22,233 matches
-
El a fost construit în anul 1883, unele surse indicând eronat anul 1879 ca an al construcției. Templul evreiesc din Rădăuți a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015, având . Primii evrei au sosit în târgul Rădăuți la sfârșitul secolului al XVIII-lea venind din Galiția, dar și din localități ca Siret, Storojineț, Cernăuți, Suceava, Mihăileni sau Gura Humorului. Negustorul Iossel Reichnenberg, sosit în 1796, este primul evreu cunoscut aici. Registrul de taxe din 1807 consemnează
Templul Mare din Rădăuți () [Corola-website/Science/316574_a_317903]
-
s-au lovit de concurență unor articole de import și au procedat și ele la reducerea amploarei producției și la micșorări în numărul angajaților. În trecut Acra a servit drept loc de centru comercial și de afaceri și loc de târg central pentru toata Galileea de vest. În prezent locul ei a fost luat de Haifa , Nahariya și Karmiel, si chiar de centre comerciale locale la Regba, Eyn Hamifratz și Kfar Yassif. A contribuit la această dezvoltarea transportului interurban și accesibilitatea
Acra () [Corola-website/Science/316560_a_317889]
-
început lucrările de pictare a tuturor ocnițelor de la exteriorul bisericii de către prof. univ. Ion Grigore. Deși a suferit de-a lungul timpului mai multe modificări, Biserica "Învierea Domnului" a păstrat totuși planul inițial intact, încadrându-se tipului de biserică de târg (copiind aproape exact planul bisericii lui Ștefan cel Mare de la Piatra Neamț). Biserica este construită din piatră brută, cioplită la soclu, colțuri și contraforturi. Pe lângă aceasta, în anumite locuri s-a folosit și cărămidă (la picioarele arcadelor, la firidele alungite și
Biserica Învierea Domnului din Suceava () [Corola-website/Science/316625_a_317954]
-
Muzeul „Minai Eminescu". În drum spre Cimitirul „Eternitatea" a mai traversat o dată Copoul, locul unde se simțea cel mai bine, cel mai acasă, „locul de unde se zăresc sfinții", cum obișnuia să spună. Apare postum (octombrie) volumul de poeme La spartul târgului, pregătit de poet pe patul de suferință, la Editura Publicațiilor pentru Străinătate, București. Apar mai multe articole și studii despre Adi Cusin semnate de Dan Cristea („Luceafărul"), Valentin F. Mihăescu („Flacăra"), Daniel Corbu („România literară"), Emilian Marcu („Feed Back"), Mircea
Adi Cusin () [Corola-website/Science/316619_a_317948]
-
catholicarum romani ritus in Provincia Moldaviae), pe care l-a terminat de redactat la Bacău la 2 martie 1648 și în care descrie toate locurile pe unde a trecut. El a ajuns la Suceava la 10 decembrie 1646, când în târg era o epidemie de ciumă. Comunitatea catolică din Suceava era în proces de asimilare, fiind formată din numai 25 de credincioși sași, "cu copii cu tot", deși Bandini a aflat că "odinioară erau în număr de peste 8.000". În raport
Biserica Sfântul Ioan Nepomuk din Suceava () [Corola-website/Science/316633_a_317962]
-
Ștefan vodă, după izbândă cu noroc ce au fost făcut la acest războiu, s-au întorsu înapoi la scaunul său, la Suceava, cu mare pohfală și laudă, ca un biruitoriu și au ziditu bisérica pre numele sfântului mucenicu Dimitrie, în târgu în Suceava, care trăiește și pănă astăzi. Zic unii să să fie arătat lui Ștefan vodă la acest războiu sfântul mucenicu Dimitrie, călare și într-armatu ca un viteazu, fiindu-i întru ajutoriu și dând vâlhvă oștii lui ci este
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
