21,807 matches
-
de poezii personale și de traduceri. Este una dintre traducătorii prolifici de literatură și poezie din România. A primit premii naționale și internaționale atât pentru poeziile cât și pentru traducerile sale, inclusiv premiul pentru poezie al editurii Eminescu. Opera sa poetică a fost tradusă în albaneză, engleză, franceză, italiană, macedoneană, spaniolă și turcă. Coautoare și colaboratoare apropiată a scriitorului și traducătorului Dumitru M. Ion. Volume de poezie (în limba română) 1. "Neîmblânzită ca o stea lactee", Premiul de debut al Editurii
Carolina Ilica () [Corola-website/Science/326735_a_328064]
-
poate pune semnul egal între artă și moarte, în timp ce relația dintre artă și viață este considerată, prin urmare, ca o rivalitate. Potrivit teoriei lui Poe, rolul poeziei ca formă de artă este crearea ritmică de frumusețe, iar subiectul cel mai poetic din lume este moartea unei femei frumoase (vezi „The Philosophy of Composition”). „Portretul oval” sugerează că frumusețea femeii a condamnat-o la moarte. Poe sugerează în povestire că arta poate dezvălui caracterul malefic sau vinovat al artistului, îl poate subjuga
Portretul oval () [Corola-website/Science/325598_a_326927]
-
că literatura, și prin excelență poezia, este o stare de grație, o experiență interioară a ființei, unică și irepetabilă...Nicolae BUSUIOC ("Recitirea proverbelor", rev. "Dacia literară", Iași, 2009, nr.1) Poet cu mari disponibilități lirice, Vasile Romanciuc își etalează discursul poetic de la jocul de cuvinte (haiku-ul de mare virtuozitate metatetică: „Prut - / trup / rupt”) până la incantațiile grave inoculate gnomic (...): „Busuioc la naștere, / Busuioc la moarte, / Floare de tristețe, / Floare de noroc.../ Viața noastră, toată, / Doamne, cum încape / Între două fire / Mici
Vasile Romanciuc () [Corola-website/Science/325708_a_327037]
-
publicată în volumul "Masca Morții Roșii: schițe, nuvele, povestiri (1831-1842)", editat în 2012 de Editura Polirom din Iași. Editorii care au publicat primii povestirea „Manuscris găsit într-o sticlă” au numit-o „distinsă eminanamente printr-o imaginație sălbatică, viguroasă și poetică, un stil bogat, o invenție fertilă și cunoștințe variate și curioase”. Scriitorul Joseph Conrad a considerat povestirea „aproape la fel de bună așa cum nimic de acest fel nu poate fi - atât de autentică în detaliu că ar fi putut fi fost povestită
Manuscris găsit într-o sticlă () [Corola-website/Science/325770_a_327099]
-
și curioase”. Scriitorul Joseph Conrad a considerat povestirea „aproape la fel de bună așa cum nimic de acest fel nu poate fi - atât de autentică în detaliu că ar fi putut fi fost povestită de către un marinar înzestrat cu un geniu sumbru și poetic în inventarea întâmplărilor fantastice”. Cercetătorul Scott Peeples al operei lui Poe rezumă importanța povestirii „Manuscris găsit într-o sticlă” ca fiind „povestirea care a lansat cariera lui Poe”. Povestirea l-a influențat probabil pe Herman Melville și prezintă asemănări cu
Manuscris găsit într-o sticlă () [Corola-website/Science/325770_a_327099]
-
în trei părți pentru femei, cu orchestră sau acompaniament de pian, inspirat din „Viermele biruitor”. Poemul a fost, de asemenea, rescris și adaptat ca prima piesă de pe albumul lui Lou Reed din 2003 cu melodii inspirate și adaptate după opera poetică a lui Poe, "The Raven". El a fost, de asemenea, adaptat ca piesă muzicală în interpretarea darkwave a lui Sopor Aeternus & the Ensemble of Shadows de pe albumul "Flowers in Formaldehyde" din 2004. Volumul 5 al miniseriei de cărții de benzi
