroiu a introdus cursul de etică politică în 1997 și a scris, în colaborare cu Gabriela Blebea, prima lucrare de etică profesională în 2001- "Introducere în etică profesională". Semnificativ pentru interesul ei constant pentru perspectiva etică în teorii politice și politici de gen este faptul că a utilizat o grilă de etică politică în construcția analizelor cuprinse în volumului "Ideologii politice actuale. Semnificații, evoluții și impact" (2012
Mihaela Miroiu () [Corola-website/Science/304332_a_305661]
-
scris, în colaborare cu Gabriela Blebea, prima lucrare de etică profesională în 2001- "Introducere în etică profesională". Semnificativ pentru interesul ei constant pentru perspectiva etică în teorii politice și politici de gen este faptul că a utilizat o grilă de etică politică în construcția analizelor cuprinse în volumului "Ideologii politice actuale. Semnificații, evoluții și impact" (2012). Aceasta i-a permis să clasifice ideologiile în funcție de gradul în care acestea acceptă și încurajează autonomia personală, drepturile universale ale omului, ale femeilor și ale
Mihaela Miroiu () [Corola-website/Science/304332_a_305661]
-
trei categorii mari de ideologii: pluraliste, hibride și moniste. A fost interesată de analiza modul manipulativ politic în care a fost utilizate conflictele derivate din strategiile de lustrație în România. De asemenea, ea a coordonat o primă cercetare națională asupra eticii în universitățile românești și a proiectului de cod etic adoptat de către Ministerul Educației și Cercetării în 2005. A susținut un curs de etică aplicată la masteratele de psihologie, la Universitatea Babeș-Bolyai, între anii 2000 - 2011. În prezent, predă cursul de
Mihaela Miroiu () [Corola-website/Science/304332_a_305661]
-
derivate din strategiile de lustrație în România. De asemenea, ea a coordonat o primă cercetare națională asupra eticii în universitățile românești și a proiectului de cod etic adoptat de către Ministerul Educației și Cercetării în 2005. A susținut un curs de etică aplicată la masteratele de psihologie, la Universitatea Babeș-Bolyai, între anii 2000 - 2011. În prezent, predă cursul de Etică în relații internaționale la SNSPA. În ceea ce privește politicile educaționale, Miroiu a contribuit semnificativ la reformarea predării filosofiei în liceu, după căderea comunismului. A
Mihaela Miroiu () [Corola-website/Science/304332_a_305661]
-
în universitățile românești și a proiectului de cod etic adoptat de către Ministerul Educației și Cercetării în 2005. A susținut un curs de etică aplicată la masteratele de psihologie, la Universitatea Babeș-Bolyai, între anii 2000 - 2011. În prezent, predă cursul de Etică în relații internaționale la SNSPA. În ceea ce privește politicile educaționale, Miroiu a contribuit semnificativ la reformarea predării filosofiei în liceu, după căderea comunismului. A coordonat primului manual de reformă în 1993, reeditat timp pe 7 ani. A coordonat primul manual de cultură
Mihaela Miroiu () [Corola-website/Science/304332_a_305661]
-
la Revista "22" și episodic la "Dilema, Observator cultural, Avantaje," precum și la cotidianele "Curentul, România liberă, Adevărul, Gândul, Cotidianul." A grupat o parte semnificativă a acestor articole, în funcție de tematica dominantă în volumele: "Neprețuitele femei" (2006) și "Dincolo de îngeri și draci. Etica în politica românească" în 2007. Mioriu mărturisește că fost atrasă de scriitura literară încă din liceu. A continuat să scrie literatură de sertar, pentru cercul ei de prietenii, în anii 80 (nuvele și romanul "Povestiri despre Cadmav"). Nu le-a
Mihaela Miroiu () [Corola-website/Science/304332_a_305661]
-
posibilitatea să aloce studiului peste 12 ore pe zi. Având o sete de cunoaștere deosebită reușește să învețe și să vorbească cursiv peste 12 limbi, iar ca domenii de insteres pe care acesta le și stăpânea pot fi menționate: logica, etica, teologia, istoria, geografia, muzica și arhitectura. Prin vastitatea cunoștințelor Cantemir reușește să-și creeze un renume în plan internațional, iar în anul 1714 meritele îi sunt recunoscute oficial prin alegerea acestuia ca membru al Academiei din Berlin. Contactul cu civilizația
Istoria filozofiei românești () [Corola-website/Science/304438_a_305767]