24,388 matches
-
la înălțimea medie de 194 metri deasupra nivelului mării, orașul Baia Mare permite accesul către niște rute montane precum Ignișul (1307 m), Mogoșa (1246 m), Gutâi (1443 m), Creasta Cocosului (1428 m), etc. Pe langă importanța lor minieră, unele locuri precum, Izvoare și Mogoșa sunt cunoscute pentru potențialul lor turistic, atât vară cât și iarna. Numele vechi al orașului este în , în , în . Orașul a fost atestat documentar în anul 1329 și s-a dezvoltat că un centru aurifer în secolele 14-15
Baia Mare () [Corola-website/Science/296949_a_298278]
-
La această se adaugă "Lacul Bodi Ferneziu" și "Lacul Bodi Baia Sprie" (numit și "Lacul Mogoșa" sau "Lacul Pintea Viteazul"), create prin baraje artificiale în secolul al XVIII-lea. Ele constituie îndrăgite locuri de agrement. Trebuie amintită aici existența unor izvoare de apă minerală pe Valea Borcutului, Valea Usturoi și Firiza. Din zona municipiului Baia Mare are unele caracteristici specifice, măi aparte, datorită existenței lanțului carpatic ce îndeplinește rolul benefic de paravan, împiedicând intemperiile reci dinspre nord-est. Aflată la adăpost, depresiunea are
Baia Mare () [Corola-website/Science/296949_a_298278]
-
îl alimentează permanent cu apă. Apele subterane constituie sursă de apă potabilă pentru oraș, dar excedentul lor duce la formarea la sud de oraș, pe teritoriul administrativ al municipiului, dar și al comunelor vecine Costești, Stâlpu și Țintești, de mici izvoare ce udă niște mlaștini, din care izvorăște Călmățuiul. Precipitațiile anuale sunt de și zăpada, iarna, poate ajunge până la . Râul Buzău are fluctuații de debit frecvente. În special primăvara, la topirea zăpezilor în zona de munte a bazinului acestuia, apele râului
Buzău () [Corola-website/Science/296938_a_298267]
-
este municipiul de reședință al județului Dolj, Oltenia, România, format din localitățile componente (reședința), Făcăi, Mofleni, Popoveni și Șimnicu de Jos, și din satele Cernele, Cernelele de Sus, Izvorul Rece și Rovine. Conform recensământului din anul 2011 orașul avea o populație de de locuitori. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Craiova se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor
Craiova () [Corola-website/Science/296942_a_298271]
-
ultimele decenii ale secolului al XV-lea, Marea Bănie de Craiova a devenit într-un timp relativ scurt cea de-a doua instituție politică a țării ca importanță, după domnie. În timpul lui Mihai Viteazul, Craiova a cunoscut o puternică înflorire, izvoare contemporane prezentând orașul ca un important centru politic și militar. Craiova a fost în evul mediu și un centru cu un important rol militar și strategic, fiind un loc de grupare sau regrupare a forțelor militare și centru de declanșare
Craiova () [Corola-website/Science/296942_a_298271]
-
Zona geografică ce constituie în prezent Transilvania a fost locuită în mileniul I, î.Hr., de un popor de origine indo-europeană, cunoscut sub denumirea de daci - preponderent în izvoarele latine. Dacii vor constitui nucleul statului carpato-dunărean Dacia, în tot timpul existenței acestuia, respectiv de la începutul domniei regelui Burebista (82 î.Hr.) până la cucerirea imperială romană din anul 106. Capitala statului dac a fost la Sarmizegetusa Regia, în munții Orăștiei, și
Istoria Transilvaniei () [Corola-website/Science/296957_a_298286]
-
