4,849 matches
-
un portofoliu grevat de probleme Încă nerezolvate, În cea mai mare parte, de evoluția problemei orientale, În care România era direct implicată. Mai Întâi, era necesară obținerea recunoașterii de către puterile garanțe, dar și a puterii suzerane, Poartă, a noului „fapt Împlinit” de către români, prin alegerea lui Carol I că domnitor al Principatelor Unite. Deoarece, după cum se știe, Rezoluția Conferinței de la Paris a celor șapte mari puteri garanțe, ale cărei lucrări s-au desfășurat Între 26 februarie/10 martie și 1/13
ASPECTE ALE PROBLEMEI ORIENTALE ÎN TIMPUL PRIMEI PĂRȚI A DOMNIEI LUI CAROL I (1866-1878). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by VENIAMIN CIOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1270]
-
1866 din Principatele Unite, ilustrate În rapoarte diplomatice suedeze (1866), În vol. Toți În unu. Unirea Principatelor la 150 de ani, volum coordonat de Dumitru Ivănescu și Dumitru Vitcu, Iași, 2009, p. 269. </ref>. Cu toate acestea, acel nou „fapt Împlinit” reprezenta, după cum era de părere trimisul extraordinar al Regatului Suediei și Norvegiei pe lângă Poartă, Carl Fr. Palmstierna, „sans doute une nouvelle phase dans leș destinées des Principautés Unies” (s.n.) <ref id="2">2 Apreciere făcută În raportul din 24.V.
ASPECTE ALE PROBLEMEI ORIENTALE ÎN TIMPUL PRIMEI PĂRȚI A DOMNIEI LUI CAROL I (1866-1878). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by VENIAMIN CIOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1270]
-
concerne la rétrocession de la Bessarabie” (s.n.) . O concesie care, În viziunea guvernului britanic, constituia o excepție și se referea numai la Tratatul de la Sân Stefano, „and the exchange stipulated therein” (s.n.) . Astfel că România era pusă, deja, În fața unui „fapt Împlinit”, de vreme ce, așa cum mai preciza Salisbury, dacă refuză să accepte această modificare a statutului juridic al sudului Basarabiei, „a case will have arisen which is not foreseen by the Treaty, and probably will not be entertained by the Congress (adică, viitorul
ASPECTE ALE PROBLEMEI ORIENTALE ÎN TIMPUL PRIMEI PĂRȚI A DOMNIEI LUI CAROL I (1866-1878). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by VENIAMIN CIOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1270]
-
acest fel se Înțelege mai lesne efectul produs, În țară și În străinătate, de dubla alegere a lui Al. I. Cuza. Taxând omisiunile și lipsa de precizie a Convenției din 7/19 august, românii au pus Europa În fața unui fapt Împlinit, ce nu putea fi schimbat fără asumarea unor grave consecințe. Același domnitor pe tronurile ambelor principate era o inițiativă curajoasă și inteligentă care a produs o unire personală. În momentul când a fost ales domn, Cuza era o personalitate notorie
IDEEA „PRINȚULUI STRĂIN” ÎN DECENIUL PREMERGĂTOR INSTAURĂRII MONARHIEI CONSTITUȚIONALE (1856-1866). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
coordonatele cognitive și epistemologice ale caracterului elevului implicat și educat în același timp, printr-o modalitate diversă și complexă de abordări în plan teoretic. Lucrarea doamnei MARIA GEANGU este centrată pe ideea pasiunii cadrului didactic, definită ca ”flacăra unei vieți împlinite, o trăire și o energie totală”, concept care vizează noțiunea de sacrificiu total, a educatorului creativ implicat în activitatea educațională. Insistând asupra modului de predare - învățare - evaluare, rolul preponderent cade pe formarea personalității elevului în trinitatea: familie - elev - cadrul didactic
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL GHID EDUCATIONAL. In: CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]
-
