21,866 matches
-
vreme, la solstițiul de iarnă, moare, pentru a renaște într-un alt spațiu temporal, purificat de puterea sacrificiului: "Măi Crăciune, măi bătrâne, / Astăzi te-ngropăm pe tine. / Haidați toți, cu mic cu mare, / Să ducem Crăciunu-n vale, / Și să-l băgăm în produc, / Pă el să punem butuc. O Crăciune, o bătrâne, / Du-te de la noi cu bine; / Meri pă apa Sâmbetii / Și-napoi nu mai veni; C-a veni altu` Crăciun / Ș-a fi ca tine mai bun."116 "Îngropatul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Pân` la umbra de schinduf. / Îmi plecară la vânătoare. Vâna ziua, / Toată ziua; / Când fu soarele-ndesară, / Îndărăt că se-nturnară. / Găsi leul daramit, / Daramit / Cu fața-n sus. Să mi-l scoale, nu se-ncrede, / Nu cutează să-l deștepte; Bagă mâna-n sân la piele, / Scoase-o verde tabachere, / Tabachere, / Cu tabac / Tot din Turcia luat. / Bagă mâna-n buzunar, / Buzunar / De sub caftan, / Scoase-o mică de năpârcă. / Pe la nas murgului dete, / Începe murgu-a strefeda, / Din copit-a fulgera, / Pe murgul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Îndărăt că se-nturnară. / Găsi leul daramit, / Daramit / Cu fața-n sus. Să mi-l scoale, nu se-ncrede, / Nu cutează să-l deștepte; Bagă mâna-n sân la piele, / Scoase-o verde tabachere, / Tabachere, / Cu tabac / Tot din Turcia luat. / Bagă mâna-n buzunar, / Buzunar / De sub caftan, / Scoase-o mică de năpârcă. / Pe la nas murgului dete, / Începe murgu-a strefeda, / Din copit-a fulgera, / Pe murgul că-l încingea, / Murgu goana că-și lua / Și pe leu că-l deștepta. / N. pe leu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
trecea / Mreană de-aur se făcea. / Soarele se-nălța sus, / Se lăsa tot spre apus / Și-n mare se cufunda / La soră-sa Ileana, / Ileana Cosânzeana. / Iară Dumnezeu cel sfânt, / Sfânt în cer și pe pământ, / Mâna-n valuri că băga / Mreana-n mână-o apuca / Și-n ceruri o arunca / Și-n lună plină-o schimba, / Apoi Domnul-Dumnezeu / Cuvânta cu graiul său; / Iar când Domnul cuvânta, / Lumile se spăimânta, / Mările se tupila, / Munții se cutremura, / Cerul se întuneca: / "Tu, Ileană
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
dumneatale; Fi-o bin` așa / Pă lume să iè / O soră c-on frate / Și-on frate c-o sor` / Pă lume de dor? / Iar moș Adam / Și cu moașa Eva / Pă soare-l lega / Și-n iad mi-l băga, / Iadul lumina, / Lume-ntuneca. / Iar moș Adam / Și cu moașa Eva / Ce să mai gândè? / Pă soare-l scotè, / Iar mi-l slobozè, / Și el să ducè / Pân` la soră-sa: / Țese, Ano, țese / Ca să-mi faci cămeșè, / Fir și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
în curte, un "ghium" (cană) plin cu apă, cu o pâine întreagă, "crăvealie", pe care o pun pe cap, și un inel de argint, apoi rostesc: "Lună, lună nao! / Dă-mi cămașă nao, / S-ți dau petrec vao, / S-ți bagi tu frașe, / S-ți li mânci de Paști" sau "Lună, lună noauă, / Dă-mi cămeași noauă, / Să-ți dau patru oauă, / Să-ți li bazî du mînică, / Să le mîți duminică; / Să-ți li bazî tu frași, / Tra s-li
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pentru sănătate, pâine, dragoste,fiind momentul prielnic descântecelor și vrăjilor de dragoste: "Lună, lună nouă, / eu ca tine, tu ca mine; / părul tău, până la piept; / cosița mea până la pământ; / Lună, lună nouă, / dă-mi pâine și ouă, / să mi-o bag în mânnecă, / să mi-o mănânc duminică" (la aromâni)203; "Bon venuta, luna nova, / jisti vecchia e turnasti nova / Comme criscinu li toi pizzi, / accusi mi scriscinu li mo` trizzi!" sau "Lua-nova, / tu bem me vês / dà-me dinheiro / pr`a
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
s-a mai întors." ("Busuioc Verde"226); "Un orfan, nemaiputând suferi mustrările nedrepte ale epitropilor săi, se duse în lume și ajunse într-o poiană la un foc foarte mare, în jurul căruia era un om mare cât un uriaș. Se băgă în cracul nădragului său și mase noaptea acolo. Omul îl însărcină să-i pască oile, dar nu în pădurea Scorpiei, în muntele Porcului Mistreț și în codrul dinspre miazănoapte să nu calce, că viața li se va răpune." ("Iutele-Pământului"227
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
o cucoară, care-și făcuse cuibul în pod. Ea știa, așa ca omul, tot ce i se spunea. "Cucoară, cucoară, zice baba, du-te la trunchi și-mi taie lemne!" Cucoara făcea. "Pune de uncrop!" Punea. "Opărește-te!" Se opărea. "Bagă-te în oală și fierbe!" Se fierbea. Pune-te în strachină să te mănânc!" Se punea și după ce o mânca iar se făcea la loc."271 Uraniană, simbol al reflectării, cunoașterii și luminii, coțofana (țarca) prevestește de bun augur, dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