civilizații au fost identificate pe raza orașului atestând un înalt nivel de dezvoltare încă de acum 7000 de ani. Intensa activitate meșteșugărească a dus la dezvoltarea economico-socială timpurie a localității care a devenit centrul politico-administrativ acelui stat medieval cunoscut în izvoarele vremii sub numele de "Țara Berladnicilor" ("Terra Berladensis", cum apare în unele izvoare bizantine și în unele acte emise de cancelaria papală). Un document important ce menționează orașul este cel emis de către domnitorul Alexandru cel Bun (1400-1432), care atestă existența
Bârlad () [Corola-website/Science/296970_a_298299]
-
încă de acum 7000 de ani. Intensa activitate meșteșugărească a dus la dezvoltarea economico-socială timpurie a localității care a devenit centrul politico-administrativ acelui stat medieval cunoscut în izvoarele vremii sub numele de "Țara Berladnicilor" ("Terra Berladensis", cum apare în unele izvoare bizantine și în unele acte emise de cancelaria papală). Un document important ce menționează orașul este cel emis de către domnitorul Alexandru cel Bun (1400-1432), care atestă existența unui târg la Bârlad și prin care dăruie vama târgului Mănăstirii Bistrița pentru
Bârlad () [Corola-website/Science/296970_a_298299]
-
constructorul podului de la Cernavodă. Documentele arată preocuparea primarilor orașului de a dezvolta localitatea din punct de vedere al confortului urban, prin: străzi pavate, felinare, piață comercială, grădina publică. Se amintește, între altele, despre băile minerale amenajate din anul 1857 în jurul izvoarelor sărate și sulfuroase de pe platoul sudic al localității, devenit proprietatea lui Dumitru Hernia. Concesionate unor oameni din București, Garoflide și Georgescu, ele vor constitui un punct de atracție al orașului, prin: cazinou, restaurant cu orchestră și fanfară și spații de
Câmpina () [Corola-website/Science/296978_a_298307]
-
considerate monumente ale naturii . Parcul este denumit și Grădina Elisabeta. Fauna este formată din specii de iepure, mistreț, căprioare, viezure, vulpe, lup, și diverse specii de păsări: vrăbii, stăncuțe, grauri, porumbei, turturele, gaițe, fazani. Pe teritoriul acestei localități se găsesc izvoare sărate, saramura fiind întrebuințată din vechi timpuri de către localnici. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Gherla se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (76,03
Gherla () [Corola-website/Science/296963_a_298292]
-
înființat Comuna Comănești formată din 7 cătune cu 3486 locuitori. Conform Dicționarului geografic din anul 1895 în Comănești funcționau 5 biserici ortodoxe, 1 biserică catolică, 2 școli mixte, o fabrică de cherestea cu aburi, mai multe fierăstraie de apă, 4 izvoare cu apă minerală, cărbuni și ozocherită. Începând cu sfârșitul secolului XVIII, orașul a fost domeniul familiei de boieri Ghica, care și-au menținut prezența în zonă până la jumătatea secolului XX. Palatul Ghica, parcul din fața muzeului și gara sunt câteva din
Comănești () [Corola-website/Science/296996_a_298325]
-
cu județul Suceava. În partea nordică dincolo de vârful Toroiaga localitateaq are hotar cu Ucraina, iar spre N-V hotar cu Vișeul de Sus, de care este despărțit mai întâi de Valea Vaserului - Valea Râului , iar de comună Moisei dr către Izvorul lui Dragoș. Căile de acces rutiere sunt reprezentate de DN18 (Baia Mare - Sighetu Marmației - Vișeu de Sus - Moisei - Borșa - Prislop, Maramureș - Șesuri) care face legătura peste Pasul Prislop cu DN17 (Suceava - Câmpulung Moldovenesc - Vatra Dornei - Bistrița) și DN17C (care face legătura
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
