21,886 matches
-
Consiliul Miniștrilor Afacerilor Externe, care are loc de regulă de două ori pe an; Organul de Lucru GUUAM este Comitetul Coordonatorilor Naționali în componența căruia intră Coordonatori Naționali desemnați de către Miniștrii Afacerilor Externe, câte unul din partea fiecărui stat membru; Oficiul informațional în or. Kiev (Ucraina) exercită funcția secretariatului și de asemenea este Centrul Informațional GUUAM; Coordonarea cooperării între statele GUUAM la nivel ramural este exercitată de 8 Grupuri de Lucru în următoarele domenii: La 6 decembrie 2002, în or. Porto a
GUAM () [Corola-website/Science/299151_a_300480]
-
an; Organul de Lucru GUUAM este Comitetul Coordonatorilor Naționali în componența căruia intră Coordonatori Naționali desemnați de către Miniștrii Afacerilor Externe, câte unul din partea fiecărui stat membru; Oficiul informațional în or. Kiev (Ucraina) exercită funcția secretariatului și de asemenea este Centrul Informațional GUUAM; Coordonarea cooperării între statele GUUAM la nivel ramural este exercitată de 8 Grupuri de Lucru în următoarele domenii: La 6 decembrie 2002, în or. Porto a avut loc cea de-a doua ședință a Consiliului Miniștrilor Afacerilor Externe (CMAE
GUAM () [Corola-website/Science/299151_a_300480]
-
acesta se mai adăuga faptul că lipsa de negativ, făcea ca o secvență să se limiteze la o "„dublă”"(o singură filmare a unei scene), oricum ar fi ieșit. Lipsa de noutăți în domeniu din cauza lipsei materiale și uneori și informaționale, făcea ca acești împătimiți ai noii muze să lucreze după ureche, multe producții fiind slab realizate artistic. Chiar dacă condițiile în care au lucrat și au creat acești oameni nu le-au îngăduit să se ridice la un nivel egal cu
Filmul românesc până în 1948 () [Corola-website/Science/299822_a_301151]
-
de comportament a subgrupurilor și indivizilor componenți ai comunității, în conformitate cu scopurile proprii.Ulterior, întreaga activitate politică s-a defășurat în jurul instrumentului puterii, adică a statului, ca acaparare a aparatului statal, ca subordonare și meținere în subordine a sistemului statal. Sursa informațională: „Dicționar de filozofie” Editura , București 1978 În 1651, Thomas Hobbes publică cea mai faimoasă lucrare a sa, "Leviathan", în care propunea un model timpuriu de dezvoltare umană pentru a justifica crearea asociațiilor umane. Hobbes descrie o stare de natură ideală
Politică () [Corola-website/Science/299868_a_301197]
-
noastre și obținem astfel un punct de extrem pentru "h" întărind restricțiile ( "g=0"), ceea ce înseamnă că "f" a fost extremizat. Metoda multiplicatorilor Lagrange a fost generalizată prin teorema Kuhn-Tucker. Presupunem că vrem să aflăm distribuția probabilistică discretă, cu entropie informațională maximă. Atunci: formula 30. Desigur, suma acestor probabilități este egală cu 1, deci restricția noastră este: formula 31. Putem folosi multiplicatorii Lagrange pentru a găsi punctul entropiei maxime (depinzând de probabilități). Pentru toți "i" de la 1 la "n", se cere ca: formula 32
Multiplicatorul Lagrange () [Corola-website/Science/299314_a_300643]
-
excavare și în cele din urmă , analiza datelor colectate pentru a afla mai multe despre trecutul. În domeniul de aplicare larg, arheologia se bazează pe cercetare trans-disciplinara. Se bazează pe antropologie, istoria artei , etnologie, geografie, geologie, lingvistică, semiologie, fizică, științe informaționale, chimie , paleoecologie , paleontologie , paleozoologie și Paleobotanica . Arheologia s-a dezvoltat din antichitate până în Europa secolului al XIX-lea , si a devenit o disciplină practicată în întreaga lume . De la dezvoltarea să timpurie, diverse sub- discipline specifice arheologiei s-au dezvoltat , inclusiv
Arheologie () [Corola-website/Science/296548_a_297877]
-
