3,379 matches
-
de stejari, În care greu se luptă balaurii cei mari Cu pajuri năzdrăvane născute-n ceea lume; Prin locuri unde șerpii brilianturi fac din spume, Și zmeii fac palaturi de-argint cu turnuri dese Ca-n ele să ascundă frumoase-mpărătese. El trece prin poiene cu tufe aurite, În care se alungă șopârle smălțuite Și blânde păsărele ce cîntă-n cuibul cald, Având rubine pliscuri și ochii de smarald. Piesa de rezistență a culegerii este Pohod na Sybir, romanță intenționat monotonă și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Kumarajiva, care ne-a transmis mai mult de 50 de opere, conținând peste 300 de volume. În Japonia, buddhismul a fost introdus din China via Coreea, în a doua jumătate a secolului al VI-lea și, inițial, fără succes. Convertirea împărătesei Suiko (592-628), care se călugărește, și a nepotului ei, prințul regent Shotoku (592-621), inaugurează o epocă prosperă pentru buddhism, care va continua în capitala Nara întemeiată în anul 710. Există numeroase secte în buddhismul japonez: Tendai, Shigon, Jōdō shū și
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
215, 220-221, 224 Man Ștefan 223 Manea (gardian) 315 Maniu Iuliu 38, 125, 146, 213, 254, 263, 358 Manoliu 355 Manoliu Costică 356 Manoliu Victor 355 Mare Sabin 247, 249-250 Mareș Tudor 111 Maria (nașa de cununie) 251 Maria Tereza (Împărăteasa) 261 Marian (doctor) 327 Marin (ofițer) 113 Marin (student) 61 Marinescu (frații) 141 Marinescu (maior) 325 Marius (deținut) 312 Marx Karl 113 Mârza (general) 139 Matei Dumitru 199 Mâț (Ion) 181-182 Maxim Virgil 214 Mărgărit Marius (doctor, maior) 329, 331
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
în cheie parodică, dar și cu puseuri de poezie, într-o atmosferă de magie marqueziană, se reinterpretează legenda biblică a Facerii. Celelalte texte se apropie, stilistic și tematic, într-un registru compozit (de parodie livrescă binevoitoare), de feeria shakespeariană (Kagemusha, împărăteasa fluturilor repovestește în stilul unui basm optzecist Furtuna), de parabola orwelliană sau de cea cantemirescă în Imago. Imaginea Egiptului nostru (poveste alegorică despre idila unui profesor de liceu cu o elevă) și în Templul poeziei (poveste-parabolă despre lumea scriitorilor). Alteori
GRADINARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287324_a_288653]
-
istoria și limbile latină, greacă, rusă și franceză. Călugărit în 1761, a fost doisprezece ani protosinghel și eclesiarh al Mitropoliei din București. Împreună cu mitropolitul Grigorie al Ungro-Vlahiei și cu arhimandritul Filaret de la Râmnic, el prezenta, în 1770, doleanțele țării în fața împărătesei Ecaterinei a II-a, la Petersburg. Sprijină acțiunile politice ale mitropolitului Grigorie și ale partidei filoruse a banului Mihai Cantacuzino, cu ajutorul cărora devine episcop al Râmnicului, în 1774. Ca episcop, s-a impus printr-o bogată activitate culturală, bisericească și
CHESARIE DE RAMNIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286192_a_287521]
-
Gavril Callimachi la Mitropolia din Iași, al cărei protosinghel va fi o perioadă. Este ales la 2 februarie 1769 episcop de Roman, preluând un timp (noiembrie 1769 - iulie 1770), când episcopul Ioanichie de Huși se afla cu o delegație la împărăteasa Ecaterina a II-a la Petersburg, și sarcinile acestei eparhii. G. se impune în primul rând prin marea sa cultură (avea una din cele mai cunoscute biblioteci din Moldova, din care, se pare, nu lipsea Enciclopedia franceză), fiind și un
GHEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287251_a_288580]
-
