25,611 matches
-
Doamne, iartă-mă ?... civirasalisiți... Ha ! civirasalisiți; d-voastră, ipochimene alese, cărora vă este rușine a trăi și a grăi ca părinții voștri; d-voastră, oameni procopsiți și mai ales pricopsiți, care vă faceți momițele altora, împrumutînd de la străini numai cele rele, numaiputînd trăi decât cu bonjur, cu blamange și cu parle, marle cheschevu..." etc., sau, când Gahița îi vorbește de "invitație", ori îi spune că-i "ariéré": " - Ce sunt? ...rierel? Mări, ce vorbe sunt aestea? Ha, ha, ha... Auzi înghitație, rierel
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
căci nu e nimic mai firesc, mai logic decât ca Enache Damian de atunci să fie Sandu Napoilă de acum. Dar tendința patruzecioptistă din Alecsandri vrea să se manifeste persiflând pe Napoilă, pe "Ultra-retrogradul", vrea să ridiculizeze atitudinea exagerată, condamnabilă, rea și nejustificată a lui Sandu, dar nu reușește. Îl poreclește "Napoilă", îl califică, peiorativ, "Ultra-retrogradul", dar la urma urmei ni-l înfățișează, fără să vrea, ca pe un om serios, de bun-simț. Mai mult: Alecsandri, după obiceiul său, vorbește el
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
peste măsură grea"3 . În această fază, Eminescu se ridică cu putere împotriva teatrului francez modern. Eminescu este dintre acei 1 Loc. cit., p. 62, 63. 2 Scrieri politice și literare, p. 347 ăRomanele dramatizate: "Cerșetoarea", "Paza bună trece primejdia rea", "Ucigașul"î. 3 Ibidem, p. 354. ăArt. Teatru.î care, ori de câte ori pot găsi motivul, ocazia sau chiar pretextul de a arunca o săgeată împotriva culturii franceze, o aruncă cu bucurie. La noi antifranțuzismul, cu cât este mai pasionat, cu atât
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
de sus că au făcut "din o parte din oraș tirana celorlalte cinci părți" ca să aibă "alegători pe sprinceană" 1. (Mai târziu va fi pentru menținerea celor patru colegii.) Iar în privința influenței străine, în general, declară că educația străină e rea, căci "implică spirit străin", cultura străină însă nu e rea2 . Această primă fază se caracterizează, deci, prin poziția independentă a lui Eminescu față de partidele politice, pe care le acuză laolaltă, precum și prin oarecare juvenilitate, dacă se poate spune astfel, a
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
terenul politic", datorit "contactului cu civilizația, cu ideile apusului" 4 - aceasta este una din neconsecvențele lui.) Dar întotdeauna la Eminescu, cum am văzut, chestia socială se confundă ori, mai bine, ia aspectul de chestie națională. Clasa cea nouă, dacă este rea și dacă a adus forme străine, trebuie să fie și de neam străin. De aici teoria păturii grecești suprapuse. Și dacă acești străini, adică roșii, au apărut în Muntenia, și nu în Moldova 5, 1 Ibidem p. 64, 15. ăClasa
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
unei forme, reală odată, deci concretă, decât să conceapă niște forme viitoare, alcătuite din dezvoltarea și combinarea elementelor prezente. La aceasta a contribuit, desigur, și firea sa particulară, acea poetizare a trecutului, acea tendință de a face abstracție de părțile rele și urâte ale trecutului și de a exagera pe cele bune și frumoase. La aceste cauze ale reacționarismului său a mai contribuit, întărindu-le, o a treia, îndeletnicirea sa continuă cu istoria trecutului, care, bineînțeles, la rândul ei, e un
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
altor programe, au fost inspirate în mare parte de situația reală, făcîndu-se numai foarte puține concesii, cum vom vedea, programelor "proletariatului". Evanghelia vechiului socialist a fost Ce vor socialiștii romîni?1. În acest studiu-program, se analizează clasele sociale din România, relele societăți, și se propun și soluții. E frapant că în acest studiu se analizează toate clasele sociale pe larg, afară de... proletariat. Iar proletariatul nu e analizat, pentru un motiv foarte simplu, pentru că nu există! Mai mult: socialiștii dovedesc cu o
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
noastră discuții asupra marilor teorii științifice la ordinea zilei la popoarele civilizate din Apus..." Scopul nostru mai e de a purta o luptă înverșunată în contra producțiunilor științifice greșite și mai ales contra cărților de școală, căci dacă aceste vor fi rele, atunci nu putem aștepta nimic nici de la generația nouă... Cursurile profesorilor din toată țara încă vor fi criticate în revista noastră..." " Pentru a mântui cultura noastră științifică de o decădere mai mare decât cea de acum, trebuie să luptăm fără