foarte variate, de la instalarea de software aplicație și până la proiectarea unor rețele de calculatoare complexe și a bazelor de date de informații. Câteva sarcini tipice sunt: managementul datelor, construcția de hardware pentru calculatoare, proiectarea de software, administrarea unor întregi sisteme informaționale. În ultimii ani sfera de răspândire s-a lărgit mult, cuprinzând acum nu numai calculatoare și rețelele lor, dar și telefoane mobile celulare, intelifoane (smartphones), televizoare cuplabile la Internet, automatizarea automobilelor, aplicații militare și multe altele. De aceea, cererea de
Tehnologia informației () [Corola-website/Science/296563_a_297892]
-
și atenția postvoluntară. După direcția principală de orientare, atenția se clasifică în atenție externă și atenție internă. În pofida variatelor sale forme de manifestare, atenția pune în evidență câteva trăsături comune: volumul, concentrarea, stabilitatea, distributivitatea, mobilitatea. Atenția nu are un conținut informațional propriu. Totuși, ea are întotdeauna un obiect asupra căruia se concentrează, se focalizează. Funcția specifică a atenției este cea de orientare, selectare și concentrare selectivă a energiei psihonervoase în vederea facilitării proceselor de cunoaștere. Funcția adaptativ reglatorie a atenției este cea
Atenție () [Corola-website/Science/298492_a_299821]
-
un anumit analizator (vizual, auditiv, olfactiv, gustativ etc.) Prin reflectare plurimodală ne referim la percepții raportate la mai mulți analizatori și care permit identificarea unor însușiri complexe cum ar fi: forma, mărimea, greutatea, volumul, timpul sau mișcarea. În concluzie, conținutul informațional al percepției este bogat, complex și obiectual. Ca și senzațiile, percepția are o funcție informațională, dar este mai complexă, prin intermediul căreia percepția ne asigură o informare asupra însușirilor complexe, obiectuale, ale lumii înconjurătoare. Percepția are și o funcție adaptativ reglatorie
Percepție () [Corola-website/Science/298496_a_299825]
-
raportate la mai mulți analizatori și care permit identificarea unor însușiri complexe cum ar fi: forma, mărimea, greutatea, volumul, timpul sau mișcarea. În concluzie, conținutul informațional al percepției este bogat, complex și obiectual. Ca și senzațiile, percepția are o funcție informațională, dar este mai complexă, prin intermediul căreia percepția ne asigură o informare asupra însușirilor complexe, obiectuale, ale lumii înconjurătoare. Percepția are și o funcție adaptativ reglatorie, prin care îndeplinește roluri majore în adaptarea organismului la mediu și în activități complexe ale
Percepție () [Corola-website/Science/298496_a_299825]
-
și detectarea unui obiect pe baza denumirii lui verbale. Un salt calitativ în organizarea și funcționarea mecanismelor reprezentării se produce după vârsta de 3 ani, când se afirmă funcția nominativ-designativă a limbajului, cuvântul devenind principalul suport și vehicul al conținutului informațional structurat în imaginea mintală secundară. Apărând și dezvoltându-se pe baza percepției, reprezentarea nu este o continuare în linie dreaptă a acesteia, ci un nivel calitativ nou, superior al activității cognitive. Ea marchează primul pas pe traiectoria desprinderii actului de
Reprezentare (psihologie) () [Corola-website/Science/298495_a_299824]
-
reprezentarea se aseamănă cu percepția, dar ea reflectă însușiri concret intuitive, figurative, schematice, relevante și semnificative. Reprezentarea este mai săracă în conținut, întrucât reține doar însușirile caracteristice și relevante, sunt reprezentate însușirile principale și sunt omise cele de detaliu. Conținutul informațional al reprezentării are o importanță majoră, deoarece valorifică experiența perceptivă. Drept urmare, putem vorbi despre reprezentări vizuale, auditive sau chinestezice. La fel se întâmplă și cu formele complexe ale percepției, care se regăsesc în reprezentările corespunzătoare: reprezentarea spațiului, timpului, mișcării. În
Reprezentare (psihologie) () [Corola-website/Science/298495_a_299824]
-
pentru schimburi academice (DAAD), pentru cercetări în conjugarea optică a fazei. Între 1984 și 1989 a fost adjunct al șefului Secției Laseri din cadrul Institutului Central de Fizică. După 1990 a devenit cercetător principal și șef al Laboratorului Optică neliniară și informațională din Secția Laseri a Institutului Național de Fizica Laserilor, Plasmei și Radiației. A fost vicepreședinte al Consiliului știintific din cadrul Institutului de Fizică Atomică și co-director al Centrului Român de Excelență în Fotonică din Programul de Cercetări în Științe de Bază