Puzdrele. În Pasul Prislop se poate vizita cimitirul eroilor datând încă din primul război mondial cât și monumentul Preluca Tătarilor, zidit în cinstea localnicilor care au alungat hoardele tătare din Borșa în anul 1717. În Baia Borșa pot fi vizitate izvoarele cu apă minerală, sau zona Fântână Stanchii situată chiar pe granița statului cu Ucraina. Obiectivele turistice din Borșa sunt: -Lacul Iezer (lac glaciar având formă României) -Vârful Pietrosul Rodnei (cel mai înalt vârf din Carpații Orientali) -Lacurile Buhăiescu ( o salba
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
Mănăstirea Prislop, Biserica de lemn Fântână, Biserica Fântână, Biserica Poiana Sus, Biserica Poiana Jos, Buserica Repedea, Mănăstirea Poposala, Biserica de lemn Centru Parc, Biserica de piatră Centru Monument Istoric, Biserica Centru 1, Biserica de lemn Centru Monument Istoric, Biserica Centru Izvor, Biserica Veche Valcinet, Biserica Nouă Valcinet, Biserica Pietroasa, Mănăstirea Pietroasa, Biserica Rotundu, Mănăstirea Baia Borsa, Biserica Baia Borsa, Schitul Vinișorul), Capelă Spital, 6 catolice (Biserică Birt, Biserica Râturi, Biserica Centru și Biserica Baia Borsa), o Biserică Adventista și o Biserică
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
creată pentru ocrotirea plantei Cochlearia pyrenaica, relict glaciar și specie foarte rară pentru țara noastră, legată de existență condițiilor de mlaștină eutrofa. De un interes științific deosebit se bucură și stâncăriile calcaroase din acest perimetru. Rezervatia mixtă „Peșteră și Izbucul Izvorul Albastru al Izei” are scopul de a proteja izbucul (izvorul) de la obârșia Izei, păstrându-i climatul, vegetația și peisajul. Peșteră de la Izvorul Izei are statutul de rezervație speologica. Rezervatia naturală Piatră Rea este situată la nord de creasta principala a
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
foarte rară pentru țara noastră, legată de existență condițiilor de mlaștină eutrofa. De un interes științific deosebit se bucură și stâncăriile calcaroase din acest perimetru. Rezervatia mixtă „Peșteră și Izbucul Izvorul Albastru al Izei” are scopul de a proteja izbucul (izvorul) de la obârșia Izei, păstrându-i climatul, vegetația și peisajul. Peșteră de la Izvorul Izei are statutul de rezervație speologica. Rezervatia naturală Piatră Rea este situată la nord de creasta principala a Munților Rodnei și protejează - intr-un perimetru de cca. 70
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
De un interes științific deosebit se bucură și stâncăriile calcaroase din acest perimetru. Rezervatia mixtă „Peșteră și Izbucul Izvorul Albastru al Izei” are scopul de a proteja izbucul (izvorul) de la obârșia Izei, păstrându-i climatul, vegetația și peisajul. Peșteră de la Izvorul Izei are statutul de rezervație speologica. Rezervatia naturală Piatră Rea este situată la nord de creasta principala a Munților Rodnei și protejează - intr-un perimetru de cca. 70 ha - formațiuni geologice spectaculoase, o floră rară și un peisaj alpin deosebit
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
fost amenajată și a funcționat mulți ani o zonă de agrement dotată cu un ștrand, jocuri distractive, restaurant, bărci pentru plimbări de agrement pe râul Bârzava și un stadion. Mănăstirea a fost construită la începutul secolului XX, în apropierea unui izvor, în mai multe etape. Inițial a fost ridicată doar capelă, iar mănăstirea a fost ridicată mai târziu de către călugărul Macarie Gușcă. Conform legendei, în apele izvorului și-a spălat față un miner care era orb și și-a recăpătat vederea
Bocșa () [Corola-website/Science/297018_a_298347]
-
