21,844 matches
-
claritate condițiile oricărei literaturi „moderne”: criteriul istoric și cel calitativ. Ideea unui „spirit al timpului” este reluată cu putere pentru a justifica o acută conștiință a momentului istoric prezent, urmat de o serie de mutații ale sensibilității literare: un nou gust, o nouă modă, noi condiții ale succesului literar. Efectele noii perspective sunt considerabile. Paralelele și tipologiile care se întețesc între literaturile antice și moderne acționează în mod direct asupra ideii de literatură. Recunoașterea necesității de a scrie în limbile naționale
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
să fie studiată. Lessing deplângea lipsa publicului german, ca și Goethe și Schiller. Jurnalismul și jurnaliștii devin o mare realitate. Condiționarea dintre literatură și societate este însă reciprocă: a societății asupra literaturii, dar și a literaturii asupra societății. Societatea formează gustul literar, literatura este supusă modelor. Neajunsul acestei relații este tendința de omogenizare, conformism și constrângere ce se transmit literelor. Pe de altă parte, literatura este recunoscută ca factor important al organizării și progresului social. Elementul cultural și heteronomic este tot
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
trebuie menționată introducerea unei noțiuni noi de către Thomas Abbt, cea de beletristică, care va face carieră în secolele următoare. Străbatem o perioadă de evidentă estetizare și accelerare semantică a literaturii. Legat de ideea de literatură și frumos apare ideea de gust: literatura ca obiect de lectură și judecată de gust (Herder). Ideea este gândită în dublu sens: vocație pentru literatură și capacitate de a gusta și aprecia literatura. Legat de acest din urmă sens, gustul se confundă cu emoția, satisfacția, plăcerea
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
cea de beletristică, care va face carieră în secolele următoare. Străbatem o perioadă de evidentă estetizare și accelerare semantică a literaturii. Legat de ideea de literatură și frumos apare ideea de gust: literatura ca obiect de lectură și judecată de gust (Herder). Ideea este gândită în dublu sens: vocație pentru literatură și capacitate de a gusta și aprecia literatura. Legat de acest din urmă sens, gustul se confundă cu emoția, satisfacția, plăcerea literaturii. Pentru prima dată literatura este asociată în mod
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
literatură și frumos apare ideea de gust: literatura ca obiect de lectură și judecată de gust (Herder). Ideea este gândită în dublu sens: vocație pentru literatură și capacitate de a gusta și aprecia literatura. Legat de acest din urmă sens, gustul se confundă cu emoția, satisfacția, plăcerea literaturii. Pentru prima dată literatura este asociată în mod direct subiectivității și sensibilității. Vechea disociere literatură/poezie, bine conturată încă în perioada Renașterii și umanismului, ajunge acum la apogeu. Cei doi termeni sunt ca
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
găsim la Baudelaire într-unul din textele postume Artificii: „Am descoperit definiția Frumosului - a Frumosului meu. Este ceva arzător și trist, ceva oarecum vag, ceva ce lasă loc presupunerilor...” Subiectivitatea frumosului este înțeleasă pe latura percepției ca o reacțiune de „gust”, literatura produce emoția, sentimentul, plăcerea frumosului. Există însă și criterii obiective de definire a literaturii în studiile sistematice de estetică, în special în spațiul german, ce au în vedere aspectul de scriitură. Problema distincției teoretice riguroase poezie/literatură nu se
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
într-o anumită formă filonul tradițional, dar tendința reducționistă se simte din plin. Definițiile specifice devin restrictive, enunțuri foarte tehnice, specializate, scientiste. Într-o epocă de mare intensificare a studiilor zise „obiective”, științifice, pozitiviste, vechile noțiuni de frumos, estetic, artă, gust, emoție estetică sunt, dacă nu eliminate cu totul, marginalizate. Efortul cel mai însemnat de analiză și redefinire a specificului literar aparține școlii formale ruse, preocuparea didactico-teoretică pentru „natura literaturii” fiind însă generală. Formalismul rus, apoi cercul lingvistic de la Praga cultivă
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
literaturii pot fi identificate un număr nedefinit de „specii și subspecii” ale acestui fenomen de la kitsch-ul produs în scopuri propagandistice până la cel pentru „distracție”. Indiferent de clasificarea contextelor în care apare implică întotdeauna noțiunea de „nepotrivire estetică”, de „prost gust”. T.W.Adorno vorbind despre falsa conștiință estetică definește kitsch ul drept „parodie a katarsis-ului” Alexis de Tocqueville, istoric și sociolog al culturii analizează, în Democrația în America, efectele democrației moderne asupra artelor. Democrația conduce în mod necesar la o
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