ea, să fugim de inerție, de stereotipia actelor, de mecanizarea lor, de răceala, indiferența și lipsa noastră de preocupare. În profesia noastră de dascăli și-n viața de elevi a micuților, trebuie să predomine pasiunea, care reprezintă flacăra unei vieți împlinite, o trăire și o energie totală, care angajează întreaga persoană umană. Munca educativă invită la meditație, pentru întreaga viață. Factorul psihologic își are locul său bine determinat în munca titanică de educare a copiilor, fiind un factor important al optimizării
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL GHID EDUCATIONAL. In: CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]
-
perfectă și perfecționistă „reprezintă o viață chinuită, falsă, diverse feluri de a nu trăi, trăind”, cauzată de inerție, stereotipia actelor, mecanizarea lor, răceală, indiferență și lipsa noastră de preocupare. În alegerea meseriei trebuie urmată pasiunea, ea fiind focarul unei vieți împlinite, o trăire și o energie totală care angajează întreaga persoană umană. E necesar să ne alegem scopuri pe care să le putem îndeplini, să ne asumăm riscuri - ca atitudine față de nou - o ieșire în întâmpinarea lui. Pentru a avea succes
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL GHID EDUCATIONAL. In: CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]
-
independenței pentru 2/14 mai, ziua sosirii lui Carol În România” (sic!). Francezului i se pare contextul foarte favorabil, deoarece Rusia ar interveni pozitiv pentru a dobândi o mare influență În Principate, iar marile puteri ar trebui să accepte „faptul Împlinit” și să garanteze independența ca În cazul Belgiei. „Astfel s-ar Împlini și «visul» guvernului român, care a prins consistență mai ales În ziarele guvernamentale” <ref id="8"> 8 Ibidem.</ref>. Treptat, cercurile diplomatice sunt antrenate tot mai mult În
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
16"> 16 Ibidem.</ref>. Mărturisirea prezintă o mare importanță, pentru că, fiind adresată părintelui său, este clar că nu acoperă un răspuns diplomatic. De asemenea, Carol Anton redă reacția marilor puteri, care nu erau dispuse să accepte un astfel de „fapt Împlinit” al românilor. Domnitorul nostru se dovedește a fi foarte realist, știind de concertarea pozițiilor austro-francoengleze pentru menținerea statu-quo-ului În sud-estul Europei. Formula „persecuție organizată Împotriva României” se leagă de Încercările de a se răspândi o opinie defavorabilă guvernării radicale, tocmai
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
lansat chiar de către cabinetul francez, pentru a conștientiza puterile În această problemă și pentru a tensiona situația tocmai cu scopul de a-i tempera pe români În cazul În care aceștia s-ar fi gândit la aplicarea unui nou „fapt Împlinit”. Diplomația franceză a exagerat, probabil, intenționat ecoul unor tatonări românești. Așadar, anul 1868 a marcat o răcire a relațiilor româno-franceze, din cauza deschiderii României spre Rusia și Prusia, situație ilustrată și de o notă diplomatică franceză din 5 februarie 1868, pe
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
p. 148-149. </ref>. De asemenea, condițiile impuse pentru recunoașterea independenței au Întârziat În sine realizarea regalității. În primul rând, satisfacerea lor a ajuns prioritatea politicii externe românești. Apoi, În 1878, ar fi fost imprudent să proclamăm regatul ca un „fapt Împlinit”, știindu-se că recunoașterea acestui act am fi obținut-o doar cu mari compromisuri. Mai mult, România nu putea risca să-și Întoarcă Împotrivă Austro-Ungaria, care avea o atitudine binevoitoare, mai ales că Rusia devenise o amenințare permanentă. Astfel, guvernul
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
ref>. Toate „tușele Îngroșate” de premierul român duceau la aceeași atitudine inflexibilă a Vienei, care condiționa discutarea problemei regatului de rezolvarea „chestiunii Dunării”, bineînțeles În maniera dorită de ea. I. C. Brătianu nu era un irațional, nu făcuse din politica „faptului Împlinit” un spectacol. A Încercat constant să argumenteze Vienei că instaurarea regalității era o necesitate ce nu se mai putea amâna. Așadar, cu o săptămână Înainte de producerea actului are o nouă convorbire, de durată, cu Hoyös căruia Îi vorbește iarăși despre