slavonă: ""Cu vrerea Tatălui și cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh a binevoit binecinstitorul și de Hristos iubitorul Io Petru Voievod, din mila lui Dumnezeu Domn al Țării Moldovei, fiul lui Ștefan Voievod cel bătrân, să zidească biserica în mijlocul târgului Suceava, unde este hramul Sfântului slăvitului, marelui mucenic și purtător e biruință, Dimitrie, izvorâtorul de mir. Și a început a zidi în anul 7042 (=1534) august 10 și s-a isprăvit în anul 7043 (=1535) august 30 și s-a
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
septembrie a anului 1732, domnitorul Grigore al II-lea Ghica l-a numit pe vel medelnicerul Șerban Cantacuzino, proprietarul moșiei Horodniceni, ca epitrop al bisericii și l-a însărcinat să acopere cu cheltuiala voievodului țării „biserica gospod, ce este în mijlocul Târgului, în numele sfântului mare mucenic Dimitrie”. Mitropolitul Iacov Putneanul (1750-1760) a reparat-o și a acoperit-o, iar câțiva negustori suceveni au dotat-o cu o catapeteasmă nouă, au pardosit interiorul bisericii și au îngrădit terenul cu gard. Biserica s-a
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
economică în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Pentru a-și acoperi cheltuielile, Parohia Sfântul Dumitru a fost obligată să închirieze dughenele aflate pe terenul bisericii unor negustori de diverse confesiuni care le-au transformat în cârciumi. Mutarea târgului boilor din locul tradițional aflat în partea de jos a uliței într-un loc aflat în apropierea bisericii armenești a dus la scăderea veniturilor bisericii, care nu mai avea nici măcar acoperiș. Domnitorul Scarlat Ghica a dat la 19 iulie 1757
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
jos a uliței într-un loc aflat în apropierea bisericii armenești a dus la scăderea veniturilor bisericii, care nu mai avea nici măcar acoperiș. Domnitorul Scarlat Ghica a dat la 19 iulie 1757 o carte domnească prin care a hotărât ca târgul boilor să se țină „din gios de Sfeti Dimitrie, în capul uliții, unde s-au făcut din vac”. Dispoziția domnească nu a fost respectată, iar domnitorul Ioan Teodor Callimachi a întărit această hotărâre la 15 ianuarie 1759. Lipsită de venituri
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
Callimachi a hotărât ca doar negustorii creștini să își facă dughene pe terenul bisericii, plătind chirie pentru aceasta, iar negustorii evrei au fost obligați să se mute. Tot el a stabilit ca în apropierea Bisericii "Sf. Dumitru" să se țină târgul săptămânal, negustorii urmând să dea bisericii câte 30 de ocale de ceară. Prezența dughenelor în vecinătatea bisericii a creat și unele probleme: unii negustori și-au împrejmuit abuziv proprietățile, ocupând și terenul pe care se afla cimitirul. Deoarece unele terenuri
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
formată din șase târgoveți, între care parohul Apostolache Ioanovici, protopopul Ioan Carashevici, și epitropul Bălnar, a întocmit un „inventarium asupra tuturor acareturilor, vaselor bisericești, veșmintelor, cărților și altor bunuri mari și mici a bisericii hram: Sfânt: Marele Mucenic Dimitrie din târgul Sucevei înăuntru și afară precum s-au aflat în ziua de astăzi”, un manuscris cu 19 pagini. În inventar se specifică faptul că turnul clopotniță ctitorit de Alexandru Lăpușneanu nu mai avea acoperiș, în locul lui fiind construită o clopotniță de
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
10 septembrie 2009, Federația Internațională de Istorie și Statistică a Fotbalului (IFFHS) a publicat clasamentul celor mai bune clubului european al secolului XX, număr de rang 372 poziții Real Zaragoza din cauza campionate europene a câștigat în secolul al XX-lea, Târguri Cup (mai tarziu redenumit Cupă UEFA și UEFA Europa League în prezent) din 1964 și Recopa în 1995. În acest moment nu este printre primele 200 de cluburi din momentul că clasamentul mondial al cluburilor IFFHS. În iunie 2014, potrivit
