22,190 matches
-
atacat niciodat? Italia sau politică italian? 135. Revizionismul maghiar a fost �ncurajat de aceste evenimente. Protocoalele de la Romă au fost semnate de Italia, Ungaria ? i Austria, aceasta din urm? fiind pus? � ce �njosire pentru urmă? îi lui Metternich � sub protectorat italian. Germania era mai �n? eleg? toare dec�ț Italia �n privin? a revizionismului maghiar (mai ales �n privin? a problemei Transilvaniei), pentru c? Hitler avea nevoie de petrol. Hitler i? a dat personal asigur? ri lui Gheorghe Br? tianu ? i le? a spus ungurilor s
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
At�ț goga? cuzi? ții c�ț ? i legionarii erau at�ț de ahtia? i dup? puterea politic? �nc�ț preferau s? nu citeasc? Mein Kampf a lui Hitler său s? analizeze teoriile lui Rosenberg. Dup? discreditarea politicii ? i a economiei, exemplul german ? i italian p? rea s? ofere mai multe speran? e. Iorga �? i d? dea seama de ceea ce ar �nsemna această pentru Rom�nia Mare pe termen lung; dar dat? fiind propor? ia considerabil? a tineretului care nutrea simpatie fă?? de Legiune, dat fiind faptul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
acest context cu Gyula Kornis, profesor la Universitatea de la Budapesta. Kornis era un revizionist �nvederat. �ntregul schimb de p? reri s? a desf?? urat pe un ton sardonic. Iorga a fost surprins de faptul c? profesorul Kornis propunea o mediere italian? �ntre �posesorii unguri de mo? îi �ntinse ? i poporul rom�n�. �n privin? a pronun? atului caracter maghiar al oră? elor Oradea, Arad sau Timi? oară, Iorga consideră c? aceia? i presupu? i unguri erau �n cea mai mare parte evrei, evreul �nv
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i asta tot mai mult, o dat? cu trecerea lunilor. Toate acestea se ad? ugau fisurilor ap? rute �n cadrul Sistemului de la Versailles, accentuate de Depresiune. Aceste �ndoieli tot mai mari erau �ncurajate de agresiunea energic? a nazi? tilor ? i a fasci? tilor italieni (că ? i a celor japonezi) ? i de politică dezastruoas? a �concilierii�. Vremurile acestea nefericite vor servi drept ultima pic? tur? a ultimilor ani ai vie? îi lui Iorga, �n timpul c? rora nazismul va merge din triumf �n triumf, c? lc�nd
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Austria, reac? ion�nd mai cur�nd dintr? un instinct spontan dec�ț g�ndindu? se la implică? iile pentru Rom�nia, Iorga a declarat: �S? rb? torim triumful altora ? i f? r? s? g�ndim�4. �n prim? vară lui 1937, un ziar italian a publicat un editorial intitulat: Ori fascism, ori bol? evism. Iorga a replicat c? nu? l vrea nici pe unul, nici pe cel? lalt. Fiecare na? iune trebuie s??? i elaboreze propria form? de guvern? m�nt, bazat? pe experien
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
nu s?? l copie; ?i (�ntruc�ț vedea multe aspecte negative �n civiliza? ia industrial?) s? o fac? cu grij?. Iorga era irevocabil pornit �mpotriva nazismului german, dar mai pu? în a lui Mussolini (cel pu? în �n public). Speră s? poat? determina politică italian? s? se �ndep? rteze de pozi? ia ei revizionist? promaghiar? ? i n? d?jduia din tot sufletul c? Mussolini i se va opune lui Hitler. Prin 1937, Iorga a luat o atitudine decis? �mpotriva partidelor politice ? i ca atare ? i �mpotriva
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
acesteia. Iorga nu consideră institu? iile democrate din Rom�nia ca fiind produsul unui proces organic. El continuă s? admire institu? iile democrate din Occident (produse ale unui proces �organic�), care erau mai compatibile cu valorile dec�ț nazismul sau fascismul italian. Datorit? temperamentului s? u, Iorga era �ntotdeauna autoritar, dar nu renun? a niciodat? la individualismul s? u. Nu voia nici s?? i oblige pe al? îi s? renun? e la individualismul lor. Fiind permanent curat ? i incoruptibil, spumega �ntotdeauna �mpotriva
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
profundă simpatie a lui Iorga fă?? de Albania ? i fă?? de regele Zog, plus faptul c? nu? i pl? cea imaginea unei na? iuni mici c? lcat? �n picioare. Iat? ce scria �n Jurnalul ei doamna Liliana (8 aprilie 1939): ��n timp ce flotă italian? bombardă Durazzo ? i Valona, tata era foarte nelini? țiț. Are presim? irea declan?? rîi iminențe a celui de al Doilea R? zboi Mondial�. Iorga nu a r? mas f? r? replic?. Scria c? vrea s? evite s? vorbeasc? despre Albania
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
de Pace de la Versailles�. Articolul se �ncheia astfel: �Poate c? �n anarhia bucure? tean? se va g? și mai devreme sau mai ț�rziu un glonte ? i pentru ucigă? îi lui Iorga�52. Ziarul �Popolo di Romă� (un important cotidian fascist italian) era mai interesat de justificarea �ac? iunii directe� dec�ț de exprimarea recuno? țin? ei fă?? de un prieten de o via?? al Italiei. �De? i asasinarea ar putea fi ilegal? , ea poate fi justificat? pe baza drept?? îi ? i a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