Viermele biruitor () [Corola-website/Science/325773_a_327102]
-
drept o recunoaștere a faptului că oamenii de litere și de cultură, poeții și scriitorii din întreaga lume și-au adus o contribuție remarcabilă la îmbogățirea culturii și spiritualității universale. De asemenea, “Ziua internațională a poeziei” urmărește să susțină creația poetică, stabilirea unui dialog între poezie și alte genuri ale creației, editarea și promovarea poeziei ca artă deschisă oamenilor. Primele manifestări dedicate “Zilei internaționale a poeziei”, în România sunt legate de Fundația Culturală „Orient Latin” si de Asociația Culturală ADSUM care
Ziua Internațională a Poeziei () [Corola-website/Science/325841_a_327170]
-
(1959) (titlu original "Nine Tomorrows") este o antologie care cuprinde nouă povestiri și câteva fragmente poetice umoristice scrise de Isaac Asimov. Volumul se deschide cu un poem comic scris de Asimov în 1957. Poemul reprezintă un monolog al unu fan, care îl întreabă pe autor de unde își ia ideile. Răspunsul întrebării nu se regăsește în poemul
Întrebarea finală () [Corola-website/Science/325185_a_326514]
-
devaloziate și dezavuate. Pe de altă parte, femeilor le este de foarte multe ori redus și chiar interzis (în diferite culturi) accesul la registre lingvistice de prestigiu cum ar fi limbajul ceremonialului religios, retorica politică, discursul legal, discursul științific și poetic etc. În aceste circumstanțe, femeile sunt adesea reduse la tăcere fie direct prin interdicții sau tabuuri explicite, fie indirect prin tirania nevăzută a obiceiurilor și mentalităților (Kaplan, 1986). Există societăți în care femeilor le este interzis să vorbească în afara caselor
Critica feministă a limbajului () [Corola-website/Science/325264_a_326593]
-
realitate, se naște un ritm dureros între cotidian și etern, între superficialitatea vieții comune și nucleul rar al artei ("Fugind din aproape"). Versurile din "41 de sonete" (1975) aduc o anume rigoare a dicției în pendularea continuă a gândului sublimat poetic, tinzând spre un echilibru armonios, pentru că arta trebuie să evite și „ceea ce prisosește, și ceea ce e puțin". Poetul îl constrânge pe actor la discreție și la meditație neexhibată. Căci condiția poetului este una a limitei, „pe mal, la îmbinarea apelor
Dinu Ianculescu () [Corola-website/Science/326017_a_327346]
-
auzi și ploile pe mare / și vântul cald care suia pe sure." Același timbru elegiac, aceeași propensiune spre linia melodică a spunerii și spre concentrarea discursului sunt vizibile în "Rondeluri" (1980), carte care definește întru totul un tip de sensibilitate poetică.
Dinu Ianculescu () [Corola-website/Science/326017_a_327346]
-
Schumacher. Regizorul Savel Stiopul îl consideră "„un film de-sine-stătător, un film cu adevărat de autor. Este o interpretare liberă a literei scrise. Este o demonstrație că în România exista, în acel moment, film, exista originalitate, existau metaforă, simbol și o poetică cinematografică independentă. Filmul a avut succese, obținând la Veneția un Premiu al Criticii, la Londra - de asemenea un mare Premiu al Criticii”". Criticul Tudor Caranfil a dat filmului două stele din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Luând drept pretext