Ionel Valentin Vlad () [Corola-website/Science/307081_a_308410]
-
învățământ, Muzeul are astăzi un cvintuplu rol în domeniul „educației naturaliste”, un rol pe care nici-o instituție nu mai reușește să și-l îndeplinească cum ar fi necesar, din cauza lipsei de mijloace, de personal și de timp față de înmulțirea suporturilor informaționale și problemelor de mediu : Programele inițiate de Muzeu se adresează tuturor cetățenilor indiferent de vârstă sau de nivelul de cultură, cu o deosebită atenție pentru elevi și studenți, care au o pondere însemnată în rândul vizitatorilor. Copiii și tinerii sunt
Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” () [Corola-website/Science/307288_a_308617]
-
să rezolve o anume nevoie sau stare problemă. 3-Subiectul nu pune întrebarea cuiva determinat, ci caută să exploreze toate sursele de informații la care are acces direct sau imediat, prin intermediul semenilor. Întrebarea este o stare operantă complicată a unui sistem informațional, ea implică capacitatea acestuia de a identifica sau construi o stare problematizantă, de asemeni implică identificarea rezolubilității sau irezolubilității ei principiale și în final presupune declanșarea unei acțiuni rezolvante urmată de acțiunea utilizantă de soluție. Întrebările autentice apar numai în
Interogație () [Corola-website/Science/308514_a_309843]
-
capacitatea acestuia de a identifica sau construi o stare problematizantă, de asemeni implică identificarea rezolubilității sau irezolubilității ei principiale și în final presupune declanșarea unei acțiuni rezolvante urmată de acțiunea utilizantă de soluție. Întrebările autentice apar numai în bio sistemul informațional om, dotat cu proprietatea conștienței, cu un limbaj natural și eventual limbaje specializate, metabolism generator de stări problematizante transformabile în întrebări, potențial interactiv cu ambientul și potențial intelectiv, formulant explicit de întrebări, furnizor de răspunsuri și satisfiant de nevoi. Se
Interogație () [Corola-website/Science/308514_a_309843]
-
limbaje specializate, metabolism generator de stări problematizante transformabile în întrebări, potențial interactiv cu ambientul și potențial intelectiv, formulant explicit de întrebări, furnizor de răspunsuri și satisfiant de nevoi. Se pot realiza schimburi de informații de tip întrebare-răspuns și în sistemele informaționale create de om, unde se pot simula stări interogante și stări furnizante de informații specifice, dar asemenea întrebări nu provin dintr-o conștiență interogantă și nu sunt relaxate într-o conștiență primitoare sau furnizoare de răspunsuri. Întrebările modelabile pe calculator
Interogație () [Corola-website/Science/308514_a_309843]
-
accesări de informații disponibile sistemului. Probabil odată cu evoluția programelor generatoare de inteligență artificială, calculatoarele vor deveni cândva în viitor capabile să își pună singure întrebări complicate și tot singure să și răspundă la ele. Când se va întampla așa ceva sistemele informaționale probabil vor avea și ele o anume conștiență de sine și de ambient, devenind capabile de acte intențional cognitive. Întrebarea este fundamentul oricărei cunoașteri umane, fără interogare individul nu identifică explicit o nevoie specifică de informații și nu declanșează demersurile
Interogație () [Corola-website/Science/308514_a_309843]
-
implicare', sunt familii de sensuri abstracte, caracterizând diferite structuri sociale sau comportamente umane. Cuvântul 'mașină' pare un sens concret, dar el acoperă și echivalează totalitatea agregatelor care produc energie fizică dar la limita și energie spirituală. Creierul este o mașină informațională care dezvoltă și utilizează modele de realitate. Cuvintele 'om, animal, gen specie, etc, sunt înțelesuri abstracte aplicabile la mulțimi de existenți unificabili după anume proprietăți comune. Cuvantele 'însușire, număr, relație, eveniment, cauza, efect', sunt abstracte, fără ele nu am putea
