216,029 matches
-
comentarii din partea criticilor. Ben Gilbert de la Engadget a considerat că atenția obsesiva a jocului pe lupte „a fost un râu necesar care a condus duo-ul fragil al protagoniștilor spre siguranță”, nefiind folosit doar că metoda pentru a atinge anumite obiective. Kirk Hamilton de la "Kotaku" a remarcat că violența a fost una „dura, consecventă și necesară”, nefiind adăugată fără motiv. Anthony John Agnello de la "USGamer" a remarcat că jocul amintește des de negativitatea asociată violenței, făcând intenționat că jucătorii să se
The Last of Us () [Corola-website/Science/331198_a_332527]
-
Sambucus nigra"), mur ("Robus fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus") sau măceș ("Roșa canina"). Printre elementele floristice aflate la nivelul ierburilor se află o specie de milițea ("Silene csereii") și un rogoz din specia "Carex stenophylla". În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaje
Dealul Cetății Deva (sit SCI) () [Corola-website/Science/331212_a_332541]
-
vagneri"), tâța-vacii ("Primula elatior ssp. leucophylla"), ochii-broaștei ("Primula farinosa"), darie ("Pedicularis sceptrum-carolinum"), piciorul-cocoșului ("Ranunculus carpaticus"), "Saxifraga cymbalaria" (specie endemică pentru această zonă), tămâioară ("Viola joói"), cimbrișor ("Thymus pulcherrimus"), brustur-negru ("Symphytum cordatum"), firuță ("Poa rehmannii"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, castele, conace, monumente de arhitectură, arii naturale protejate); astfel: Reportaje
Creasta Nemirei () [Corola-website/Science/331228_a_332557]
-
darie ("Pedicularis exaltata"), odolean ("Valeriana dioica ssp. simplicifolia"), toporaș galben de munte ("Viola biflora"), ruin ("Succisa pratensis"), trestioară ("Calamagrostis canescens"), bucățel ("Agrostis canina") sau diferite specii de rogozuri ("Carex pauciflora, Carex rostrata, Carex curta"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaj Videoreportaj
Găina - Lucina (sit SCI) () [Corola-website/Science/331220_a_332549]
-
Epipactis helleborine"), păștiță ("Anemone nemerosa"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), săbiuță ("Gladiolus imbricatus"), sor-cu-frate ("Melampyrum saxosum"), pușca-dracului ("Phyteuma tetramerum"), stupiniță ("Platanthera bifolia"), brustur-negru ("Symphytum cordatum"), lăptucul-oii ("Telekia speciosa"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), pipirigul-cerbilor ("Scheuchzeria palustris"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaje
Gutâi - Creasta Cocoșului () [Corola-website/Science/331238_a_332567]
-
până în ultimul moment pentru a prinde locul 8, loc ce conferea echipei dreptul de a participa în play-off, însă echipa a cedat acest loc echipei CSM București. Așadar, echipa a terminat pe un dezamăgitor loc 9 la finalul sezonului, ratarea obiectivului de a califica echipa în play-off, iar echipa sub comanda secundului Radu Stroescu a fost nevoită să joace play-out pentru a rămâne pe prima scenă baschetbalistică. În play-out echipa a întâlnit ultima formație clasată : Dinamo București, echipă mult mai slab
CS Energia Târgu Jiu () [Corola-website/Science/331252_a_332581]
-
lista roșie a IUCN; astfel: un mamifer din specia ("Canis lupus") lup cenușiu și patru specii de amfibieni: ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), buhaiul-de-baltă-cu-burta-roșie ("Bombina bombina"), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus") și salamandra carpatică ("Triturus montandoni"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Drocea () [Corola-website/Science/331260_a_332589]
-
Ioan, cunoscut sub numele de Hans (2 februarie 1455 - 20 februarie 1513) a fost regele Danemarcei (1481 - 1513), Norvegiei (1483 - 1513) și al Suediei (1497 - 1501) în Uniunea de la Kalmar, și Duce de Schleswig și Holstein. Cele trei obiective politice cele mai importante ale sale au fost de a restaura Uniunea de la Kalmar, reducerea dominației a Ligii Hanseatice și construirea unei puteri regale daneze puternică. El a fost născut la Aalborghus, în Aalborg și a fost fiul lui Cristian
Ioan al Danemarcei, Norvegiei și Suediei () [Corola-website/Science/331282_a_332611]
-
săbiuță ("Gladiolus imbricatus"), orhidee ("Dactylorhiza majalis"), stânjenel sălbatic ("Iris sibirica"), taulă ("Spiraea salicifolia"), darie ("Pedicularis sceptrum-carolinum") sau pipiriguț ("Eleocharis ovata"). În arealul sitului este întâlnit și un arbust din specia "Salix rosmarinifolia" (salcie târâtoare). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, castele, cetăți, muzee, situri arheologice, arii naturale protejate); astfel:
Borzont (sit SCI) () [Corola-website/Science/331284_a_332613]
-