Real Zaragoza () [Corola-website/Science/316728_a_318057]
-
2009, au fost laureate următoarele personalități culturale: Premiile SRSFF 2010 Premiile Ion Hobana 2011 Premiile Ion Hobana 2012 Premiile Ion Hobana 2013 Premiile Ion Hobana 2014 Lista celor care au fost premiați de SRSFF Premiile SRSFF au fost acordate la Târgul de Carte Gaudeamus, odată cu lansarea primei antologii SRSFF, apoi în cadrul Colocviului Ion Hobana (Centrul Cultural Calderon și din 2014 la Institutul Cultural Român, Sala Mare). Tot în anul 2009 SRSFF a stabilit o serie de contacte cu organizațiile similare din
Societatea Română de ScienceFiction și Fantasy () [Corola-website/Science/316775_a_318104]
-
Transilvania. O legendă spune că, atunci când Fecioara Maria îl năștea pe Isus, caii făceau mare gălăgie. Această i-ar fi blestemat să fie animale mereu flamande, cu excepția unei singure zile pe an: Paștele căilor. Sărbătoarea este prilej pentru organizarea de târguri și pentru încheierea unor afaceri. De Paștele lor, caii nu sunt puși la căruță, iar în trecut, în unele zone, se făceau slujbe religioase pentru sănătatea animalelor . Paștele căilor provine din Transilvania și este sărbătorit în zilele când Paștele Ortodox
Paștile cailor () [Corola-website/Science/315151_a_316480]
-
teritoriale, Rusia nu a mai avut acces la gurile Dunării. În urma Unirii Moldovei cu Țara Românească din 1859, acest teritoriu a intrat în componența noului stat România (numit până în 1866 "Principatele Unite ale Valahiei și Moldovei"). Tuzla ajunsese pe atunci târg, apărând imediat după unire în rândul localităților urbane ale României (vezi Catagrafia din 1860). În urma Tratatului de pace de la Berlin din 1878, România a fost constrânsă să cedeze Rusiei sudul Basarabiei, implicit și târgul Tuzla. În perioada de până la primul
Tuzla, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318510_a_319839]
-
și Moldovei"). Tuzla ajunsese pe atunci târg, apărând imediat după unire în rândul localităților urbane ale României (vezi Catagrafia din 1860). În urma Tratatului de pace de la Berlin din 1878, România a fost constrânsă să cedeze Rusiei sudul Basarabiei, implicit și târgul Tuzla. În perioada de până la primul război mondial, s-au intensificat nemulțumirile țăranilor săraci cauzate de lipsa pământului. La sfârșitul secolului al XIX-lea, locuitorii s-au plâns în mod repetat către autorități de dificultățile financiare. În decembrie 1917, activiștii
Tuzla, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318510_a_319839]
-
la tronul Ierusalimului, ca fiind singurul moștenitor al mamei sale. Jean de Brienne, mult prea în vârstă (avea 75 de ani) ca să poată susține o luptă, evident inegală, cu ginerele, murea la rândul lui, neconsolat de a fi încheiat un târg păgubaș. Decăderea idealului de cruciadă adusese modificări esențiale în ideologia politică a vremii. Oamenii, deprinși cu noțiunea de cruciadă, atunci când era vorba de politica orientală, nu renunțau ușor la ea, ideea însă trebuia readaptată la noile condiții și la mentalitatea
Cruciada a șasea () [Corola-website/Science/318575_a_319904]
-
din anul 2015, având codul de clasificare . Primul lăcaș de cult evreiesc atestat la Iași este considerat a fi Sinagoga Mare, construită în anul 1657. Cu timpul, ca urmare a creșterii numerice a populației evreiești din capitala Moldovei, în cartierul Târgu Cucului (devenit o zonă centrală a comunității evreiești din Iași) s-au construit numeroasele sinagogi. Unele dintre acestea nu aveau formă de sinagogă, fiind, de cele mai multe ori, case adaptate cultului. Lăcașele evreiești de cult erau organizate pe bresle, existând Sinagoga