Abstracție () [Corola-website/Science/308666_a_309995]
-
intelectiv. Fiecare sens lingvistic este explicitabil prin mulțimea componentelor unificate în familia de invarianta și reciproc, fiecăruia din elementele familiei de invarianta obiectuala îi corespunde un sens unic, sensul cuvântului alocat. Așadar orice cuvânt-sens este o abstracție, este o acțiune informațională cu mai multe etape, anume identificarea formelor, căutarea de siumilitudini între formele identificate și unificarea similitudinilor, în cea ce am numit mai înainte, 'familia de invarianta semantica'. Consecință unei acțiuni semnificante este o abstracție, este o entitate semantica căreia îi
Abstracție () [Corola-website/Science/308666_a_309995]
-
să pună împreună familii de constituienți naturali sau conceptuali, caracterizați printr-un nucleu de similitudine. Niciun raționament generalizabil nu se poate construi fără sensuri abstracte, aparținând la familii de constituenți naturali sau mentali. Simplu definit, abstracție este consecința unei acțiuni informaționale alcătuită din minim următorii pași: 1-Identificarea unor constituenți modali într-un spațiu obiectual interactiv dat. 2-Analiza alcătuirii formelor recunoscute și separarea unor similitudini comune între diferite tipuri de constituenți identificați. 3-Convenția de punere împreună a constituenților posesori ai unor similitudini
Abstracție () [Corola-website/Science/308666_a_309995]
-
spiritual, creator de solipsist corporal. Așadar dacă solipsistul afirmă că el este o unică entitate autentică iar restul sunt creații personale, sunt numai impresii, din condiția generării totalității realității numai prin sine, rezultă că și solipsistul ca parte corporală și informațională a lumii sale este o creație de sine, apărând un șir nelimitat de solipsiști care transformă unitatea egală sieși a eului unic, în multiplicitate indefinită de 'euri', ca să ne exprimăm metafizic. Dacă sunt un șir nesfârșit de solipsiști fiecare creat
Solipsism () [Corola-website/Science/308690_a_310019]
-
este un concept evoluționist introdus în 1976 de biologul Richard Dawkins în cartea sa „Genă egoistă”, care definește ipotetica unitate de informatie culturală moștenita, utilizată și transmisă de individ. Așa cum genă este o unitate informațională macromoleculara, purtătoare de caracteristici biologice, structurale și interactive ale individului, meme este simbolic vorbind o genă informațională mentală, o purtătoare specifică de informatie culturală. Altfel spus, daca genă este o unitate replicativa la nivel biologic și memă este tot o
Meme () [Corola-website/Science/308697_a_310026]
-
în cartea sa „Genă egoistă”, care definește ipotetica unitate de informatie culturală moștenita, utilizată și transmisă de individ. Așa cum genă este o unitate informațională macromoleculara, purtătoare de caracteristici biologice, structurale și interactive ale individului, meme este simbolic vorbind o genă informațională mentală, o purtătoare specifică de informatie culturală. Altfel spus, daca genă este o unitate replicativa la nivel biologic și memă este tot o unitate replicativa, însă la nivel cultural. Având în vedere că informația genetică trece de pe genom pe proteom
Meme () [Corola-website/Science/308697_a_310026]
-
și cognitiv individual și colectiv, ele oferind individului și societății metode din ce in ce mai performante de a înțelege realitatea că macro mecanism fenomenal-cauzal și a o utiliza pentru optimizarea calității vieții. Acestea se transmit între generațiile succesive de indivizi, ele putând particulariza informațional și afectiv personalitățile, le pot dărui diferite tendințe implicante și diferite posibilități de a pune și rezolva probleme fundamentale. Spre exemplu religiozitatea se poate trata că tendința sufletească și intelectiva creată de meme specifice, religia cuprinzând un ansamblu complex de
Meme () [Corola-website/Science/308697_a_310026]