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
lună, "menuetul lui Pederaski", cântat de ofițerul de administrație Mișu. Ori, iată, mai caracteristic, acei oameni (De închiriat) care, în lipsă de altceva, de alte evenimente, se mută din jumătate în jumătate de an, fără alegere, în case și mai rele decât cele unde au stat - stare sufletească ce culminează în acea hazlie întîmplare a celor două cucoane care au case alăturea, făcute absolut la fel, și care, după ce oftează luni întregi că nu-și pot închiria casele și invidiază pe
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
e un blam. Să mă explic în ce constă răutatea lui Caragiale. Pe Caragiale, în opera sa cu caracter social, nu-l inspiră decât răul. Muza sa este răutatea, vulgaritatea și prostia contemporanilor săi. Și nu că vede lucrurile mai rele decât sunt, dar el nu vede decât răul. În opera sa socială el n-a zugrăvit decât stupiditatea omenească. Dar se va zice: "Așa e societatea pe care a zugrăvit-o. Fiind obiectiv, n-a putut s-o zugrăvească decât
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
decât sunt, dar el nu vede decât răul. În opera sa socială el n-a zugrăvit decât stupiditatea omenească. Dar se va zice: "Așa e societatea pe care a zugrăvit-o. Fiind obiectiv, n-a putut s-o zugrăvească decât rea". Dar nu e așa. Oare Miticii, Georgeștii și Protopopeștii n-au nimic omenesc în ei? Să fie ei numai proști, răi și, în cazul cel mai bun, sterilizați de adevăratele sentimente omenești? Am putea răspunde, mai întîi, că nu se
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
va zice: "Așa e societatea pe care a zugrăvit-o. Fiind obiectiv, n-a putut s-o zugrăvească decât rea". Dar nu e așa. Oare Miticii, Georgeștii și Protopopeștii n-au nimic omenesc în ei? Să fie ei numai proști, răi și, în cazul cel mai bun, sterilizați de adevăratele sentimente omenești? Am putea răspunde, mai întîi, că nu se poate să existe oameni care să n-aibă nimic omenesc. În opera cea mai naturalistă ori realistă cu putință, în opera
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
opera cea mai naturalistă ori realistă cu putință, în opera lui Tolstoi, nu e nici un om numai rău (după cum nu e nici unul numai bun). Apoi, am putea să aducem ca mărturie oamenii vii, din viața reală. Există asemenea oameni, numai răi, cum ni-i zugrăvește Caragiale? Să amintim de bucata dlui Brătescu Întâmplare, în care un Mitică, un tip de-al lui Caragiale, cu aceeași mentalitate și stil, se arată un om cu sentimente atât de adânci și adevărat omenești, încît
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Caragiale e un satiric, și ca satiric n-a avut, n-a trebuit să aibă în vedere decât ceea ce merită satirizat, deci numai defectele, și nici o calitate". Am putea răspunde că, într-o satiră, biciuindu-se defectele într-un om rău, sau în mai mulți, pot încăpea și alte personaje, care să nu fie rele. Și am putea dovedi cu atâtea opere satirice din literatura universală. Dar să zicem că e așa, că un satiric nu aude în scenă decât defectele
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
aibă în vedere decât ceea ce merită satirizat, deci numai defectele, și nici o calitate". Am putea răspunde că, într-o satiră, biciuindu-se defectele într-un om rău, sau în mai mulți, pot încăpea și alte personaje, care să nu fie rele. Și am putea dovedi cu atâtea opere satirice din literatura universală. Dar să zicem că e așa, că un satiric nu aude în scenă decât defectele, decât ceea ce merită disprețuit. Caragiale însă a scris și bucăți de altă natură, nu
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
și ea l-a ținut să-l mai mângâie încă..." etc.1 Ce departe suntem de toate personajele și întîmplările din Momente! Ce lume deosebită aici! Desigur, Caragiale nu idealizează pe țărani. Nu toți sunt buni, dar chiar când sunt răi sunt oameni adevărați. Dragomir din Năpasta e un asasin - nu-i vorbă, un criminal pasional! Ileana din Păcat e o ființă crudă. Dar nimene nu e ridicol! Caragiale n-a găsit, n-a văzut, nu l-a lăsat inima să
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Căci, dacă limba literară a fost ferită de marile primejdii și urmează a se fixa pe încetul, poate prea pe încetul; dacă literatura românească a devenit autonomă de "politică" și urmează a se naționaliza, apoi starea politico-soci-ală e atât de rea, încît nu este nimeni să n-o constate cu durere. Și suntem siguri că dacă spiritul novator ar fi mers alăturea cu spiritul critic, ca în vremea, ca în persoana lui Kogălniceanu - spiritul novator îmbărbătînd spiritul critic, timid prin firea