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
martie 1881, la ANIC, fond Casa Regală, dosar 16/ 1881, f. 16. </ref>. Este o replică des Întâlnită În discursul lui I. C. Brătianu, ea fiind un gest de prudență, menit să liniștească temerile marelui nostru vecin În legătură cu un eventual „fapt Împlinit”. Interesant este că Hoyös, la rândul lui, este Încredințat de aceasta și raportează În consecință, ceea ce a fost benefic guvernului român, care a surprins Viena pe 14/26 martie 1881. Va trebui ca Puterile să decidă când va sosi momentul
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
Pub.Rec.Off.-L, Foreign Office, Turkey, vol. 22, f. 31v, la ANIC, colecția Microfilme Anglia, r. 131. </ref>. Reticentă se manifesta și Rusia, care ne-a atras atenția, prin prințul Uruzov, că va reacționa foarte dur Împotriva unui „fapt Împlinit” <ref id=94""> 94 White c. Grandville, București, 1 aprilie 1881, Pub.Rec.Off.-L, Foreign Office, Turkey, vol. 22, f. 113, la ANIC, colecția Microfilme Anglia, rola 131. </ref>. Dar, tocmai aceasta se prefigura a fi soluția. Contextul general
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
așa Încât „prințul Carol declară că acesta stă Întru totul În voia miniștrilor” <ref id="96">96 Memoriile regelui Carol I, vol. XVII, p. 66. </ref>. Creșterea neînțelegerilor cu Austro-Ungaria În „problema Dunării” Îi conduce pe români spre conturarea unui „fapt Împlinit”, acesta fiind, cu siguranță, unul dintre motivele pentru care guvernul Încearcă devansarea datei. Presa, În special, reamintește de condițiile umilitoare impuse de Europa pentru recunoașterea independenței și Începe să-și exprime teama <ref id="97">97 Timpul, 8 martie 1881
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
c. Haymerle, București, 9 martie 1881, la ANIC, fond Casa Regală, dosar 16/ 1881, f. 5. </ref>, ceea ce justifică neîncrederea guvernului său și nevoia de a trece la fapte pentru consolidarea poziției statului. Austria insistă să nu fie un „fapt Împlinit”, deoarece nu ar fi de demnitatea cabinetului nostru și, mai mult, ar da un imbold Serbiei să procedeze la fel, ceea ce ar arunca În aer „din nou relațiile din estul continentului” <ref id="102">102 Telegramă Bălăceanu c. I. C. Brătianu
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
de 1/13 martie 1881. Acest fapt a atras atenția marilor puteri spre spațiul rusesc, permițând românilor să aibă mai multă mișcare de acțiune. Apoi, schimbarea țarului nu trebuia necesar să fie În favoarea României, iar punerea Petersburgului În fața unui „fapt Împlinit” ne putea salva de la o serie de condiționări. Nu În ultimul rând, situația din Rusia impunea o reevaluare a raporturilor internaționale. Erau, deschise, deopotrivă, căile unei apropieri rusoaustriece sau ruso-germane, care ne puteau prinde ca „Într-un clește”. Așa cum am
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
precum și aceea de a nu fi acuzați că au dorit să „cumpere” bunăvoința Austro-Ungariei În chestiunea titlului prin concesii În cea a Dunării <ref id="107">107 Ibidem, f. 33. </ref>. E de acord că s-a produs un „fapt Împlinit”, deoarece „(...) dl. Brătianu și prietenii săi vor rămâne fideli tradițiilor lor, rezolvând problema titlului În același mod În care România a revendicat, la vremea respectivă, unirea Principatelor și independența” <ref id="108"> 108 Ibidem. </ref>. Guvernul s-a ferit să
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
demnității regale, care ar fi ajuns un „dar”. S-a decis, Însă, să recurgă la demersurile secrete și, probabil, s-a hotărât ca În cazul În care acestea nu ar duce la un succes imediat, să se treacă la „faptul Împlinit”, cu prima ocazie care se oferă. Austro-Ungaria a primit negativ acest mod de a acționa, Hoyös transmițând că Împăratul a avut Încredere În cuvântul cabinetului român și că nu se aștepta ca totul să fie tratat ca un „simplu incident
