25,546 matches
-
și în care sunt incluse și clonele umane. Deși acțiunea este, în principiu, cea a unui roman polițist, tonul satiric și umorul negru, dar și analiza profundă a sufletului uman fac din acest roman o operă de un realism convingător. Povestirea din Vânătoarea de capete continuă în al doilea roman publicat de David Marusek în 2009, Mind Over Ship.
Vânătoarea de capete () [Corola-website/Science/322930_a_324259]
-
la minte, și li s-a făcut frică. Cei ce au văzut le-au povestit oamenilor ce s-a întâmplat cu demonizatul și cu porcii. Atunci oamenii au început să-l roage pe Iisus să plece de pe teritoriul lor. Această povestire are unele asemănări cu paragraful Isaia 65:4, în care sunt menționați oameni care locuiau în morminte și în crăpături de stâncă și care mâncau carne de porc.
Exorcismul din ținutul Gadarenilor () [Corola-website/Science/322935_a_324264]
-
asupra cyberpunk-ului i-a atras porecla de "Președintele Bruce". El a fost unul dintre primii organizatori ai seminarului "Turkey City Writer's Workshop" și este un oaspete obișnuit al seminarului "Sycamore Hill Writer's Workshop". A câștigat premiul Hugo pentru povestirile sale Bicycle Repairman și Taklamakan. Primul lui roman, "Involution Ocean", publicat în 1977, prezintă lumea Nullaqua unde întreaga atmosferă este conținută într-un singur crater adânc de o milă; este povestea unei nave ce navighează pe oceanul de praf de pe
Bruce Sterling () [Corola-website/Science/322949_a_324278]
-
nave ce navighează pe oceanul de praf de pe fundul craterului, vânând "balene de praf" ce trăiesc sub suprafață. Este un fel de pastișă science-fiction a romanului Moby-Dick de Herman Melville. De la sfârșitul anilor '70, Sterling a scris o serie de povestiri ale căror acțiuni se petrec în universul Shaper/Mechanist: sistemul solar este colonizat în întregime și există două facțiuni aflate în război. Mecaniștii folosesc o tehnologie computerizată mecanică; Shaper-ii se ocupă cu ingineria genetică pe scară masivă. Situația este complicată
Bruce Sterling () [Corola-website/Science/322949_a_324278]
-
computerizată mecanică; Shaper-ii se ocupă cu ingineria genetică pe scară masivă. Situația este complicată de contactul cu civilizații extraterestre; din specia umană se desprind mai multe subspecii, dintre care multe părăsesc galaxia, amintind de "Singularitatea" din lucrările lui Vernor Vinge. Povestirile Shaper/Mechanist pot fi găsite în antologiile "Crystal Express" și "Schismatrix Plus", aceasta din urmă conținând nuvela originală "Schismatrix" și toate povestirile din universul Shaper/Mechanist. Alastair Reynolds recunoștea că "Schismatrix" și povestirile Shaper/Mechanist au fost lucrările cu cea
Bruce Sterling () [Corola-website/Science/322949_a_324278]
-
se desprind mai multe subspecii, dintre care multe părăsesc galaxia, amintind de "Singularitatea" din lucrările lui Vernor Vinge. Povestirile Shaper/Mechanist pot fi găsite în antologiile "Crystal Express" și "Schismatrix Plus", aceasta din urmă conținând nuvela originală "Schismatrix" și toate povestirile din universul Shaper/Mechanist. Alastair Reynolds recunoștea că "Schismatrix" și povestirile Shaper/Mechanist au fost lucrările cu cea mai mare influență asupra propriei sale opere. În anii '80, Sterling a editat fanzinul de critică science fiction Cheap Truth, sub pseudonimul
Bruce Sterling () [Corola-website/Science/322949_a_324278]
-
de "Singularitatea" din lucrările lui Vernor Vinge. Povestirile Shaper/Mechanist pot fi găsite în antologiile "Crystal Express" și "Schismatrix Plus", aceasta din urmă conținând nuvela originală "Schismatrix" și toate povestirile din universul Shaper/Mechanist. Alastair Reynolds recunoștea că "Schismatrix" și povestirile Shaper/Mechanist au fost lucrările cu cea mai mare influență asupra propriei sale opere. În anii '80, Sterling a editat fanzinul de critică science fiction Cheap Truth, sub pseudonimul Vincent Omniaveritas. A fost autorul rubricii "Catscan" pentru revista de critică