borin"), silvie mică ("Sylvia curruca"), corcodel mic ("Tachybaptus ruficollis"), fluierar negru ("Tringa erythropus"), fluierar cu picioare verzi ("Tringa nebularia"), fluierarul de zăvoi ("Tringa ochropus"), mierlă ("Turdus merula"), pupăză ("Upupa epops") sau nagâț ("Vanellus vanellus"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaj
Maglavit (sit SPA) () [Corola-website/Science/331312_a_332641]
-
Agrimonia eupatoria ssp. eupatoria"), pesmă ("Centaurea atropurpurea"), brândușă de toamnă ("Crocus banaticus"), gențiană ("Gentiana cruciata"), gușa-porumbelului ("Silene nutans ssp. dubia"), șoaldină aurie (Sedum hispanicum), precum și "Seseli elatum ssp. austriacum", specie endemică pentru acest sit. În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaje Videoreportaj
Măgurile Băiței () [Corola-website/Science/331305_a_332634]
-
toporaș galben de munte ("Violă biflora"), veronica ("Veronica fruticans"), clopoței ("Campanula patula ssp. abietina"), leurda ("Allium ursinum"), ceapă de munte ("Allium victorialis"), bucățel ("Agrostis canina"), rogozuri (din speciile: "Carex echinata, Carex echinata, Carex rostrata"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Harghita - Mădăraș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331298_a_332627]
-
au trăit în spațiul est-carpatic începând din paleolitic. Expoziția permanentă este desfășurată în spațiul a 20 de săli, pe o suprafață totală de 1470 mp. În afară de expoziția permanentă de la Palatul Culturii, Muzeul de Istorie a Moldovei administrează, de asemenea, următoarele obiective muzeale: Expoziția de bază prezintă piese de istorie și arheologie din epoca paleolitică (unelte, arme de silex, oase de animale de la Valea Lupului, Mitoc, Ripiceni, Ceahlău), neolitică (ceramică, unelte, figurine antropomorfe și zoomorfe din culturile Criș, Stoicani-Aldeni, Cucuteni), epoca bronzului
Muzeul de Istorie a Moldovei () [Corola-website/Science/331351_a_332680]
-
asemenea o colecție filatelică foarte valoroasă, cu peste 650 de piese (cu adăugare în 2012 a încă 2000 de piese) dedicată istoriei astronomiei și eforturilor de cunoaștere și cucerire a spațiului cosmic. Planetariul Baia Mare este o instituție muzeală și un obiectiv cultural turistic important din Maramureș, cu o rată anuală de vizitare ce depășește 20.000 de vizitatori din țară și din afara țării. În 2012 Planetariul Baia Mare derulează două proiecte importante, unul vizând recuperarea și promovarea viziunii tradiționale românești asupra cerului
Planetariul din Baia Mare () [Corola-website/Science/331355_a_332684]
-
întâmpină cu costumul de academician pe care Nicolae Iorga l-a purtat la ședințele solemne ale Academiei Romane; într-una din vitrine sunt expuse fotografii și documente ce imortalizează secvențe ale vizitei din 1930 in S.U.A. Nicolae Iorga este surprins de obiectivul aparatului de fotografiat în mijlocul românilor din S.U.A. Pășind cu emoție, vizitatorul va descoperi în fiece loc, puțin câte puțin, din ființa profesorului și a omului de excepție care a fost Nicolae Iorga. Valoarea umana de creator de geniu, radiază din
Muzeul Memorial „Nicolae Iorga” () [Corola-website/Science/331365_a_332694]
-
Farul Sulinei, 820009, Tulcea, Str. 14 Noiembrie nr. 1 bis. Intrat în anul 2003 în administrația ICEM Tulcea, Farul Mare de la Sulina a fost transformat în muzeu. Specialiștii Muzeului de Istorie și Arheologie din Tulcea, în subordinea căruia se află obiectivul muzeal, au amenajat cele două săli aflate la parterul clădirii, una dintre ele fiind dedicată lui Jean Bart, personalitate care la începutul secolului al XX-lea a îndeplinit la Sulina funcția de comisar maritim, iar cea de-a doua Comisiune
Muzeul „Farul Sulinei” () [Corola-website/Science/331379_a_332708]
-
de 70 mp. Camerele construite în jurul Farului, în număr de șapte, care foloseau ca locuințe pentru personal și depozite pentru materialele necesare funcționării farului, sunt folosite în prezent ca anexe ale muzeului. De asemenea, curtea interioară dă o notă aparte obiectivului muzeal. Exponatele din Muzeul Farul Sulinei fac parte din colecția de istorie modernă și contemporană a Muzeului de Istorie și Arheologie. Se remarcă piesele de mobilier care au aparținut scriitorului Jean Bart și fotografiile de familie ale acestuia, colecția de
Muzeul „Farul Sulinei” () [Corola-website/Science/331379_a_332708]
-
mausoleele din Mărășești, Mărăști, Soveja, precum și casele memoriale ale unor personalități precum: Ion Roată (comună Câmpuri) și Alexandru Vlahuță. deține bogate colecții de bunuri arheologice, etnografice și de științele naturale, expuse în expozițiile de bază sau în cele 72 de obiective ale Secției de Etnografie. Un bogat tezaur de mărturii ce probează existența și evoluția comunităților umane pe teritoriul județului Vrancea a fost realizat în urma unor intense cercetări arheologice ce au scos la iveală unelte, ceramică, podoabe, tezaure monetare, mărturii ale