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
ca să nu se ajungă la o Înrăutățire a relațiilor. De altfel, Vienei nu i s-a dat satisfacție decât prin aceea că prințul Carol a devenit doar „Rege al României” și nu al „românilor”. Chiar dacă românii au acționat În virtutea „faptului Împlinit”, recunoașterea internațională a regatului s-a produs, relativ, repede, fiind nevoie de doar douăsprezece zile ca toate marile puteri să-și trimită scrisorile de confirmare. Aici, un rol important au jucat acțiunile politico diplomatice anterioare, dar, mai ales faptul că
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
demn pe prinț și care să consolideze statutul internațional al țării. Între 1866-1877, chiar dacă s-au succedat numeroase guverne, radicale sau moderate, conservatoare sau liberale, problema neatârnării a rămas vie. Diferite au fost doar căile de abordare, cea a „faptului Împlinit” sau aceea a tratativelor politico-diplomatice. Pe acest fundal, apare și problema proclamării regatului, existând câteva momente semnificative, precum cele din 1868, 1870, 1873 și 1878, când s-a Încercat apropierea momentului, eșecul fiind cauzat de fluctuația relațiilor internaționale Într-un
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
internaționale Într-un sens nefavorabil nouă. Perioada 1878-1881 a fost una foarte activă și din punctul de vedere al acțiunilor politico diplomatice cu scopul proclamării Regatului României, când acțiunile noastre devin mult mai concertate și mai deschise, pregătind Împlinirea „faptului Împlinit” din 14/26 martie 1881. Deci, În contextul În care, În 1878, marile puteri nu sprijineau proclamarea regatului, guvernul a luat inițiativa adoptării titlului de „Alteță Regală” pentru Carol, ceea ce trimitea la Încercarea Îndeplinirii planului proclamării regatului În viitor. Acest
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
până În acel moment problema s-a pus Împreună cu cea a independenței, Începând cu anul 1879, există discuții efective pe marginea acestui subiect, ceea ce anunță și o iminență a producerii actului. România acționează În viitor ca stat suveran, folosind adesea „faptele Împlinite”. Deci, Între 1878 și 1881, s-a trecut la etapa acțiunilor politico-diplomatice concrete, cu scopul introducerii regalității În România. Prima mare reușită a fost adoptarea titulaturii de „Alteță Regală” pentru Carol, la 9/21 septembrie 1878, după ce, din cauza opoziției Austriei
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
Viena Începe să se manifeste tot mai refractar, condiționându-și acordul de rezolvarea, În favoarea ei, a „problemei Dunării”, adică de acordarea votului preponderent. Pe de altă parte, obiecții mai moderate manifestă și Rusia, care nu este dispusă să accepte faptul Împlinit. De aceea, anul 1881 a fost unul al manifestării maturității politice românești și al Îndeplinirii unui obiectiv național mai vechi, instaurarea regalității În România. Germania s-a erijat În susținător, Însă, Întotdeauna ne-a „Întors fața” spre Viena, de a
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
deși oamenii noștri politici au făcut numeroase demersuri prin Ion Bălăceanu, la Viena, sau prin I. C. Brătianu și V. Boerescu, la București, În condițiile menținerii intransigenței Monarhiei Bicefale, se conturează tot mai clar necesitatea proclamării regatului sub forma unui „fapt Împlinit”. Desăvârșirea actului se leagă de contextul asasinării țarului Alexandru al II-lea, la 1/13 martie 1881, și de instaurarea unei stări de confuzie imediat după aceea, care a lăsat românilor o mai mare marjă de manevră. Evenimentele interne legate
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]