KorAP: Find »[drukola/base=italian & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...857 858 859 ...888 >

22,190 matches

Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467

modern din Italia zilelor acelea, �i repugna din toate punctele de vedere. Neapole a fost cel mai sudic punct al c? l?toriilor lui Iorga, ? i ? i?a f? cut destul timp că s? cerceteze arhivele ? i bibliotecile. Vorbea deja bine limba italian? ? i afirmă cu m�ndrie c? faptul c? ? tia at�ț de bine limba ? i c? putea intra u? or �n leg? tur? cu oamenii �l f? ceau �s? nu pot fi confundat cu masa demn? de dispre? a str? inilor din Italia pe

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
că s? văd? o alt? imagine a Germaniei � cea a sudului catolic �, unde a descoperit multe comori istorice rom�ne? ți. ?i? a continuat drumul spre Alpi, spre Tirol, partea de sud a acestei provincii p? r�ndu? i?se complet italian?. Tirolezii l? au impresionat pe Iorga. Modul lor de via?? că odrasle ale naturii prezenta un contrast �mprosp? ț? tor fă?? de �Viena putred? ? i birocratizat? �80. De la Innsbruck, Iorga a plecat la Vene? ia, că s? consulte Arhivele

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
s? se simt? bine atunci c�nd se �ntorcea la V? leni de la Bucure? ți dup? cursuri, cuv�nt? ri ? i conferin? e. Nu era niciodat? obosit?. Doamna Catinca efectua ? i corectura lucr? rilor, precum ? i traducerile din maghiar? ? i italian?. O adev? raț? prieten? , s? a sacrificat ? i l? a ajutat pe profesorul Iorga s??? i scrie miile de c? r? i. Doamna Catinca ocup? deci un loc distinct �n r�ndul femeilor Rom�niei106. F? r? doamna Catinca, Iorga n

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
sura �n care politică de maghiarizare a ungurilor amenin? a latinitatea, men? ion�nd �n repetate r�nduri observa? iile f? cute de italienii care c? l?toriser? prin Rom�nia ? i Transilvania ? i utiliz�nd un mare num? r de documente italiene. Oameni care au fost (Vol. 1, V? lenii de Munte, 1911) a fost primul dintre cele patru volume con? în�nd portretele unor oameni, lideri, personalit?? i ? i contemporani �n viziunea lui Iorga, inclusiv necrologuri jurnalistice ? i amintiri. Chestiunea Rhinului (V? lenii

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
sus? în? tor al revizionismului maghiar, Iorga a continuat s? cultive no? iunea cooper? rîi rom�no? italiene. Dar Italia era slab? ? i nu prezenta garan? îi: se pare c? Iorga nu a prea pus la inim? descrierile tipurilor politice italiene ale lui Gregorovius: Machiavelli, Cesare Borgia ? i condotierii. C�ț prive? te R? zboaiele Balcanice din 1912 ? i 1913, Iorga nu fusese de acord cu invadarea Libiei de c? tre Italia, cum nu fusese nici opinia public? rom�neasc?. Iorga era

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
vor ob? ine drepturi cet?? ene? ți�. El consideră c? evreii din Rom�nia �cer totul ? i nu dau nimic �n schimb�, de? i �? i d? dea seama c? situa? ia această eră ? i din vina rom�nilor. Vorbind despre evreii italieni, Iorga spune: �Ei nu s�nt doar italieni de confesiune mozaic?; ei nu cunosc nici o alt? limb? , nici alte tradi? îi, nici alte ve? minte dec�ț cele italiene? ți ? i nu au avut �n trecut ? i nu au nici �n prezent rela

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
fost de mari propor? îi. Această eră p? rerea generalului american Hill Bandholz (de? i nu s�nt pu? ini cei care �i pun la �ndoial? capacitatea de a?? i aminti exact ceea ce s? a �nt�mplat atunci) ? i a ? efului Misiunii Italiene la Budapesta, colonelul Romanelli. Dar �n compară? ie cu jaful la care s? au dedat Puterile Centrale �n Rom�nia, ac? iunile de la Budapesta ale trupelor rom�ne ar putea fi considerate drept ni? te flecu? te? e. Iorga �? i amintea c

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
rîi evreilor) Cuza ? i Codreanu au format Liga Ap? r? rîi Na? ional Cre? ține, primul discurs al lui Codreanu con? inea apelul �La arme! � Esen? a �Noului na? ionalism� constă �ntr? o �ac? iune direct? � dup? modelul fasci? tilor italieni. LANC nu era (dup? declară? iile lui Codreanu) un �partid� politic care propov? duia ură, ci o mi? care, o organiza? ie de lupt?. Dac? nu exist? practic nimic �ntre a pl? nui o ac? iune ? i a o duce

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
fasciste 178. Care nu? i erau pe plac. Cu toate acestea, atunci c�nd Mussolini a venit la putere, Iorga a scris un editorial �n care sus? inea c? Mussolini salvase Italia de o dictatur? bol? evic?. Asemenea c�torva liberali italieni (Giovanni Giolitti ? i al? îi), Iorga consideră fascismul drept un fenomen pozitiv trec? tor. Ei credeau �n for? a transformismului. Nici Iorga nici ceilal? i nu recuno? teau c? aveau de? a face cu un fenomen al secolului al XX-lea