companie plictisitoare». Oamenii spun că toate acestea au ceva în comun, dar, în realitate, asemănările dintre folosirea acestor expresii se suprapun parțial.“46 Obișnuințe de gândire adânc înrădăcinate, de care nu suntem de multe ori conștienți, ne fac să nu băgăm de seamă cât de larg și de variat este spectrul de situații și de caracteristici ale lucrurilor pentru care aplicăm cuvinte ca bine și frumos. Avem impresia că ele desemnează ceva comun tuturor acelor lucruri care sunt bune și frumoase
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
în cele trei imagini după privirea și mișcarea capului (imagini după Allan Pease, 1981/1997): 1 2 3 6. Analizați figurile de mai jos și atașați fiecăreia fraza corespunzătoare (exercițiu preluat din Chiru, 2003)147: Poți pleca oricând. Îți jur. Bag mâna în foc. Asta nu este posibil, vă jur! Nu, asta nu va ține! S-ar putea să o încaseze! 7. Erving Goffman (1959/2003) menționează preocuparea fiecărui actor social de a oferi o imagine valorizantă despre sine însuși, iar
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
o repeta În viitor. * „Mai bine te zugrăvește ce ai cerut, decît ce ai dat.” (N. Iorga) Pentru că cei mai mulți dintre noi doresc „binele” Într-o măsură mai mare pentru ei Înșiși, decît pentru alții. * „De mii de ani găina nu bagă de seamă că lăudăroșenia ei te face să-i găsești oul.” (N. Iorga) Același lucru Îl pățește și „Îngîmfatul”, Însă În sens invers: ne atrage atenția asupra defectelor lui. * Una din frumusețile „științei psihologiei” constă În numeroasele alternative explicative pe
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
moarti... P: Un singur băiat ...cu o barcî ... din aia pneumaticî..., și-a riscat viața ... era sî moarî. Singura persoanî cari și-a dat viața pentru toți... Și pompierii stăteau acolo ... În loc sî vinî sî salvezî..” Da’ noi nu ni băgăm doamnî. Ni-o redus 25% B. Noi nu ni băgăm sî ni riscăm viața.” X: ȘÎ nouă din 100 di euro ne-aț’ luat... Rușîni sî vă fii! Y: Mai bini ni tăiaț’ gîtu’. În trii zîli ni rezolvaț’ pi tăț
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
pneumaticî..., și-a riscat viața ... era sî moarî. Singura persoanî cari și-a dat viața pentru toți... Și pompierii stăteau acolo ... În loc sî vinî sî salvezî..” Da’ noi nu ni băgăm doamnî. Ni-o redus 25% B. Noi nu ni băgăm sî ni riscăm viața.” X: ȘÎ nouă din 100 di euro ne-aț’ luat... Rușîni sî vă fii! Y: Mai bini ni tăiaț’ gîtu’. În trii zîli ni rezolvaț’ pi tăț’...șî scăpaț’ di noi...nu vă mai ceream socoteal-acu’, dle
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
pertinente ale contextului receptorului și ale contextului general: „el Își alege semnele din sistemul lingvistic cunoscut de partenerul său, preferă valorile semnificative pe care știe că le cunoaște acesta, utilizează corelate situaționale comune cu el. Necontenit poate uneori fără să bage de seamă se folosește de Împrejurarea comună, de faptul că ambii fac parte din același moment istoric, din aceeași profesie sau se găsesc În colectivități diferite” <ref id=”83”>Ibid., p. 95 referință </ref> . La rândul său, receptorul nu interpretează
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
care intrau În acest spațiu Îi URAM. A: să luăm categoria B: păi tovarășa clătici care venea la ședința de partid deschisă A: o urați. B: DESCHISĂ. ... că nu eram membru de partid. A: da. B: deschisă Înseamnă că-i băga pe toți acolo cu japca. A: așa B: și care-l făcea pă PLEȘU OLIGOFREN și care te dădea AFARĂ ASMUȚIND toți colegii Împotriva TA și care făcea TEROARE ca MOD DE VIAȚĂ al ei șialesese TEROAREA A: o urați
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
filologi, mai ales atunci când a intervenit În discuție și factorul politic. În lucrarea sa cu caracter memorialistic, Călare pe două veacuri, Sextil Pușcariu spune că savanții bizantini „erau atât de preocupați de chestii de ortografie la mijlocul secolului XV, Încât nu băgară de seamă că turcii Împresurau Constantinopolul” (Pușcariu, 1968, p. 350). Așa cum se precizează și În DOOM (ediția a II-a), distincția semne ortografice - semne de punctuație este Într-o anumită măsură artificială, nu numai pentru că scrierea corectă În sens larg