Imperiul habsburgic și Rusia) în vederea unui sprijin antiotoman. Prin Dosoftei Herescu, episcopul de Rădăuți, mitropolitul se asigura de bune raporturi între Moldova și austrieci. O corespondență continuă, purtată uneori și prin intermediul tipografului Mihail Strilbițki, a existat între mitropolit și generalii împărătesei Ecaterina a II-a, în special cu P. A. Rumeanțev, între 1787 și 1788. Moartea lui G., în aceeași perioadă, rămâne o chestiune nelămurită. G. este o personalitate importantă a mișcării iluministe din Moldova. Preocupările sale culturale, orientate spre tipărirea și
GHEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287251_a_288580]
-
socială. După apariția și extinderea leprei în Europa, diferite ordine religioase au înființat leprozerii, având ca scop mai puțin îngrijirea bolnavilor și mai mult protecția orașelor față de acest flagel. Primul „spital” în vestul Europei a fost fondat la Roma, de împărăteasa Fabiola, în anul 397. În Franța, primul spital apare la Lyon în 542, în Spania în 580 (la Merida), iar în Anglia în 794 (spitalul Sfântul Albanus). Spitalul Hôtel-Dieu în Evul Mediu Spitalul Hôtel-Dieu (bastionul diabetologiei franceze) este cel mai
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
înainte, la 1775, ea ar fi avut netăgăduite drepturi la recunoștința românilor, scăpați, grație ei, de prădăciunile tătarilor, de barbariile și cruzimile turcilor, ea având meritul că la 1769 oferise protectorat principatelor, iar delegațiile parlamentare ale Moldovei și Munteniei la împărăteasa Ecaterina se întorseseră cu succese alese, iar în alte ocazii avusese partea ei de contribuție însemnată la organizarea lăuntrică și a Moldovei. Așa, însă, nenorocirea era pe întreaga Moldovă, Fălciul pierzând 3 ținuturi care micșorau eparhia. În asemenea împrejurare, împuținându
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Revoluției Franceze. O poli tică a moderației, o politică ce reconciliază inovația cu conservatorismul, sub semnul prudenței. Era o vreme când se cuprindeau constituțiile unei țări în plicul de scrisori; era o vreme când un cap genial ca Condorcet trămitea Împărătesei Ecaterina a Rusiei constituția întreagă a Rusiei întro scrisoare și avea naivitatea săi zică: pune această constituție în aplicare și fericirea Rusiei este gata. Cum sau deziluzionat oamenii de atunci! Cum se știe astăzi că fericirile popoarelor nu mai stau
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
a Pulcheriei de a o numi pe Fecioara Maria, Mama lui Dumnezeu. Influența politică a unor femei din familia imperială, care în perioada romană fusese rară și ținută secretă, a devenit acum deschisă și obișnuită, pe măsură ce Pulcheria, Eudoxia și alte împărătese și prințese au contribuit la luarea deciziilor politice"257. Prin viziunea sa față de om, creștinismul este o religie superioară. Pentru noi viața și dragostea față de Dumnezeu și de oameni ne sunt valori supreme. Doar creștinismul a pus, din punctul de
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
dar nu mai izbutise să se îndrepte, încremenise, pur și simplu, în mișcare. Trăsăturile ei exprimau o mirare indignată, aidoma celui ce se scandalizează că i se poate întîmpla o asemenea neobrăzare. Priveliștea slugii încremenite o mai înveseli puțin pe împărăteasă, care era, de zile întregi, foarte irascibilă. Vu }ien-tien se aplecă spre chipul înghețat, atinse cu degetele buzele sticloase, obrajii ce păreau însuflețit de îmbujorați și, dusă pe gînduri, spuse doar: vai, e ca o floare. Se părea că tot
Două proze de Laszlo Darvasi by Georgeta Hajdu () [Corola-journal/Journalistic/11332_a_12657]
-
ca o floare. Se părea că tot frigul din lume s-ar fi prăvălit asupra lor. Vîntul rupea, șuierînd, brazii de pe coama dealului, la marginea pădurii lupii urlau iar zăpada cădea fără încetare. La palat, sobele de teracotă duduiau încinse. împărăteasa era mai capricioasă ca niciodată. Punea să fie eliberați ucigași și sperjuri și să fie condamnați la temniță ori exil, nevinovați. Respingea, zile la rînd, cea mai delicioasă carne de prepeliță, ca apoi să înfulece pînă dădea afară tot. Puse
