216,029 matches
-
Spitfire, dar acesta nu avea capacitatea să zboare mai departe de malurile atlantice ale Europei. Politica strategică americană era diferită de cea a RAF. Moralul civililor germani nu era un obiectiv principal pentru planificatorii USAAF. Aceștia consideratu că atacurile împotriva obiectivelor economice, așa cum erau centralele electrice sau uzinele pot conduce mai rapid la rezultatele urmărite de RAF, fără să fie nevoie să se apeleze la „bombardamente nediscriminatorii asupra civililor”. Serviciile de informații americane dețineau date care să arate că, la sfârșitul
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
RAF, fără să fie nevoie să se apeleze la „bombardamente nediscriminatorii asupra civililor”. Serviciile de informații americane dețineau date care să arate că, la sfârșitul anului 1941, "Wehrmachtul și industria militară erau deja solicitate la maximum și considerau că anumite obiective vitale pentru armată ar fi fost țintele perfecte pentru atac. Ca urmare, americani au pus petrolul, uleiurile și cauciucul sintetic pe lista „Air War Plan 42”. Aceste obiective au devenit punctul central al efortului american plecând de la convingerea falsă că
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
și industria militară erau deja solicitate la maximum și considerau că anumite obiective vitale pentru armată ar fi fost țintele perfecte pentru atac. Ca urmare, americani au pus petrolul, uleiurile și cauciucul sintetic pe lista „Air War Plan 42”. Aceste obiective au devenit punctul central al efortului american plecând de la convingerea falsă că forțele terestre germane sunt motorizate în proporție mare. În 1942 și 1943, bazele U-boot au fost adăugate pe această listă datorită amenințării crescânde pe care o reprezentau submarinele
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
listă datorită amenințării crescânde pe care o reprezentau submarinele pentru convoaiele aliate care traversau Atlanticul. Dar cea mai mare diferență dintre americani și britanici a fost accentul pus de USAAF pe acțiunea de distrugere a "Luftwaffe". Britanicii credeau că acest obiectiv putea fi atins doar prin paralizarea economiei germane. Agenda americană din 1943 a planificat lovituri împotriva industriei aeronautice germane, care era considerată ca principala condiție de existență a oricărei ofensive aeriane sau terestre pe continent. Obiectivul american era înfrângerea "Luftwaffe
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
Britanicii credeau că acest obiectiv putea fi atins doar prin paralizarea economiei germane. Agenda americană din 1943 a planificat lovituri împotriva industriei aeronautice germane, care era considerată ca principala condiție de existență a oricărei ofensive aeriane sau terestre pe continent. Obiectivul american era înfrângerea "Luftwaffe" în aer și pe pământ și să distrugă în același timp industria aeronautică într-o proporție atât de mare încât să nu mai prezinte o amenințare împotriva unei invazii aliate pe continent Generalul Ira C. Eaker
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
pământ și să distrugă în același timp industria aeronautică într-o proporție atât de mare încât să nu mai prezinte o amenințare împotriva unei invazii aliate pe continent Generalul Ira C. Eaker a propus o ofensivă combinată pentru atingerea acestui obiectiv - Operațiunea Pointblank. Acest plan se baza pe atacurile diurne de precizie ale USAAF, sprijinite de bombardamentele nocturne făcute dupămetodele RAF Bomber Command. Harris era nu dorea folosirea bombardierelor americane pentru bombardamentele de precizie. El era în favoarea bombardamentelor asupra regiunilor întinse
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
și doborârea a 77 B-17 dintre cele 291 de bombardiere participante la misiune. Germanii au pierdut 38 de avioane de vânătoare. Raidurile au avut un efect uriaș asupra distribuției armamentului german. În vara anului 1943, 2.132 tunuri antiaeriene protejau obiectivele industriale germane. Cu trei ani mai înainte, existau doar 791 de tunuri AA. Aceste tunuri ar fi fost mai folositoare pe front. Statisticile arată că erau trase aproximativ 16.000 de proiectile pentru tunurile de 88 mm pentru doborârea unui
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
fost redenumită "Luftflotte Reich" (Flota Aeriană "Reich"). Wiese a fost îndepărtat de la comandă, în locul lui fiind numit un aviator mult mai experimentat Hans-Jürgen Stumpff. În paralel, Henry H. Arnold a emis un ordin destinat USAAF din Europa, care sublinia principalul obiectiv al Operațiunii Pointblank:Mesajul meu personal pentru voi - aceasta este obligatoriu - este să distrugeți forța aeriană a inamicului oriunde ați întâlnio, în aer, pe pământ sau în fabrici . Generalul Eaker a fost înlocuit cu generalul locotenent Carl Spaatz la comanda
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