te o rom�neasc? ? i mai ofensatoare, pentru c? vorbesc �ntre ei numai fran? uze? te. Rom�nii se cramponeaz? din r? sputeri de limba lor. Iorga �i atr? gea aten? ia lui Mussolini c? o serie de c? l?tori italieni remarcaser? �nc? din Evul Mediu tenacitatea cu care se cramponau rom�nii de limb?. Nicolae Iorga, Former Prime Minister of România to this Excellency Benito Mussolini, Head of the Italian Government, Bucure? ți, 1937 164 O rug? minte, �Epoca�, 12 martie
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
eamul rom�nesc�, 14 aprilie 1939 122��Neamul rom�nesc�, 27 martie 1936, 26 aprilie 1933 ? i 22 iunie 1934 123�Iorga vorbea despre �modestia� ? i �lupta �mpotriva corup? iei a lui Mussolini�. �Neamul rom�nesc�, 3 noiembrie 1936. Ambasadorul italian scria rapoarte de la Moscova, dar Mussolini nu ? i-a aruncat privirile asupra lor timp de trei ani. �?i g? șea �ns? zilnic timp s? se uite atent la fotografiile din ziare ? i la filmele documentare care �l aveau că erou ? i d? dea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
dintr-o viață interioară bogată și mereu îmbogățită și experiența trăirii în două regimuri politice, într-un fel sau altul, adverse. Cred că, așa cum în La strada lui Fellini citim in nuce temele filmografiei de mai târziu ale marelui regizor italian, tot așa decelăm în Ana nodurile întregii rețele pe care opera lui Alexa Visarion o constituie. Ca și o replică obsesivă, ce coboară din Înghițitorul de săbii: "Dumnezeule, câtă amintire..." Simțim dealungul unei cariere efortul unui cineast care nu a
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
nu spre subordonare, după cum arată a ști să construiască o metaforă scenică atotcuprin zătoare... (Valentin Silvestru) ...Examenul de licență a fost susținut cu brio de studentul-regizor Alexa Visarion. Modificarea spațiului scenic constituie prima operație reușită. Evadând din dreptunghiul micii scene italiene de la Casandra, studentul regizor a utilizat în mod ingenios sala, adică spațiul ce înconjoară parterul, transfor mându-l într-un ideal loc de execuție pentru marșurile forțate, alergările și instrucția grupei de soldați. Atragerea spectatorilor în realitatea puternică a jocului și
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
organizează manifestările. După părerea mea Teatrul Giulești sa prezentat în cadrul acestui festival cu o piesă foarte dificilă. E un act de curaj să joci o dramă a unui autor cunoscut în Italia numai prin comediile sale...Faptul a surprins publicul italian care era obișnuit să admire până atunci numai minunatul folclor român și venea pentru prima oară în contact cu reprezentarea unor valoroase texte din dramaturgia universală și românească... (Clelia Gambino D'Inzillo, "Il Popolo") A fost o mare surpriză pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
la munca propriu zisă. Dar asta ați facut-o și cu Năpasta, jucată sub îndrumarea dumneavoastră de colectivul Teatrului Giulești în Austria, R.F.G., Ungaria, Portugalia, Italia. In Italia în 1979, ați cucerit cu această piesă marele premiu de la Arezzo. Cronicarii italieni au asemănat-o cu operele tragicilor greci. De ce ați părăsit Năpasta? N-am părăsit-o. Voi face un film Năpasta, care nu va fi o variantă, ci, dacă vreți, o continuare, o adâncire a universului tragic. Sunteți un regizor de
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
a fost relevată de o înregistrare filmată de către un jurnalist, în Italia. Un copil în vârstă de aproximativ 10 ani se prostitua sub „îndrumarea și protecția”tatălui său. Tatăl era cel care stabilea prețul, dar cum tatăl nu știa limba italiană, copilul traducea pentru el negocierea condițiilor cu clientul. (caz relatat de presa scrisă și televiziune) în sondajul de opinie întreprins în 2008, pe un lot reprezentativ de gospodării având adulți plecați la munci în străinătate, coordonat de către UNICEF 1, 73
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
le pot traversa. în caz contrar, textura ei intimă și stilul său sunt puse în act, proliferând într-un lanț fără sfârșit. 2.3.2. Un popas la izvoare sau despre vârsta prenatală „Am deja multe de povestit.” Deviza Asociației italiene de educație prenatală Evoluând în spiritul restructurărilor de optică și responsabilități pe care le generează aceste noi tendințe și câmpuri disciplinare, ce demonstrează continuitatea psihismului uman pre și postnatal, suntem invitați să inspectăm posibilele traume din viața intrauterină. Acest deziderat