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
al XX-lea cu totul nou. Iorga ? i?a schimbat cur�nd p? rerea. Prin 1925, declară c? �Mussolini �? i preg? tea un tron de dictator a la Caesar�. �ncep�nd de atunci, Iorga se va referi la Mussolini cu termenii �dictatorul italian� care �nc? lcase principiul parlamentarismului. �Parlamentarismul�, conchidea el, �este o institu? ie dat�nd din secolul al XIX-lea care trebuie modernizat? , nu distrus? �. Lui Iorga nu? i pl? cea faptul c? Mussolini sus? inea revizionismul maghiar ? i nici politică

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
maghiar? la Romă! O asemenea isprav? nu putea fi realizat? dec�ț de el! Orice altceva nu mai avea nici o importan??: Iorga voia s? slujeasc? interesele Rom�niei. Astfel c? , prin 1928, Iorga a �nceput s? dea precaut ț�rcoale fascismului italian � cel pu? în public. Iorga discuta rareori despre ideologia sau practicile fasciste. El �? i amintea de promisiunea lui Mussolini cum c? �Fascismul nu este marf? de export�. Acest efort (al? turi de �zigzagurile atitudinilor sale fanteziste ? i capricioase, rod al fanteziilor

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
sf? tuia pe albanezi că, �dat? fiind lipsa populă? iei, s? se inspire din vitalitatea arom�nilor vecini cu ei� ? i �s? opteze pentru protectoratul Italiei�, care nu avea s? fie at�ț de abuziv că (fostul) protectorat austriac. Mai mult, protectoratul italian asupra Albaniei �nu va duce la �nrobire sau dezna? ionalizare�228. Trist era faptul c? Iorga nu glumea. �i simpatiza pe albanezi datorit? originii lor trace (Iorga avea el �nsu? i o oarecare ascenden?? albanez? trasabil?) ?i nutrea o simpatie ? i mai

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
coopteze. Ca ministru de interne, Vaida a aprobat un proiect de construc? ie legionar la Vi? ani, dup? care l? a interzis. Averescu a vizitat un ? antier de construc? îi legionar, viitoarea �Cas? Verde�. L?au vizitat ? i fasci? ții italieni, dar Legiunea nu? l simpatiza pe Mussolini. Antisemitismul �n c? utarea c? ruia era Legiunea putea fi g? sit doar la Berlin. Faptul c? pu? ini politicieni simpatizau cu Legiunea se datora idealismului juvenil al acesteia. Legiunea tr? ia vie? ile

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
rolul nefast jucat de �sora latin? �, Italia fascist? , �n tragedia spaniol? din timpul r? zboiului civil)117. Ajungem astfel la rela? iile lui Iorga cu Mussolini. Atunci c�nd nazi? ții austrieci l? au asasinat pe Dolfuss, Mussolini a trimis trupe italiene că s? �mpiedice Anschluss-ul. Iorga a fost de acord cu m? sura această. El era de p? rere c? �vină lui Dolfuss constă �n faptul c? voia s? ? în? Austria departe de ghearele imperialismului german�, iar �asasinii lui au fost

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
el era nu numai neprietenos, dar chiar nepoliticos cu diplomă? îi germani veni? i �n Rom�nia, ba chiar ? i cu oamenii de ? tiin?? , dac? ace? tia erau partizani ai nazismului 120. Evolu? ia pozi? iei lui Iorga fă?? de fascismul italian a fost complex?. Am v? zut c? �n anii �20 era ostil fă?? de fascism. Temperamentul lui Iorga era prea individualist că s? aib? vreo �n? elegere fă?? de orice dictatur?. Dar, dac? Iorga era ostil fă?? de Hitler, cum putea el

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
anii �20 era ostil fă?? de fascism. Temperamentul lui Iorga era prea individualist că s? aib? vreo �n? elegere fă?? de orice dictatur?. Dar, dac? Iorga era ostil fă?? de Hitler, cum putea el s? fac? un compromis fă?? de fascismul italian? �n primul r�nd, de? i Iorga fusese (par? ial) educat �n Germania, ? i vorbea foarte bine limba german? , el era un latin, cu r? d?cîni ad�nci �n cultură francez? , de asemenea un prieten al Fran? ei, cu tot ceea ce presupunea aceast? ? ar

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
c? putea �sluji interesele Rom�niei�. Iorga consideră acest lucru drept �misiunea� să ? i (că ? i mul? i al? i europeni contemporani cu el) speră c? Mussolini �l va contrabalansa pe Hitler. P? rerile lui intime despre Mussolini sau despre politica italian? nu erau deloc identice cu afirmă? iile pe care le va face �ntre 1935 ? i 1940. Totu? i, �n 1934, Mussolini era dup? p? rerea lui Iorga superb, concep? iile lui fiind concep? îi �române�. Iorga era de p? rere c