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
când, boier moldovan, antiburghez și spirit sarcastic, încondeia pe munteni cu tot felul de epitete - și foarte pe nedrept -, erau "regionaliști" acești doi mari și înflăcărați unioniști? Una din publicațiile alarmate de "regionalismul" nostru făcea concesia, ca să nu fie prea rea cu noi, că literatura moldovenească e mai... melancolică și mai romantică decât cea muntenească, căzând astfel și ea, fără să-și dea seamă, în regionalism - și în oarecare erezii istoricoliterare. Iar o altă publicație, egal de alarmată de același "regionalism
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
dependenței literaturii de realitățile naționale - acest articol fiind o completare a celui din numărul trecut. ă"Viața romînească", 1925, nr. 3î ÎNRÎURIREA ARTEI Că arta are înrîurire, asta nici nu se poate discuta. Că arta poate avea și o înrîurire rea, ca și una bună, asta iarăși nu mai are nevoie de dovadă. Este însă chestia: care-i înrîurirea artei? Pentru a răspunde la această întrebare, trebuie să avem în vedere ce este un artist. Un artist este un om care
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
arta nu poate fi dăunătoare clasei care se ridică, cum de pildă arta care - enervîndu-le și depravîndu-le - împiedică elementele mai tinere și mai oneste din păturile burgheze să intre în interesele muncitorilor sau arta care ațâță în clasele muncitoare instinctele rele, făcând apologia crimelor, hoției etc. ORIGINALITATEA FORMEI Când vorbim despre formă, nu trebuie să ne închipuim că avem a face cu ceva existent de sine, că ar fi o deosebire obiectivă între formă și fond, căci atunci am face o
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
mod obișnuit lemnul, au preluat artistic motivul solar, prelungindu-i viața ca un simbol al continuității trăirilor spirituale. Amalgamul frământărilor artistice de mii de ani, determinant pentru crearea acestor imagini a inclus rosturile magice de ocrotire a gospodarilor de duhurile rele. Pe stâlpii porților poate fi recunoscut chipul uman în forme geometrizate, alături de imagine ale discului solar. Reprezentările antropomorfe din județul Vaslui au culminat cu ansamblul de la Șișcani, comuna Hoceni. Aici, un veteran al războiului de la 1877 a sculptat în lemn
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
se află două ființe maturizate prea devreme. în confruntarea cu greutatea ce-i apasă zi de zi, ei se comportă, totuși, ca niște persoane normale, fără probleme, fără a duce grija zilei de mâine. Chiar 206 dacă, uneori, unele voci rele le mai strică buna-dispoziție, spunându le că nu pot fi ca ceilalți copii de vârsta lor, ei întotdeauna sunt optimiști și nu bagă prea mult în seamă, zicându-și, mereu, că Dumnezeu are grijă de toată suflarea. De fapt, aș
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
otravă rămâne În cea mai mare parte În interior și tocmai acestea se vaccinează apoi Încă o dată, ba chiar de două ori, pentru că Înainte se făcuse „fără succes”. Consecințele, din nenorocire, sunt tocmai În asemenea cazuri mai dese și mai rele: pe lângă materiile străine deja existente se introduc altele noi, În mod direct. Ce fel de schimbări produc materiile străine În corp? După cum am mai pomenit, materiile străine caută loc pentru a se depune. Depunerea Începe În pântece În apropierea organelor
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
se opresc la spinare, apoi produce o mărire a acesteia care natural variază În diferitele grade, de la spinarea rotundă până la cocoașa formată. Totuși Însă se poate numi aproape un noroc când materiile nu Înaintează până la cap, căciaci provoacă schimbări foarte rele. Dacă În realitate ele apucă drumul spre cap, atunci delimitarea Între gât și ceafă dispare și locul dintre acestea se umple succesiv pe deplin. Capul devine sus mai lat și fruntea dobândește În cele din urmă grăsime. Fața de asemenea
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
referitoare veți la capitolul «Ce să mâncăm». Oricine care suferă de Încărcare dorsală, are Îndatorirea serioasă de a cugeta negreșit la Înlăturarea acesteia la timp, căci cu cât se Învechește mai mult, cu atât poate fi mai greu Îndepărtată. Partea rea este că tocmai acest chip de Încărcare răpește suferindului succesiv și energia, de care are nevoie pentru Îndepărtarea ei. Atât timp cât materiile străine sunt Încă moi și mișcătoare mai merge, pe dată ce se Întăresc și mobilitatea cedează atunci Îndepărtarea Încărcări
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]