urmărite, în mare, sub două aspecte: unul al profunzimilor - literatura a încetat să mai fie un discurs despre lume, a devenit un discurs despre sine, un discurs autoreferențial - și unul de suprafață legat de criza majoră a lecturii cauzată de gustul unui public format la „școala industriei mediatice”. William Marx consideră că „poezia (literatura) poate să moară intoxicată de indiferența generală sau de propria suficiență” și vorbește despre cele trei sfârșituri care se proliferează în prezent în literatură: acela al scriiturii
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
fiind lipsită, fără îndoială, de puteri reale, dar susceptibilă să dezamorseze nemulțumirile populare. În fapt, începuturile industrializării, oportunitățile, dar și amenințările care au însoțit-o au mobilizat interesul populației pentru gestionarea treburilor comunei. Odată cu instituirea alegerilor, și primarii au descoperit gustul acțiunii. "Atacurile a căror țintă erau, pe drept sau pe nedrept, au început să-i intereseze mai puțin decât bucuria de a face, de a întreprinde ceva, de a interveni în cotidianul social"1. Administrarea orașului devenea într-o oarecare
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
o mai bună organizare a acțiunilor de binefacere, iar Parisul corespunde din ce în ce mai mult înaltei sale meniri"1. Haussmanizarea a avut parte de numeroase interpretări. Una dintre cele mai frecvente este aceea care o asociază cu un urbanism de reprimare 2. Gustul baronului (Imperiului) Haussmann pentru marile perspective și arhitectura impozantă s-ar explica prin acumularea tensiunilor urbane deja relevate de Revoluția din 1848. Străpungerea marilor căi strategice, grija de a facilita circulația în oraș ar fi corespuns și intenției de a
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Doctrina se inspira, în principal, din gândirea lui Frédéric Le Play (1806-1882), politehnist, inginer de mine, precursor al catolicismului social și consilier pe probleme sociale pe lângă Napoleon al III-lea3. Dacă în mediile cele mai variate ea cunoaște succes fiindcă trezește gustul pentru observația socială, doctrina lui Le Play nu influențează în mod evident politica timpului. Numai atunci când angajarea pe calea reformelor sociale părea inevitabilă Republica obligă! această doctrină seduce mediile conservatoare, care apreciau și ele această prezentare liberală și contra-revoluționară, erau
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
măsură, repliată asupra ei înseși. Ea este controlor, perceptor, cenzor, plătitor; ea așteaptă ca oamenii să se îndrepte spre ea și vrea să-și asigure aservirea supușilor prin aplicarea de sancțiuni; intervenția sa se fundamentează pe efective numeroase, fiindcă are gustul pentru a face." Administrarea de misiune este lejeră; ea are gustul de a face să se facă, este realistă, dinamică, orientată spre scop, atentă la viață, nu așteaptă inițiativa, ci o suscită. Administrarea de gestiune este judecătorul; administrarea ca misiune
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
ea așteaptă ca oamenii să se îndrepte spre ea și vrea să-și asigure aservirea supușilor prin aplicarea de sancțiuni; intervenția sa se fundamentează pe efective numeroase, fiindcă are gustul pentru a face." Administrarea de misiune este lejeră; ea are gustul de a face să se facă, este realistă, dinamică, orientată spre scop, atentă la viață, nu așteaptă inițiativa, ci o suscită. Administrarea de gestiune este judecătorul; administrarea ca misiune este actorul. Prima este carteziană, cealaltă este concretă; funcțiile celei dintâi
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
în marile ansambluri prin anchete sociologice arătau o sociabilitate raportată la constrângerile obiective care "defineau pentru fiecare grup social posibilul și imposibilul în materie de locuire"198. Opinia favorabilă a unui subiect provenit din clasele populare ținea mai mult de gust decât de acceptarea rațională a unei constrângeri. Marele ansamblu întruchipa pentru el o soluție la lipsa locuinței, a cărei duritate o resimțise. Trecerea de la o cocioabă la confortul standardizat al HLM era pentru el un progres, și atunci respingea stereotipul
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
mica sa scriere Essay on the freedon of wit and humour (1709). (Cuvîntul "humour" este înețeles aici în mai vechea sa semnificație jonsoniană). În ce mă privește", spuneael, "nu mă tem de vorba de spirit sceptică. Un spirit făcut cu gust nu poate vătăma nici unui lucru da care sînt interesat, nici în cea mai mică măsură". Se află în acest demers ideatic un sîmbure al marelui humor, pentru care situația e de așa natură ca pînă și cel mai valoros lucru
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