Două proze de Laszlo Darvasi by Georgeta Hajdu () [Corola-journal/Journalistic/11332_a_12657]
-
acestea nu interesau frigul care se dezlănțuia tot mai tare, în ținut animalele cădeau secerate, păsările înghețau pe crengi, ciurde zgribulite de căprioare se rătăceau, ajungînd pînă în curtea palatului. într-o dimineață, curtea fu trezită de țipetele sălbatice ale împărătesei. Bătea cu furie din picior, în pridvorul palatului, îmbrăcată, în ciuda frigului paralizant, doar într-o rochie de voal subțire; pridvorul se afla de cealaltă parte a grădinii princiare, vestită peste mări și țări, acoperită acum de un strat gros de
Două proze de Laszlo Darvasi by Georgeta Hajdu () [Corola-journal/Journalistic/11332_a_12657]
-
pridvorul se afla de cealaltă parte a grădinii princiare, vestită peste mări și țări, acoperită acum de un strat gros de zăpadă. Era atît de frig, de parcă lumea ar fi fost pusă sub un glob de gheață. Cuvintele mînioase ale împărătesei erau mici clopote zăngănitoare, dar de-acum, strigătele nu mai erau cu totul lipsite de sens. încetul cu încetul, slugile pricepură că Vu }ien-tien le poruncea florilor pitite sub stratul de omăt să înflorească. A doua zi dimineață, de parcă bolta
Două proze de Laszlo Darvasi by Georgeta Hajdu () [Corola-journal/Journalistic/11332_a_12657]
-
că Vu }ien-tien le poruncea florilor pitite sub stratul de omăt să înflorească. A doua zi dimineață, de parcă bolta s-ar fi spart în două, o fierbințeală nepămînteană, ca răsuflarea lui Dumnezeu, pîrjoli tot ținutul. După ce-și consumă prînzul, împărăteasa porni să se plimbe prin parcul palatului, însoțită de poetul curții, maestrul Vang. Poetul îi explica împărătesei că miracolele sînt, înainte de orice, nepoliticoase. Miracolul e solitar, fiindcă nu se leagă nicicum de rînduiala vieții. împărăteasa urmărea cu ochi strălucitori slugile
Două proze de Laszlo Darvasi by Georgeta Hajdu () [Corola-journal/Journalistic/11332_a_12657]
-
de parcă bolta s-ar fi spart în două, o fierbințeală nepămînteană, ca răsuflarea lui Dumnezeu, pîrjoli tot ținutul. După ce-și consumă prînzul, împărăteasa porni să se plimbe prin parcul palatului, însoțită de poetul curții, maestrul Vang. Poetul îi explica împărătesei că miracolele sînt, înainte de orice, nepoliticoase. Miracolul e solitar, fiindcă nu se leagă nicicum de rînduiala vieții. împărăteasa urmărea cu ochi strălucitori slugile care, sprintene, înfigeau în pămîntul călduț bulbi de flori și semințe de tot felul. încuviință, dînd din
Două proze de Laszlo Darvasi by Georgeta Hajdu () [Corola-journal/Journalistic/11332_a_12657]
-
După ce-și consumă prînzul, împărăteasa porni să se plimbe prin parcul palatului, însoțită de poetul curții, maestrul Vang. Poetul îi explica împărătesei că miracolele sînt, înainte de orice, nepoliticoase. Miracolul e solitar, fiindcă nu se leagă nicicum de rînduiala vieții. împărăteasa urmărea cu ochi strălucitori slugile care, sprintene, înfigeau în pămîntul călduț bulbi de flori și semințe de tot felul. încuviință, dînd din cap distrată; e-n ordine, maestre Vang, ar fi bine să scrii ce este miracolul, să scrii un
Două proze de Laszlo Darvasi by Georgeta Hajdu () [Corola-journal/Journalistic/11332_a_12657]
-
imperială se mira și se temea. Demnitarii și preoții priveau, deopotrivă de consternați, grădina. Maestrul Vang se fîțîia fără rost printre răzoare, frecîndu-se pe frunte. Din cînd în cînd, se apleca deasupra cîte unei flori, o mirosea și se minuna. împărăteasa simțea că, de acum înainte, ea nu mai are limite, că nu există nici o putere pe pămînt care i-ar putea ține în frîu dorințele. Apoi, încetul cu încetul, o cuprinse spaima. Nici pomeneală să fi dorit să-și extindă
Două proze de Laszlo Darvasi by Georgeta Hajdu () [Corola-journal/Journalistic/11332_a_12657]