Felix și Otilia () [Corola-website/Science/326267_a_327596]
-
ale istoriei naționale. Quintus Horatius Flaccus (65 - 8 î.Hr.), unul dintre cei mai importanți poeți romani a scris epode, satire, ode și epistole. Printre acestea din urmă, cea mai renumită este "Epistula ad Pisones", cunoscută ulterior sub numele de "Ars poetica" și în care sub forma unui tratat de poetică, prezintă principii estetice. Acestea vor fi preluate mai târziu de către Nicolas Boileau-Despréaux în a sa lucrare "L'Art poétique". Publius Ovidius Naso (43 î.Hr. - 17/18? d.Hr.), poet liric, elegiac
Istoria literaturii () [Corola-website/Science/322282_a_323611]
-
unul dintre cei mai importanți poeți romani a scris epode, satire, ode și epistole. Printre acestea din urmă, cea mai renumită este "Epistula ad Pisones", cunoscută ulterior sub numele de "Ars poetica" și în care sub forma unui tratat de poetică, prezintă principii estetice. Acestea vor fi preluate mai târziu de către Nicolas Boileau-Despréaux în a sa lucrare "L'Art poétique". Publius Ovidius Naso (43 î.Hr. - 17/18? d.Hr.), poet liric, elegiac, scrie poeme erotice, "Amores", "Heroides" și "Ars amandi". În
Istoria literaturii () [Corola-website/Science/322282_a_323611]
-
o morală) și se dezvoltă fabula de mari dimensiuni ("Romanul lui Renart" și "Romanul trandafirului"). Acest curent literar apare în Franța și are la bază ideile cuprinse în "Poetica" lui Aristotel, idei sintetizate de Nicolas Boileau-Despréaux în lucrarea sa "Arta poetică". Alți clasici francezi: Jean de La Bruyère, François de la Rochefoucauld. Iluminismul apare în condițiile dezvoltării burgheziei și științei și în contextul Revoluției franceze. Școala Ardeleană: Preromantismul reprezintă o tranziție de la iluminism la romantism. Mișcarea "Sturm und Drang": Romantismul s-a dezvoltat
Istoria literaturii () [Corola-website/Science/322282_a_323611]
-
publicație în Statele Unite, nuvela a fost adaptată în numeroase forme de arta și in media, inclusiv în înregistrări audio, piese de radio, scenete live, în filme, în televiziune, în balet și în piese de operă. "Micul Prinț" este o poveste poetică, cu ilustrații în acuarelă făcute de autor, în care un pilot naufragiat în deșert întâlnește un tânăr prinț căzut pe Pământ de pe un mic asteroid. Povestea este filosofică și include critici sociale, remarcând ciudățenia lumii adulte. A fost scrisă într-
Micul prinț () [Corola-website/Science/329554_a_330883]
-
le-au insuflat și copiilor dragostea pentru arta sunetelor. Se pare că muzica a existat dintotdeauna în genele familiei Fernbach. Nu doar numele are o rezonanță muzicală, ușor barocă, conținând cuvântul deja emblematic - Bach, dar este și un nume foarte poetic, totodată, prin alipirea de cuvântul fern, semnificând în traducere „pârâu îndepărtat”. Îi place numele său, care învăluie într-o aură de mister (fern - îndepărtat, greu de ajuns și de pătruns), prospețimea, limpezimea și meandrele unui pîrâiaș de munte (bach), definind
Ioan Fernbach () [Corola-website/Science/329931_a_331260]
-
filozofia la Universitatea Ochanomizu pentru femei din Tokyo, iar în prezent ea locuiește în Londra. Stilul său este foarte curat și în contrast cu minimalistmul. Autorul își exprimă simțul estetic, prin silueta personajelor sale. Benzile sale deseneate sunt descrise prin cuvintele "decadente", "poetice" și "gotice".