Bruce Sterling () [Corola-website/Science/322949_a_324278]
-
William Ford Gibson (n. 17 martie 1948, Conway, Carolina de Sud) este un scriitor canadian de origine americană. Romanele lui de ficțiune speculativă i-au atras numele de „profetul întunecat” al genului cyberpunk. Gibson a inventat termenul de „cyberspațiu” în povestirea sa „Burning Chrome” (1982) și a popularizat conceptul mai târziu în romanul său de debut, Neuromantul (1984). Închipuindu-și cyberspațiul, Gibson a creat o iconografie a "erei informaționale" înainte de apariția Internetului în anii '90. Tot lui Gibson i se datorează
William Gibson () [Corola-website/Science/322931_a_324260]
-
războiului din Vietnam emigrând în Canada în 1968, unde a devenit preocupat de contracultură și, după ce s-a stabilit în Vancouver, a devenit scriitor profesionist. Și-a păstrat cetățenia dublă. Primele lucrări ale lui Gibson tratează un viitor apropiat sumbru, povestirile lui analizând efectele ciberneticii și rețelelor de calculatoare asupra oamenilor - o „combinație între calitatea slabă a vieții și calitatea înaltă a tehnicii”. Povestirile i-au fost publicate în revistele populare de literatură științifico-fantastică. Temele, decorurile și personajele dezvoltate în aceste
William Gibson () [Corola-website/Science/322931_a_324260]
-
scriitor profesionist. Și-a păstrat cetățenia dublă. Primele lucrări ale lui Gibson tratează un viitor apropiat sumbru, povestirile lui analizând efectele ciberneticii și rețelelor de calculatoare asupra oamenilor - o „combinație între calitatea slabă a vieții și calitatea înaltă a tehnicii”. Povestirile i-au fost publicate în revistele populare de literatură științifico-fantastică. Temele, decorurile și personajele dezvoltate în aceste povestiri culminează în primul său roman, Neuromantul, care a avut un mare succes atât din partea criticilor cât și a cititorilor, declanșând mișcarea literară
William Gibson () [Corola-website/Science/322931_a_324260]
-
lui analizând efectele ciberneticii și rețelelor de calculatoare asupra oamenilor - o „combinație între calitatea slabă a vieții și calitatea înaltă a tehnicii”. Povestirile i-au fost publicate în revistele populare de literatură științifico-fantastică. Temele, decorurile și personajele dezvoltate în aceste povestiri culminează în primul său roman, Neuromantul, care a avut un mare succes atât din partea criticilor cât și a cititorilor, declanșând mișcarea literară cyberpunk. Deși mare parte din reputația lui Gibson a rămas legată de "Neuromantul", opera sa a continuat să
William Gibson () [Corola-website/Science/322931_a_324260]
-
de literatură mainstream. Gibson este la această oră unul dintre cei mai cunoscuți scriitori nord-americani de științifico-fantastic, considerat de "The Guardian" în 1999 drept „cel mai important romancier din ultimele două decenii”. Gibson a scris mai mult de 20 de povestiri și 10 romane de succes (dintre care unul în colaborare), și a contribuit cu articole la câteva publicații majore. A colaborat intens cu actori, producători de film și muzicieni. Filozofia lui a influențat scriitori de științifico-fantastic, savanți, oameni de cultură
William Gibson () [Corola-website/Science/322931_a_324260]
-
câțiva ani lipsiți de importanță într-un liceu obsedat de basketball, liceul George Wythe, și a stat mai tot timpul în camera lui, ascultând muzică și citind. La vârsta de 13 ani, fără știrea mamei, a cumpărat o antologie de povestiri Beat, și astfel a fost expus lucrărilor lui Allen Ginsberg, Jack Kerouac și William S. Burroughs; ultimul dintre ei a avut cel mai pronunțat efect asupra lui Gibson, schimbându-i atitudinea față de literatura științifico-fantastică. Ca adolescent, timid și retras, Gibson