-
opulențe. Dar, trecînd peste mirare, trecînd peste teamă, ceea ce simțea tot mai mult era rușine, asta pînă cînd o speriară niște vorbe umile. Făcînd o plecăciune, sluga arătă spre răzoarele de peonia. O singură floare din grădină, peonia, sfida porunca împărătesei. Peonia nu înflorise. Acești bujori, simbol al bogăției și fericirii, nu-și desfăcuseră petalele. Răzorul cu peonia zăcea, cenușiu și nemișcat, printre straturile strălucitoare. Tînărul grădinar Ciua observă că împărăteasa îi cercetează chipul și îl privește de parcă el ar fi
Două proze de Laszlo Darvasi by Georgeta Hajdu () [Corola-journal/Journalistic/11332_a_12657]
-
de peonia. O singură floare din grădină, peonia, sfida porunca împărătesei. Peonia nu înflorise. Acești bujori, simbol al bogăției și fericirii, nu-și desfăcuseră petalele. Răzorul cu peonia zăcea, cenușiu și nemișcat, printre straturile strălucitoare. Tînărul grădinar Ciua observă că împărăteasa îi cercetează chipul și îl privește de parcă el ar fi răspunzător de revolta peoniei. întrebă deci, tremurînd, dacă să distrugă plantele cele încăpățînate. împărăteasa suspină, ca trezită din somn. Nu, nu e nevoie să stîrpească bujorii, care au fost aclimatizați
Două proze de Laszlo Darvasi by Georgeta Hajdu () [Corola-journal/Journalistic/11332_a_12657]
-
petalele. Răzorul cu peonia zăcea, cenușiu și nemișcat, printre straturile strălucitoare. Tînărul grădinar Ciua observă că împărăteasa îi cercetează chipul și îl privește de parcă el ar fi răspunzător de revolta peoniei. întrebă deci, tremurînd, dacă să distrugă plantele cele încăpățînate. împărăteasa suspină, ca trezită din somn. Nu, nu e nevoie să stîrpească bujorii, care au fost aclimatizați la curte la porunca tatălui împărătesei, dar Ciua să scoată plantele, cu rădăcină cu tot, și să le transporte de îndată în Lo Yang
Două proze de Laszlo Darvasi by Georgeta Hajdu () [Corola-journal/Journalistic/11332_a_12657]
-
privește de parcă el ar fi răspunzător de revolta peoniei. întrebă deci, tremurînd, dacă să distrugă plantele cele încăpățînate. împărăteasa suspină, ca trezită din somn. Nu, nu e nevoie să stîrpească bujorii, care au fost aclimatizați la curte la porunca tatălui împărătesei, dar Ciua să scoată plantele, cu rădăcină cu tot, și să le transporte de îndată în Lo Yang, unde cîinii sînt uneori atît de sălbăticiți, încît înfulecă pînă și petalele florilor. - Să nu rămînă nici măcar un singur butaș, Ciua! - îi
Două proze de Laszlo Darvasi by Georgeta Hajdu () [Corola-journal/Journalistic/11332_a_12657]
-
sălbăticiți, încît înfulecă pînă și petalele florilor. - Să nu rămînă nici măcar un singur butaș, Ciua! - îi spuse băiatului. Alaiul trecu mai departe. Și, conform poruncii, carele se aliniară în curte iar Ciua le încărcă, umplîndu-le cu peonii. A doua zi, împărăteasa se plimba prin grădină. Bătea un vînt rece. Sărbătoarea luase sfîrșit. Se ofilise fiecare petală, fiecare floare se scuturase, murise. Răzorul peoniilor era răscolit, zăpada murdară, grunjoasă, era amestecată cu bulgări de pămînt. Grădina arăta de parcă acolo s-ar fi
Două proze de Laszlo Darvasi by Georgeta Hajdu () [Corola-journal/Journalistic/11332_a_12657]
-
un vînt rece. Sărbătoarea luase sfîrșit. Se ofilise fiecare petală, fiecare floare se scuturase, murise. Răzorul peoniilor era răscolit, zăpada murdară, grunjoasă, era amestecată cu bulgări de pămînt. Grădina arăta de parcă acolo s-ar fi luat la trîntă niște căpcăuni. împărăteasa își ridică fruntea spre cer și scutură din cap. Apoi păși atît de hotărîtă pe răzor, încît soldaților din gardă nici nu le-a mai rămas timp să se arunce sub botinuțele ei. Printre bulgării de pămînt înflorea, singuratică, o
Două proze de Laszlo Darvasi by Georgeta Hajdu () [Corola-journal/Journalistic/11332_a_12657]