James H. Doolittle a primit comanda Flotei Aeriene a 8-a (8AF) și, pe 21 ianuarie, el a ordonat distrugerea aviației germane de vânătoare în cadrul pregătirilor pentru Ziua Z - când avea să se declanșeze debarcarea din Normandia. Pentru atingerea acestui obiectiv, Doolittle a afirmat că "Luftwaffe" poate fi distrusă doar prin lupte de uzură pe toate fronturile. Generalul Eaker a fost numit la comanda Forțelor Aeriene Aliate din Mediterana. Printre forțele pe care avea să le comande se aflau Flota Aeriană
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
în Italia. Doolittle și-a început campania de distrugere a Luftwaffe în timpul „Marii Săptămâni” (Big Week), în perioada 20-25 February 1944, ca parte a campaniei de bombardamente strategice din Europa. USAAF a lansat „Operațiunea Argument”, o serie de misiuni împotriva obiectivelor germane, care a devenit cunoscută mai apoi ca „Marea Săptămână”. Planificatorii militari americani au încercat să atragă Luftwaffe într-o bătălie aeriană decisivă prin lansarea unor atacuri masive împotriva industriei aeronautice germane. Dacă ar fi reușit să înfrângă Luftwaffe, aliații
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
cifră considerată acceptabilă. Dezvoltările tehnologice ale Luftwaffe au avut un impact considerabil asupra operațiunilor din prima jumătate a anului 1944. Noua ofensivă a lui Harris, care a culminat cu Bătălia Berlinului , a suferit pierderi grele și nu și-a atins obiectivele. Planul era să zdrobească moralul germanilor cu pierderi de cel mult 500 de bombardiere. Moralul germanilor a fost afectat într-o măsură mai mică decât s-au așteptat planificatorii britanici, RAF pierzând în timpul campaniei 1.128 de bombardiere. În același
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
diamant”, care asigura un grad de securitate sporit pentru bombardiere și o mai mare precizie de lansare. Efortul de distrugere a rezervelor de combustibil a fost întărit odată cu crearea "Joint Oil Targets Committee" cu sediul în Londra, care avea ca obiectiv conducerea campaniei de bombardamente într-un mod științific. Această organizație, ai căror membri proveneau din United States Strategic Air Forces in Europe (Forțele Aeriene Strategice ale Statelor Unite în Europa), Air Ministry (Mininisterul Aerului) și Ministry of Economic Warfare (Ministerul Economiei
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
țiței ținta prioritară. La sfârșitul primăverii anului 1944, americanii dispuneau de avioanele de vântoare cu rază lungă de acțiune, capabile să asigure protecția bombardierelor care aveau să declanșeze atacurile împotriva rafinăriilor de la Ploiești. În acel moment, USAAF avea mai multe obiective divergente: campania de bombardamente americano-britanică împotriva țintelor din Germania, Operațiunea Pointblank și sprijinirea tactică a armatelor aliate debarcate în Normandia . Spaatz și Harris și-au unit vocile pentru ca să protesteze împotriva folosirii forțelor lor pentru sprijinul tactic al forțelor terestre, fiecare
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
americano-britanică împotriva țintelor din Germania, Operațiunea Pointblank și sprijinirea tactică a armatelor aliate debarcate în Normandia . Spaatz și Harris și-au unit vocile pentru ca să protesteze împotriva folosirii forțelor lor pentru sprijinul tactic al forțelor terestre, fiecare dintre ei având alte obiective principale. Harris dorea să continue campania de bombardamente zonale ale orașelor industriale. Spaatz dorea să atace obiectivele petroliere. Amândoi credeau cu tărie că strategiile lor vor distruge mașina de război germană. Spaatz a amenințat chiar că demisionează dacăbombardierele de sub comanda
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
și Harris și-au unit vocile pentru ca să protesteze împotriva folosirii forțelor lor pentru sprijinul tactic al forțelor terestre, fiecare dintre ei având alte obiective principale. Harris dorea să continue campania de bombardamente zonale ale orașelor industriale. Spaatz dorea să atace obiectivele petroliere. Amândoi credeau cu tărie că strategiile lor vor distruge mașina de război germană. Spaatz a amenințat chiar că demisionează dacăbombardierele de sub comanda lui vor mai fi folosite la alte misiuni decât cele care priveau țintele petroliere. El considera că
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
a rămas dificilă pentru germani. Göring să se ia măsuri hotărâte pentru economisirea combustibilului și transferul a numeroase unități de artilerie antiaeriană din Germania în zonele petroliere din România. RAF Bomber Command a jucat un rol important în campania împotriva obiectivelor petroliere. RAF a lansat 84.950 t de bombe asupra acestor ținte. În același timp, americanii de la 15AF și 8AF au lansat 108.340 t de bombe. Britanicii au lansat un tonaj mai ridicat de bombe decât 8AF, care opera
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
Ploieștiului care a durat 20 de zile, la care s-au adăugat patru raiduri nocturne ale RAF, a provocat germanilor pierderi estimate de 1.600.000 t de țiței. USAAF și RAF Bomber Command au executat sute de misiuni împotriva obiectivelor petroliere până la sfârșitul lunii august. Principala rafinărie din România a fost practic distrusă în urma bombardamentelor aeriene. Ultimele raiduri împotriva Ploieștiului au fost executate de 15AF pe 19 august 1944. Armata Română (și Forțele Aeriene Române), care luptaseră până în acel moment