Muzeul Vrancei () [Corola-website/Science/331383_a_332712]
-
a județului, traversat de două axe de comunicații pe direcția nord-sud, reprezentate de văile râurilor Prahova și Teleajen, precum și existența tuturor formelor de relief au oferit din cele mai vechi timpuri și până astăzi condiții prielnice de trai comunităților umane. Obiectivele arheologice identificate au trezit interesul oamenilor de știința încă din secolul al XIX-lea. Printre obiectivele arheologice semnalate și cercetate se află cele două castre romane de la Drajna de Sus și Mălăiești. Pe suprafața castrului de la Drajna a fost descoperită
Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova () [Corola-website/Science/331369_a_332698]
-
și Teleajen, precum și existența tuturor formelor de relief au oferit din cele mai vechi timpuri și până astăzi condiții prielnice de trai comunităților umane. Obiectivele arheologice identificate au trezit interesul oamenilor de știința încă din secolul al XIX-lea. Printre obiectivele arheologice semnalate și cercetate se află cele două castre romane de la Drajna de Sus și Mălăiești. Pe suprafața castrului de la Drajna a fost descoperită ceramică dacică și romană, monede din perioada 88-117 d. Chr. Piese de port și podoabă, cărămizi
Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova () [Corola-website/Science/331369_a_332698]
-
de salvare soldate cu descoperirea a două așezări, una datată în secolele al II-lea- al III-lea d. Chr. și a două din secolele al V-lea- al VII-lea d.Chr. Pe teritoriul satului Cireșanu au fost identificate mai multe obiective arheologice: o așezare din secolele al IV-lea - al V-lea și morminte de inhumație datate în secolele al IX-lea- al X-lea. La Șirna au fost documentate mai multe nivele de locuire din epoca fierului și mileniul I d.Chr
Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova () [Corola-website/Science/331369_a_332698]
-
și până în secolul al XIX-lea. Epoca romană este una dintre cele mai bine reprezentate în cuprinsul acestei rezervații arheologice, aici fiind documentate urmele unui castru și ale termelor amplasate extra-muros ale acestuia. Perioada post-romană este foarte bine reprezentată în cadrul obiectivelor arheologice cercetate la Tărgșoru Vechi fiind studiate trei asezări suprapuse, aparținand secolelor al-II-lea- al III-lea, al V-lea - al VII-lea și al VIII-lea - al X-lea d. Chr., constituind singura suprapunere de acest tip cunoscută până în prezent
Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova () [Corola-website/Science/331369_a_332698]
-
expoziția permanentă a Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova, sala “Arheositurile din Valea Budureasca”.Cercetările efectuate în Valea Budureasaca au oferit posibilitatea unei mai bune cunoașteri a perioadei secolelor V-VII p. Chr. De asemenea au mai fost cercetate obiective aparținând și altor paliere cronologice: Hallstatt, Latene, epoca bronzului, neolitic etc. Pentru perioada sec. V-VII p. Chr se observă o densitate mare de locuire în Valea Buduresca, cea ce oferă oportunitatea unor cercetări complexe privind problemele de demografie și
Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova () [Corola-website/Science/331369_a_332698]
-
de arheologie, istorie, științele naturii, artă, memoriale, observator, bibliotecă (cu peste 82.000 de volume), laborator zonal de restaurare și conservare, și patronează mai multe publicații de specialitate, între care "„Anuarul Muzeului Bucovinei”". Muzeul Bucovinei include și administrează mai multe obiective medievale, muzee și case memoriale, ce constituie expozițiile permanente: Între expozițiile permanente ale Muzeului Bucovinei există și o secție de artă, ce funcționează în aceeași clădire cu Muzeul de Istorie. Aici sunt expuse lucrări ale unor artiști cunoscuți: Nicolae Grigorescu
Muzeul Bucovinei () [Corola-website/Science/331377_a_332706]
-
când aceștia au ajuns la guvernare. Reducerea cheltuielilor bugetare Una din primele măsuri de austeritate bugetară luate de guvernul Gheorghe Grigore Cantacuzino a fost oprirea angajării de noi lucrări publice, concomitent cu anularea procedurilor în deja în derulare care vizau obiective de infrastructură. Au fost oprite lucrările de modernizare a portului Constanța, s-a renunțat la construirea unor noi edificii publice, etc. Rezultatul acestor măsuri de austeritate a fost unul aproape catastrofal pentru economia României. Bugetul întocmit de Take Ionescu s-
Criza economică din 1899-1901 () [Corola-website/Science/331386_a_332715]