William Gibson () [Corola-website/Science/322931_a_324260]
-
Gibson recunoaște că a prins idei care i-ar fi fost inaccesibile în cultura științifico-fantastică, printre care înțelegerea postmodernismului. La această universitate a participat la primul lui curs de științifico-fantastic, la sfârșitul căruia a fost încurajat să scrie prima lui povestire, „Fragments of a Hologram Rose”. După ce s-a gândit să-și aleagă drept subiect pentru lucrarea de diplomă „romanele din genul științifico-fantastic tare - literatură fascistă”, Gibson s-a oprit din scris în anul de după absolvire și, după cum spunea un critic
William Gibson () [Corola-website/Science/322931_a_324260]
-
convenție de științifico-fantastic din Vancouver în 1980 sau 1981, Gibson s-a împrietenit cu John Shirley, compozitor de muzică punk și scriitor. Cei doi au devenit prieteni pe viață. Shirley l-a convins pe Gibson să-și vândă primele lui povestiri și să se apuce serios de scris. Prin intermediul lui Shirley, Gibson a venit în contact cu autorii de științifico-fantastic Bruce Sterling și Lewis Shiner; citind lucrările lui Gibson, ei și-au dat seama că erau, după cum a spus Sterling, „material
William Gibson () [Corola-website/Science/322931_a_324260]
-
și să ne alăturăm acestui tip din Vancouver; acesta era drumul de urmat de acum înainte.” Gibson l-a întâlnit pe Sterling la o convenție de științifico-fantastic din Denver, Colorado în toamna anului 1981, unde a citit Burning Chrome - prima povestire despre cyberspațiu - unei audiențe formate din patru persoane, iar mai târziu a declarat că Sterling „a înțeles-o din prima”. În octombrie 1982, Gibson a călătorit la Austin, Texas pentru ArmadilloCon, unde a apărut alături de Shirley, Sterling și Shiner într-
William Gibson () [Corola-website/Science/322931_a_324260]
-
la Vancouver, declarând pe jumătate în glumă că „s-a format o nouă Axă”. Sterling, Shiner, Shirley și Gibson, împreună cu Rudy Rucker, au pornit să formeze nucleul unei mișcări literare radicale cyberpunk. Primele scrieri ale lui Gibson sunt în general povestiri din viitorul apropiat ce tratează influențele ciberneticii și tehnologiei cyberspațiului (realitatea simulată de computer) asupra umanității. Folosirea temei ghetoului puternic tehnologizat, a stimulilor înregistrați sau transmiși (devenind mai târziu pachete „sim-stim” folosite mult în "Neuromantul") și a amestecului distopic de
William Gibson () [Corola-website/Science/322931_a_324260]
-
simulată de computer) asupra umanității. Folosirea temei ghetoului puternic tehnologizat, a stimulilor înregistrați sau transmiși (devenind mai târziu pachete „sim-stim” folosite mult în "Neuromantul") și a amestecului distopic de tehnologie și umanism, toate acestea sunt evidente încă din prima lui povestire, „Fragments of a Hologram Rose” (1977). Obsesia tematică de mai târziu a fost descrisă de prietenul și partenerul de scris, Bruce Sterling, în introducerea la antologia lui Gibson "Burning Chrome", drept „combinația clasică a lui Gibson de viață de joasă
William Gibson () [Corola-website/Science/322931_a_324260]
-
târziu a fost descrisă de prietenul și partenerul de scris, Bruce Sterling, în introducerea la antologia lui Gibson "Burning Chrome", drept „combinația clasică a lui Gibson de viață de joasă speță și tehnologie de înalt nivel.” La începutul anilor '80, povestirile lui Gibson au apărut în revistele "Omni" și "Universe 11", timp în care stilul lui a devenit sumbru, cu atmosferă de "film noir". Gibson s-a distanțat în mod conștient cât mai mult de zona clasică a științifico-fantastic-ului (despre care