Maki Kusumoto () [Corola-website/Science/329952_a_331281]
-
in cele din urmă, datorită ciclului "Monumente în prăbușire". Projectul conceput în secolul trecut culminează cu seria "Veneția. Laguna malata" - un ”protocol al agoniei” început în anii ´90, prin care artisul propune o interpretare inedită a etern-fascinantei teme venețiene. Spațiile poetice ale imaginilor absorb firesc, în accepția criticului de artă Prof. Univ. Dr. Livia Drăgoi, «emblemele locului» motive ale unui amplu repertoriu «vestigionar» încărcat de semnificații culturale, peste care se suprapune însă, într-un dureros contrapunct, o prezență umană halucinantă, angoasant
Radu-Anton Maier () [Corola-website/Science/329990_a_331319]
-
vreme de un deceniu a devenit cu trup și suflet un adept al profetului spiritist Thomas Lake Harris, căruia i-a predat întreaga avere. Thomas Lake Harris (1823-1906), fusese admirat mult de Lady Oliphant. Laurence însuși fusese captivat de darurile poetice și mistice ale lui Harris, pe care l-a apreciat nu numai că vizionar, ci și că cel mai mare poet englez al epocii. Originar din Marea Britanie, Harris părăsise calvinismul, și sub inspirația ideilor lui Emanuel Swedenborg,si apoi a
Laurence Oliphant () [Corola-website/Science/328032_a_329361]
-
apărut în paginile publicației "„Esperantysty Polski”". În cercetările de mai târziu, Tuwim creează neologisme. Poezia lui Tuwim este considerată a fi una dintre cele mai dificile de pătruns, din cauza jocurilor de cuvinte sau a sensurilor multiple ale cuvintelor. Limbajul său poetic este caracterizat de o anume flexibilitate, de o bogăție aparte, de o nuanță umoristică, prezentând trăsăturile necesare pentru descrierea poetică a realității - într-un mod strălucit, sunt utilizate cadența și foșnetul cuvintelor polone în poezia "Lokomotywa", poezie-onomatopee. În afara lucrărilor ce
Julian Tuwim () [Corola-website/Science/328102_a_329431]
-
fi una dintre cele mai dificile de pătruns, din cauza jocurilor de cuvinte sau a sensurilor multiple ale cuvintelor. Limbajul său poetic este caracterizat de o anume flexibilitate, de o bogăție aparte, de o nuanță umoristică, prezentând trăsăturile necesare pentru descrierea poetică a realității - într-un mod strălucit, sunt utilizate cadența și foșnetul cuvintelor polone în poezia "Lokomotywa", poezie-onomatopee. În afara lucrărilor ce se caracterizează printr-o frumusețe nemaiîntâlnită, determinată de abilitatea sa excepțională de a mânui cuvintele, Tuwim a scris și versuri
Julian Tuwim () [Corola-website/Science/328102_a_329431]
-
dușmani. Melodia cântecelor de acest fel este una sobră, rece. Acești „dușmani”, ale căror trăsături fizice sunt destul de vagi, sunt „loviți” cu blesteme năpraznice, care de cele mai multe ori stârnesc amuzamentul. În aceste tipuri de cântări, lăutarii își expun fiecare talentul poetic, prin crearea de versuri cu blesteme care mai de care mai savuroase și atractive către publicul fascinat de aceste melodii. Dușmanii, instalați probabil mai de curând, dar temeinic și obsesiv în lirica gorjenească, sunt întruchipări concentrate ale răului difuz, care
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
întors fața de la viață” într-o acută depresiune. El izbutește să răpună ursul a cărui privire crede că i-a adus nenorocirea. Adaptare a nuvelei omonime de Mihail Sadoveanu, cu exces de ritualuri ezoterice și farmece țigănești. Lipsesc „doar” aura poetică, fabulosul și miticul. Nici un fior de parfum moldav, numai lentoare pustie cu pretenții de „atmosferă” și „interesante” compoziții în dominantă albă ale operatorului Florin Mihăilescu. Personajele se exprimă în cel mai curent idiom dâmbovițean. Singura care are curajul să pună
Ochi de urs (film) () [Corola-website/Science/327700_a_329029]
-
esențiale ale umanității. Academicianul Eugen Simion afirma că nuvela „Adio!...” este „un proiect de teatru în stil voit absurd (antiteatru)”, având ca temă misterul descoperirii Spiritului. Cercetătorii literari au evidențiat valoarea literar-artistică a acestei nuvele, definind-o ca „o artă poetică, ca formă a metadiscursului, a comment faire-ului eliadesc”. Comentând scrierile lui Mircea Eliade, eseistul Nicolae Steinhardt (1912-1989), un evreu convertit în închisoare la Ortodoxie și devenit ulterior monah la Mănăstirea Rohia, a scris în volumul "Jurnalul fericirii" (Ed. Dacia, Cluj-Napoca
Adio!... () [Corola-website/Science/327221_a_328550]