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
revizioniste ale ungurilor �n cel mai categoric mod. Iorga a reac? ionat foarte violent 125, exprim�ndu?? i dorin? a arz? toare a sufletului s? u: �S? nu facem niciodat? nimic �mpotriva Fran? ei ? i s? nu tragem niciodat? �ntr? un soldat italian�126. Nu putem s? nu ne amintim cuvintele lui Goethe: Du meinst zu schieben, aber du wirst geschoben! Iorga a sesizat �n mod corect natură rela? iilor dintre dreapta rom�neasc? ? i nazismul ? i fascismul: �Dreapta noastr? este hitlerist? , nu mussolinian

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
i cucerire a Etiopiei. Ar fi interesant s? urm? rîm evolu? ia pozi? iei lui Iorga na? ionalistul ? i anticolonialistul, care adoptase la �nceput o atitudine politicoas? , dar lipsit? de echivoc �mpotriva ambi? iilor italienilor. A?a cum explică el, tineretul italian e minunat, dar Iorga regretă fiecare pic? tur? de s�nge v? rsat? zadarnic �n Etiopia, deoarece colonialismul era un lucru de domeniul trecutului. Dup? invazia italian? , atunci c�nd Ungaria s? a aliniat pozi? iei Italiei, Iorga a f? cut

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
politicoas? , dar lipsit? de echivoc �mpotriva ambi? iilor italienilor. A?a cum explică el, tineretul italian e minunat, dar Iorga regretă fiecare pic? tur? de s�nge v? rsat? zadarnic �n Etiopia, deoarece colonialismul era un lucru de domeniul trecutului. Dup? invazia italian? , atunci c�nd Ungaria s? a aliniat pozi? iei Italiei, Iorga a f? cut o �ntoarcere brusc? de 180 de grade. �ncep�nd din acel moment, el a sprijinit total Italia �că s? contrabalanseze� Ungaria. Rom�nia ? i ministrul ei

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
cepeau �ntotdeauna cu �Tr? iasc? Italia! � Nici un g�nd acordat autodetermin? rîi etiopienilor, dar o mul? ime de vorb? rie despre �misiunea civilizatoare� a Italiei ? i despre �barbarismul etiopienilor�, �n schimb. Iorga omitea s? men? ioneze metodele de lupt? ale italienilor, folosirea gazelor toxice ? i faimoasa scrisoare a fiului lui Mussolini adresat? tat? lui s? u, �n care descria bombardarea etiopienilor lipsi? i de ap? rare: �pe care bombele mele �i deșchideau că pe ni? te flori�. Iorga a luat atitudine chiar ? i

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
luat atitudine chiar ? i �mpotriva Fran? ei ? i a Angliei, care se opuneau Italiei. A sprijinit na? ionalismul egiptean antibritanic ? i l? a criticat pe �ț�n? rul Eden�, care (instigat de Șir Samuel Hoare) �ndr? znise s? ia atitudine �mpotriva politicii italiene. A urmat un alt nonsens, Iorga compar�nd �napoiatele metode coloniale ale englezilor cu (chipurile) minunatul colonialism italian din insula Rhodos. Iorga vedea �n spatele tuturor acestora m�na bancherilor londonezi din City ? i conchidea: �po? i s? te supui cuceritorilor

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
egiptean antibritanic ? i l? a criticat pe �ț�n? rul Eden�, care (instigat de Șir Samuel Hoare) �ndr? znise s? ia atitudine �mpotriva politicii italiene. A urmat un alt nonsens, Iorga compar�nd �napoiatele metode coloniale ale englezilor cu (chipurile) minunatul colonialism italian din insula Rhodos. Iorga vedea �n spatele tuturor acestora m�na bancherilor londonezi din City ? i conchidea: �po? i s? te supui cuceritorilor, dar nimeni nu? i ascult? pe profitori�134. Trezirea s? a produs atunci c�nd un ziarist italian

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
italian din insula Rhodos. Iorga vedea �n spatele tuturor acestora m�na bancherilor londonezi din City ? i conchidea: �po? i s? te supui cuceritorilor, dar nimeni nu? i ascult? pe profitori�134. Trezirea s? a produs atunci c�nd un ziarist italian, Zingarelli, cunoscut pentru grosol? nia lui, l? a atacat pe Iorga �n paginile ziarului �La Stampa�. Zingarelli nu punea mare pre? pe recuno? țin?? , identific�ndu? l clar pe Iorga cu pozi? ia oficial? a Rom�niei. B?d? răni de țeapă

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
ordinul personal al lui Mussolini) �n galeria rezervat? presei de la Liga Na? iunilor huiduindu? l pe Haile Selassie �n timpul discursului acestuia. Iorga nu s? a l? sat. I?a replicat lui Zingarelli c? el (Iorga) nu a atacat niciodat? Italia sau politică italian? 135. Revizionismul maghiar a fost �ncurajat de aceste evenimente. Protocoalele de la Romă au fost semnate de Italia, Ungaria ? i Austria, aceasta din urm? fiind pus? � ce �njosire pentru urmă? îi lui Metternich � sub protectorat italian. Germania era mai �n? eleg? toare

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]