se reînnoiește, California se distinge, chardonnay-ul australian ne oferă aromele sale delicioase, traminerul din Slovenia are mereu aroma sa de roză, iar faimosul Jilavka verde și strălucitor ca aurul din Bosnia-Herțegovina este fără îndoială gata să reapară pe mesele sibariților. Gustul pentru vinul bun devine universal și biruie toate vicisitudinile. Mai rămâne de asemenea, așa cum ne avertizează Jean-Paul Gautier, să luptăm contra exceselor și pericolelor pe care le presupune tehnologia triumfală și omniprezentă. Viței de vie trebuie să i se aplice
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
presupune tehnologia triumfală și omniprezentă. Viței de vie trebuie să i se aplice tratamentele cele mai naturale. Creșterea randamentului, abuzul de clone și de drojdii artificiale, culesul mecanizat efectuat cu stângăcie, tescuirile prea brutale, șaptalizarea excesivă, neajunsurile standardizării și uniformizării gustului trebuie interzise mai mult ca niciodată -, iar fraudatorii sancționați făra milă -, dacă vrem să oferim noii generații de băutori avizați reușite demne de gâtlejul lor: o medalie în sfârșit fără revers, oarecum. Dar autorul nostru nu se limitează la a
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
celor care ajung în grădinile Raiului (versetul 15 din suratul 47): Iată descrierea Raiului care le-a fost făgăduit celor cu frică de Allah: în el sunt râuri cu apă care nu este stricată și râuri cu lapte al cărui gust nu se strică și râuri de vin spre plăcerea celor ce beau și râuri de miere limpede". Această descriere simbolică a paradisului ne trimite la ideea coranică potrivit căreia vinul este în egală măsură reprezentarea cunoașterii directe a lui Dumnezeu
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
vinul cu carul în burdufuri cu o capacitate de mai bine de 5 000 litri, confecționate din piele de bou sau de capră, pe care le făceau impermeabile tratându-le cu smoală în interior (ceea ce dădea de altfel vinului un gust aparte, de rășină), și în amfore (cuvânt împrumutat din latinescul amphora, preluat la rândul lui din grecescul amphoreus, care semnifică vas cu două toarte) pentru transportul maritim. Arheologia submarină a scos la vedere numeroase amfore grecești și romane găsite în
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
Calvin (care le vedea ca fiind răul prin excelență) și de către comuniști; amprenta călugărilor se face simțită chiar și în Danemarca și în Anglia, până la granița Scoției (vinul călugărilor benedictini de la Saint Mary's York nu avea fără îndoială același gust precum cel al cistercienilor de la Clos-de-Vougeot din Burgundia), unde s-a făcut vin până la Reformă (adică până în secolul al XVI-lea). Astăzi, toate aceste țări (cu excepția Elveției și Ungariei 89) fac parte din Comunitatea Europeană 90. Astăzi există în lume
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
vin și apă din amestecul pe care sclavii trebuiau să-l alcătuiască cu această ocazie. Proporție pe care poetul Hesiod o definea astfel: "Mai întâi trei părți de apă, de vin a patra". Dar proporția de apă nu depindea de gustul fiecăruia dintre meseni: aceasta era aceeași pentru toți, după cum participanții la banchet decideau să se îmbete repede sau lent. Simposiarhul decidea de asemenea și numărul de cratere (craterae) pe care fiecare mesean putea să la golească. Dionisos însuși, după spusele
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
Canare, fiecare își cultiva propria viță de vie. În ceea ce privește calitatea, știm că aceste vinuri au fost un succes. Începând cu mijlocul secolului al XVI-lea, noile posesiuni spaniole din Argentina, Chile sau Peru își făceau propriul lor vin, foarte pe gustul conducerii Spaniei. Regele catolic al tuturor Spaniilor, Filip al II-lea, interzice în 1595 dezvoltarea acestor podgorii coloniale pentru a proteja exploatările viticole ale metropolei, decretând cu această ocazie că orice vin care nu este importat din țara-mamă trebuie considerat
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
populații agricole, comunitatea viticolă a favorizat, de asemenea, apariția artelor și a tradițiilor populare 153. Operele artiștilor și artizanilor au țesut legături care apropie comunitatea viticolă, în spațiu și timp, de Lumea Veche și de cea Nouă. Începând cu Renașterea, gustul vinului și plăcerea de a bea în societate au incitat artizanii sticlei, ai lemnului și ai metalului să creeze, să modeleze sau să sculpteze recipiente demne să găzduiască prețioasa băutură. Arta prelucrării sticlei din secolul al XVII-lea a dat
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
, Petre (1883, București - 3.III.1919, București), gazetar, prozator și autor dramatic. Elev la Liceul Internat din Iași, apoi la Liceul „Matei Basarab” din București, L. prinde încă din ultimii ani de școală gustul actoriei. Urmează Conservatorul de Artă Dramatică la clasa lui C.I. Nottara, dar, cum făceau și alții, se înscrie și la Facultatea de Drept a Universității din București (luându-și licența tocmai în 1917). Student încă, îi este acceptată colaborarea la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287844_a_289173]