și un stadion. Mănăstirea a fost construită la începutul secolului XX, în apropierea unui izvor, în mai multe etape. Inițial a fost ridicată doar capelă, iar mănăstirea a fost ridicată mai târziu de către călugărul Macarie Gușcă. Conform legendei, în apele izvorului și-a spălat față un miner care era orb și și-a recăpătat vederea. La 5 Iunie 2012 a fost inaugurat Muzeul "Constantin Lucaci" din orașul Bocșa, localitatea natală a maestrului sculptor, laureat al Premiului Herder în 1984. Muzeul expune
Bocșa () [Corola-website/Science/297018_a_298347]
-
(în , în ) este un municipiu în județul Alba, Transilvania, România, format din localitățile componente (reședința), Deleni-Obârșie, Flitești, Izvoarele, Petrisat, Tiur și Veza, și din satele Mănărade și Spătac. În 2002 avea o populație de locuitori. În Blaj își are sediul Arhiepiscopia de Făgăraș și Alba Iulia și întâistătătorul Bisericii Române Unite cu Roma. Blajul a fost în secolele
Blaj () [Corola-website/Science/297009_a_298338]
-
în nordul Depresiunii Giurgeu (Gheorgheni) din Carpații Răsăriteni, pe cursul superior al râului Mureș, fiind încadrată de M-ții Călimani, M-ții Giurgeului și M-ții Gurghiului. La o altitudine de 650 m, în imediata apropiere a orașului este situat izvorul "Bradul", cu un debit de 10 l/sec., având o temperatură de 27,5 °C. Apa acestui izvor este captată într-un bazin, fiind de fapt o piscină cu apă limpede. Al doilea izvor este situat aproape de centrul orașului, în
Toplița () [Corola-website/Science/297025_a_298354]
-
ții Călimani, M-ții Giurgeului și M-ții Gurghiului. La o altitudine de 650 m, în imediata apropiere a orașului este situat izvorul "Bradul", cu un debit de 10 l/sec., având o temperatură de 27,5 °C. Apa acestui izvor este captată într-un bazin, fiind de fapt o piscină cu apă limpede. Al doilea izvor este situat aproape de centrul orașului, în apropierea gării. Izvorul este captat într-un ștrand, având aceeași compoziție cu a izvorului "Bradul", cu o temperatură
Toplița () [Corola-website/Science/297025_a_298354]
-
imediata apropiere a orașului este situat izvorul "Bradul", cu un debit de 10 l/sec., având o temperatură de 27,5 °C. Apa acestui izvor este captată într-un bazin, fiind de fapt o piscină cu apă limpede. Al doilea izvor este situat aproape de centrul orașului, în apropierea gării. Izvorul este captat într-un ștrand, având aceeași compoziție cu a izvorului "Bradul", cu o temperatură de 25 °C și un debit de 8 l/sec. Conform coordonatelor istoricului Ptolemeu, în arealul
Toplița () [Corola-website/Science/297025_a_298354]
-
un debit de 10 l/sec., având o temperatură de 27,5 °C. Apa acestui izvor este captată într-un bazin, fiind de fapt o piscină cu apă limpede. Al doilea izvor este situat aproape de centrul orașului, în apropierea gării. Izvorul este captat într-un ștrand, având aceeași compoziție cu a izvorului "Bradul", cu o temperatură de 25 °C și un debit de 8 l/sec. Conform coordonatelor istoricului Ptolemeu, în arealul orașului ar fi existat o cetate dacică, "Sangidava", nedescoperită
Toplița () [Corola-website/Science/297025_a_298354]
-
5 °C. Apa acestui izvor este captată într-un bazin, fiind de fapt o piscină cu apă limpede. Al doilea izvor este situat aproape de centrul orașului, în apropierea gării. Izvorul este captat într-un ștrand, având aceeași compoziție cu a izvorului "Bradul", cu o temperatură de 25 °C și un debit de 8 l/sec. Conform coordonatelor istoricului Ptolemeu, în arealul orașului ar fi existat o cetate dacică, "Sangidava", nedescoperită pe teren. În secolul XIII în zonă au început să se
Toplița () [Corola-website/Science/297025_a_298354]