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în 1852, Codul penal napoleonian. Domnul Alexandru Ioan Cuza a însărcinat Consiliul de Stat creat în 1864, după modelul similar francez să elaboreze un proiect de Cod civil, urmând modelul codului francez și al modificărilor aduse acestuia, prin Codul civil italian. Proiectul de cod a fost precedat de adoptarea în ambele Principate, în perioada 1831-1846, a unei serii de legi parțiale, de inspirație franceză. În 1864, a fost promulgat, de către Alexandru Ioan Cuza, Codul Civil, a cărui punere în aplicare a
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
1 decembrie 1865. La aniversarea a 60 de ani de Cod civil, Academicianul Andrei Rădulescu 30 arăta că alcătuitorii Codului nu s-au mărginit la o simplă traducere, cu mici modificări a codului civil francez, ci au utilizat și proiectul italian de Cod civil, legea belgiană din 1851 pentru regimul ipotecar, au folosit în câteva locuri și dreptul vechi românesc, iar atunci când au întrebuințat Codul francez, au căutat să rezolve controversele, ținând seama de critici, de jurisprudență, de comentarii și au
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
ca model a unui drept european în vigoare, constituind o schemă fundamentală, susceptibilă de a fi amendată și completată ; c) folosirea mai multor modele, corespunzătoare diferitelor părți ale dreptului contractelor. În final, a fost adoptat, ca schemă de bază, Codul italian din 1942, în considerarea poziției sale intermediare, atât față de dreptul francez și cel german, cât și față de ambele și dreptul englez. În raportul său asupra anteproiectului codului european al contractelor, cunoscutul Profesor francez André Tunc exprima temerea față de: posibila ștergere
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
constituționalizare" în opinia unor autori nu trebuie confundat cu existența unui stat federal. Crearea unei ordini juridice comunitare definește un anumit sistem de drept obligatoriu pentru statele membre, dar acest lucru nu este identic cu existența unui stat federal. Autorul italian Alberto Quadro Curzio constată că dacă în cadrul Uniunii Europene există o "subsidiaritate fragilă", cu alte cuvinte o distribuție a puterilor între diferitele niveluri de guvernare, cu atât mai mult există o anumită confuzie în ce privește subsidiaritatea "orizontală" care tinde să reglementeze
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
-și au tradițional reședința în Germania, și anume frisianii care au cetățenia germană și sinti și romii care au cetățenia germană. Olanda menționează numai pe frisiani ca minoritate beneficiară a aplicării Convenției, Slovenia se referă, ca "minorități autohtone", la cele italiană și ungară și la membrii comunității romilor care locuiesc pe teritoriul său, Suedia indică drept minorități naționale pe sami, finlandezi, suedezi, tornedali, romi și evrei, iar Macedonia, într-o formulă combinată, se referă la cetățenii Republicii Macedonia care locuiesc între
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
privind persoanele care fac parte din minorități 27. În cea de a doua opinie a sa cu privire la Slovenia, Comitetul a luat notă de faptul că Slovenia își menține abordarea conform căreia Convenția-cadru se aplică numai membrilor comunităților autohtone ungară și italiană, recunoscute ca minorități naționale, și membrilor comunității rome. Comitetul a apreciat că situația ne-slovenilor originari din alte părți ale fostei Iugoslavii, din care majoritatea erau rezidenți ai Sloveniei dinainte de 1991 și mulți au cetățenia slovenă, reclamă o atenție deosebită
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
pas decisiv spre o uniune politică: o uniune a cetățenilor și a statelor membre. Pe data de 18 iulie 2003, Președintele Convenției privind viitorul Europei a prezentat oficial proiectul complet al Tratatului de instituire a unei Constituții pentru Europa Președinției italiene a Consiliului European. Cu acest prilej, Președintele Convenției a făcut apel la Președinția italiană pentru a conduce Conferința interguvernamentală la un înalt nivel politic, astfel încât lucrările acesteia să se încheie sub Președinția italiană, până în decembrie 2003, pentru a crea condiții
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Pe data de 18 iulie 2003, Președintele Convenției privind viitorul Europei a prezentat oficial proiectul complet al Tratatului de instituire a unei Constituții pentru Europa Președinției italiene a Consiliului European. Cu acest prilej, Președintele Convenției a făcut apel la Președinția italiană pentru a conduce Conferința interguvernamentală la un înalt nivel politic, astfel încât lucrările acesteia să se încheie sub Președinția italiană, până în decembrie 2003, pentru a crea condiții de semnare a Constituției în mai 2004, după extinderea Uniunii cu încă 10 state
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]