William Gibson () [Corola-website/Science/322931_a_324260]
-
care spunea că îi trezește „o repulsie estetică”, exprimată în „Continuumul Gernsback”), până acolo încât țelul lui suprem a devenit să ajungă un „conducător al unui cult minor, un fel de Ballard mai mic”. Când Sterling a început să împartă povestirile către cititori, a descoperit că „lumea era cu adevărat uimită... Nu-și puteau lua ochii din carte... imaginația lui îi depășea complet”. În vreme ce Larry McCaffery comenta că aceste povestiri arătau doar crâmpeie din talentul lui Gibson, criticul de științifico-fantastic Darko
William Gibson () [Corola-website/Science/322931_a_324260]
-
fel de Ballard mai mic”. Când Sterling a început să împartă povestirile către cititori, a descoperit că „lumea era cu adevărat uimită... Nu-și puteau lua ochii din carte... imaginația lui îi depășea complet”. În vreme ce Larry McCaffery comenta că aceste povestiri arătau doar crâmpeie din talentul lui Gibson, criticul de științifico-fantastic Darko Suvin le-a numit „neîndoielnic, cele mai bune lucrări ale cyberpunk-ului”, constituind „cel mai îndepărtat orizont” al genului. Temele descoperite de Gibson, decorul din „Burning Chrome” și personajul Molly
William Gibson () [Corola-website/Science/322931_a_324260]
-
septembrie în lucrările sale. Examinarea modificărilor culturale în America de după 11 septembrie, inclusiv revenirea „curentului tribal” și „infantilizarea societății”, au devenit teme predilecte ale lucrărilor lui Gibson. Atenția lui rămâne focalizată însă „la intersecția dintre paranoia și tehnologie”. Trei dintre povestirile care au apărut mai târziu în antologia "Burning Chrome" au fost scrise în colaborare cu alți autori: „The Belonging Kind” (1981) cu John Shirley, „Red Star, Winter Orbit” (1983) cu Sterling, și „Dogfight” (1985) cu Michael Swanwick. Gibson a scris
William Gibson () [Corola-website/Science/322931_a_324260]
-
Shirley, „Red Star, Winter Orbit” (1983) cu Sterling, și „Dogfight” (1985) cu Michael Swanwick. Gibson a scris introducerea la romanul din 1980 al lui Shirley "City Come A-walkin" și cei doi au continuat colaborarea, Gibson compunând și introducerea antologiei de povestiri a lui Shirley, "Heatseeker" (1989). Shirley l-a convins pe Gibson să scrie un scenariu pentru serialul de televiziune "Max Headroom" pentru care Shirley scrisese câteva episoade, dar rețeaua de televiziune a anulat difuzarea. Gibson și Sterling au colaborat din
William Gibson () [Corola-website/Science/322931_a_324260]
-
Shirley, "Heatseeker" (1989). Shirley l-a convins pe Gibson să scrie un scenariu pentru serialul de televiziune "Max Headroom" pentru care Shirley scrisese câteva episoade, dar rețeaua de televiziune a anulat difuzarea. Gibson și Sterling au colaborat din nou la povestirea „The Angel of Goliad” în 1990, pe care au dezvoltat-o curând într-un roman de istorie alternativă, "The Difference Engine" (1990). Cei doi au fost „invitați să viseze în public” (Gibson) într-o conferință ținută în cadrul „Convocărilor asupra Tehnologiei
William Gibson () [Corola-website/Science/322931_a_324260]
-
japonez Sogo Ishii în 1991, filmul pe care-l plănuiau trebuia filmat în Kowloon, oraș care a fost demolat în 1993. Propunerile de adaptare a lucrărilor lui de ficțiune au fost frecvente, dar au avut un succes limitat. Două dintre povestirile lui Gibson, ambele din universul Sprawl, au fost adaptate pentru film: "Johnny Mnemonic" (1995) cu scenariul scris de Gibson și având pe generic pe Keanu Reeves, Dolph Lundgren și Takeshi Kitano, și "New Rose Hotel" (1998), cu Christopher Walken, Willem
William Gibson () [Corola-website/Science/322931_a_324260]