Sinagoga Merarilor din Iași () [Corola-website/Science/318601_a_319930]
-
de piatră, ci numai de lemn."" Conducătorul evreilor din toată Moldova se numea hahambașă (sau staroste). Aceștia erau confirmați de domnitor prin hrisov și era reprezentant al obștii evreiești atât pe lângă autoritățile locale, cât și pe lângă breslele evreiești din acele târguri. Ei strângeau dările de la membrii obștii și o vărsau vistieriei domnești. De asemenea, aveau privilegiul de a judeca pricinile dintre evrei după prevederile codurilor iudaice, în situația în care părțile erau nemulțumite de judecata rabinului. În situații de drept penal
Evreii din Principatul Moldovei () [Corola-website/Science/318667_a_319996]
-
căminul de bătrâni "Sf. Constantin și Elena". Primul lăcaș de cult evreiesc atestat la Iași este considerat a fi Sinagoga Mare, construită în anul 1657. Cu timpul, ca urmare a creșterii numerice a populației evreiești din capitala Moldovei, în cartierul Târgu Cucului (devenit o zonă centrală a comunității evreiești din Iași) s-au construit numeroasele sinagogi. Unele dintre acestea nu aveau formă de sinagogă, fiind, de cele mai multe ori, case adaptate cultului. Lăcașele evreiești de cult erau organizate pe bresle, existând Sinagoga
Sinagoga Schor din Iași () [Corola-website/Science/318772_a_320101]
-
coada desfacută. În partea superioară a scutului pe un câmp argintiu, se afla Crucea Sfântului Gheorghe, de culoare roșie. Scutul este trimbrat de o coroana murală de argint cu șapte turnuri crenelate. Păunul din parte inferioară semnifica statutul unic al târgului medieval Botoșani, acela de apanaj al Doamnei Moldovei, fiind prezent încă din Evul Mediu pe sigiliul orașului, acest fapt este atestat încă din 1661. Crucea Sfântului Gheorghe face referire la sfântul patron al orașului Botoșani, fiind hramul bisericii ridicate de
Stema municipiului Botoșani () [Corola-website/Science/318775_a_320104]
-
apanaj al Doamnei Moldovei, fiind prezent încă din Evul Mediu pe sigiliul orașului, acest fapt este atestat încă din 1661. Crucea Sfântului Gheorghe face referire la sfântul patron al orașului Botoșani, fiind hramul bisericii ridicate de Petru Rareș în centrul târgului medieval. Prima pecete a orașului a fost descoperită pe documente ce datează din 1603 și avea următorul înscris: „"SIA PECEATI ESTI MIASTA BOTTISANISCAGO"”. Measta este un termen slav folosit rar în secolele XIV-XV, în documentele din Țările Române, cu sensul
Stema municipiului Botoșani () [Corola-website/Science/318775_a_320104]
-
Prima pecete a orașului a fost descoperită pe documente ce datează din 1603 și avea următorul înscris: „"SIA PECEATI ESTI MIASTA BOTTISANISCAGO"”. Measta este un termen slav folosit rar în secolele XIV-XV, în documentele din Țările Române, cu sensul de târg. Folosirea acestui termen dovedește că Botoșaniul avea statutul de oraș încă din acele secole, altfel nu s-ar fi folosit acest termen pe sigiliul orașului. Pe un document publicat de Alexandru Papadopol Calimachi din 5 august 1670 apare tot un
Stema municipiului Botoșani () [Corola-website/Science/318775_a_320104]
-
pe sigiliul orașului. Pe un document publicat de Alexandru Papadopol Calimachi din 5 august 1670 apare tot un păun cu coada răsfirată, o lucrare primitivă a unui gravor nepriceput. Faptul că păunul a continuat să fie folosit ca simbol al târgului pentru următoarele două secole este demonstrat de un act din 20 martie 1774. Pe toate aceste documente în care apare păunul se poate vedea inscripția: „"Pecetea târgului Botaș"”. În 1780, Sfântul Gheorghe apare pentru întâia oară pe stema târgului moldav
Stema municipiului Botoșani () [Corola-website/Science/318775_a_320104]