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
primit ordinul să înceteze aceste atacuri și, în schimb, să își concentreze atacurile împotriva căilor de comunicație. Mareșalul aerului Charles Portal a cerut ca britanicii să participe alături de 8AF la atacarea a două dintre cele mai mari și mai depărtate obiective, Pölitz și Merseburg-Leuna. Distrugerea sistemului avansat de avertizare din vest ca urmare a victoriei ofensivei aliate în Franța și creșterea eficienței tehnicii bombardamentelor fără vizibilitate au făcut ca aceste misiuni să poată fi încheiate cu succes de către RAF. Speer i-
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
mai mare parte provenind din uzinele de producere a cocsului, care aveau ca produs secondar benzenul, uzine care nu fuseseră socotite ținte principale până în acea toamnă. Pölitz și Merseburg-Leuna au fost puternic afectate de bombardamente, dar doar în aperațiuni cu obiective limitate. Toate uzinele de combustibil sintetic din vestul Germaniei au fost scoase din funcțiune, iar rafinăriile de țiței din Hamburg, Bremen și Viena mai funcționau doar la capacitate redusă. Informațiile de care dispuneau aliații arătau că practic mai funcționa doar
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
întărirea apărării Reichului. Göring a orodonat depunerea unor eforturi mai mari pentru pregătirea completă a piloților într-un ritm mai ridicat, în paralel forțelor de vânătoare "Jagdflieger". El a cerut de asemenea convertirea piloților de bombardiere în piloți de vânătoare. Obiectivele lui Göring nu au fost atinse. Pregătirea piloților a trebuit să fie scurtată pentru ca să fie asigurat necesarul crescut al forțelor defensive. În 1944, programul de pregătire a piloților a fost redus la opt luni și 111 de ore de zbor
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
ai declinului profesionalismului piloților germani după marile bătălii aerine din 1940 a fost creșterea pierderilor din motive care nu aveau legătură cu lupta. În prima jumătate a anului 1943, pierderile în luptă fuseseră egalate de pierderiile din cauza accidentelor. Campania împotriva obiectivelor petroliere germane a fost un succes incontestabil. În iunie 1944 fuseseră prodese doar 50.800 t față de 180.000 t planificate. Nevoile de consum au depășit stocurile produse până în mai 1944. Astfel, la sfârșitul lunii iunie, rezervele se reduseseră la
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
cele două fronturi și scăderea efectivelor de echipaje experimentate și a calității personalului de la sol. În ultimul an de război, ofensiva bombardierelor „a ajuns la maturitate” . În condițiile în care defensiva aeriană germană era înfrântă din punct de vedere strategic, obiectivele economice erau supuse direct celor mai ample atacuri aliate. Cea mai mare cantitate de bombe americane și britanice a fost lansată în ultimul an al războiului - aproximativ 1.070500 t dintr-un total de 1.288.000 t de-a
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
aproximativ 1.070500 t dintr-un total de 1.288.000 t de-a lungul întregului război. Deși aviația de vânătoare nu mai punea probleme mari bombardierelor, atacurile aeriene nu erau efectuate fără să primească un răspuns viguros. În jurul principalelor obiective industriale erau plasate aproximativ 50.000 de piese de artilerie antiaeriană de calibru mare. USAAF mobilizase în ultimul an al războiului cam 7.000 de bombardiere și avioane de vânătoare, în vreme ce RAF putea opera 1.500 de bombardiere grele, care
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
avut capacitatea să împiedice distrugerea rețelei de alimentare cu energie electircă a orașului Kassel, ceea ce a dus la încetarea producției Uzinelor Metalurgice Krupp pe 23 octombrie 1944. Totuși, atacurile directe nu au reușit să oprească total producția. Pentru atingerea acestui obiectiv mai era nevoie de atacul împotriva căilor de comunicație. Canalul Dortmund-Ems a fost distrus de un atac din septembrie 1944. Marele triaj de la Hamm a fost grav afectat de bombardamentele aeriene, iar capacitatea sa a fost redusă cu 75%. Între
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
fiind în prima linie a frontului, distincția dintre bombardamentele strategice și tactice a dispărut practic. Forețele aeriene aliate și "Luftwaffe" s-au găsit în situația de a lupta în prima linie a frontului în cadrul acțiunilor de atac, respectiv apărare a obiectivelor industriale. Hitler a încercat să îmbunătățească situația militară a Germaniei aflată în continuă înrăutățire prin lansarea operațiunii "Wacht am Rhein" (Ofensiva din Ardeni). RLV a transferat mai multe "Jagdgeschwader" pentru sprijinirea ofensivei alături de unitățile de prima linie a "Luftwaffe". Pierderile
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]