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
simt că nu și-au găsit încă locul. Își maschează slăbiciunea, senzația de inutilitate, lipsa de respect față de sine și față de alții printr-un aparent sentiment de superioritate. Și ajung chiar să creadă aceasta (idem, p. 51). Micii dictatori își bagă nasul peste tot, vor să știe tot ce se întâmplă, sunt (foarte) bine informați, îi interesează în mod special persoanele de care se pot folosi, își pot trăda prietenii, renunță ușor pentru alte relații avantajoase. Asemenea tuturor celor care adoră
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
realiza și cu apă caldă sărată, care se aspiră pe nas și se scoate pe gură. Deasemeni, nările pot fi desfundate și cu bicarbonat de sodiu dizolvat În apă călduță, astfel: soluția se pune Într-o farfurie În care se bagă nasul complet și se inspiră până ce apa trece În gură, după care se aruncă afară. Tratamentul se face de 2 ori pe zi, dimineața și seara, la culcare. RINITELE ȘI RINO-SINUZITELE ALERGICE Sunt boli inflamatorii ale mucoaselor nazale și ale
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
peste ureche. Rețetele unor specialiști: medici și farmaciști Dureri de urechi Pentru alinarea durerilor, cel mai bun mijloc casnic este săculețul de ceapă. Uleiurile volatile ale cepei ameliorează durerile și stimulează eliminarea agentului patogen, astfel: tocați mărunt o ceapă și băgați-o Într-un săculeț de pânză. Presați până iese suc. Așezați apoi săculețul pe canalul exterior al urechii, astfel ca mușchiul urechii să fie complet acoperit. Peste săculeț, aplicați o bucată de staniol, lipind-o cu puțină cremă de față
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de usturoi pisați, amestecați cu sare, până se făcea o pastă, care se Împărțea În două și se făceau două "țigări", prin Înfășurare În tifoane. Prima țigară se introducea Între buza de sus și gingie, iar a doua țigară se băga sub limbă. Ambele țigări se țineau astfel circa 20 de minute, timp În care bolnavul stătea cu gura ușor Întredeschisă deasupra unui vas, ca să se scurgă excesul de salivă. Saliva fiind toxică nu trebuia să se Înghită. Tratamentul se repeta
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
dureroasă. Operațiunea se repetă de mai multe ori pe zi, ultima seara, la culcare. Trăind În pământ, care este rece, În general, râmele posedă În ele "antidotul" contra "răcelii" care provoacă reumatismul! În caz de reumatism la picioare, acestea se băgau În saci umpluți cu frunze de mesteacăn, pe timpul nopții, care "scoteau răutatea din oase", ajutate de o transpirație abundentă. Tratamentul se repeta mai multe nopți la rând, cu frunze proaspete de mesteacăn, până ce reumatismul era vindecat. Iarna, În lipsa frunzelor de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
cu plescăiță fiartă În lapte dulce, cu lăptiugă plescăițească, cu struguraș de poama câinelui, cu rostopască, fiertură de scuturătură de fân, de zârnă, cu tutun și lapte dulce, cu pomușoară neagră. PLESCĂIȚE (afte, pușchea, plesne, mărgăritărel) Apar la copii din cauză că bagă degetul În gură sau mânâncă mâncăruri prea piperate sau prea sărate. Tratamente: Se freacă limba cu coada unei linguri Înfierbântate, cu pudră de flori sau semințe uscate de mușețel, amestecată cu puțină miere sau zahăr. Se ung plescăițele cu miere
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
ung cu borax, cu ceară din ureche (cerumen) și se freacă cu coada unei linguri de cositor Încălzită. PANARIȚIU (sugel, sugiuc, panariciu) Inflamație de natură infecțiosă localizată la degetele de la mâini sau de la picioare și care se tratează astfel: Se bagă degetele o noapte Într-un castravete murat sau În apă fierbinte, În sfeclă coaptă, În aburi fierbinți sau În ceapă coaptă amestecată cu tămâie pisată, busuioc și frunze zdrobite de calapăr. Se desfac foile unei cepe, se pune Între ele
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
unor boli. Manuscris din anul 1740 ( nr.312 ) De frângulițe (afte): să iei varză sărată, să mesteci și să ții În gură. De tuse: să iei o gutuie, să o ungi cu unt (din lapte) de vacă și s-o bagi Într-o oală să fiarbă foarte bine. Să mănânci gutuia și să bei zeama (ceaiul). Alta: usturoi copt cu miere, să mănânci pe nemâncate. Alta: să fierbi smochine cu vișine, să strecori și să bei. Alta: să fierbi sămânță de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]